Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 8 (Icter, Sd. Ascitic, Ex. Obiectiv AP. Digestiv)
Curs 8 (Icter, Sd. Ascitic, Ex. Obiectiv AP. Digestiv)
8
Semio
Icterul
Examenul obiectiv al aparatului digestiv
Sindromul ascitic
ICTERUL
Icterul → colorarea în galben a tegumentelor, sclerelor şi mucoaselor,
ca urmare a depunerii bilirubinei
Clasificarea icterelor
* prehepatice
→ supraproducţie de bilirubină indirectă
→ apare în hemolize:
- ictere hemolitice →anemie, Rt ↑,urini hipercrome, S ↑
- prin resorbţia unor hematoame voluminoase
→ ficatul este normal
→ transaminazele şi enzimele de colestază sunt nemodificate
* hepatice
→ distrucţie a hepatocitelor
→ bilirubinemii mixte, cu ambele componente, conjugată şi
neconjugată
→ HAV sau alcoolice, HC, CH, neo hepatice, H toxice - ciuperci,
medicameante
→ prezente semnele clinice şi biochimice de suferinţă hepatică
* posthepatice
→ perturbarea eliminării bilei
→ obstacolul→la nivelul căilor biliare intra sau extrahepatice
→ ↑ bilirubina conjugată
Conduita în faţa unui pacient icteric
→ se prezintă la medic pentru coloraţia galbenă a sclerelor şi a
tegumentelor
→ icterul constatat de pacient, de anturaj sau de medic
Din anamneza → date importante pentru dg.:
→ contactul cu persoane icterice, intervenţii chirurgicale,
transfuzii, manopere stomatologice, tatuaje, în trecutul apropiat
→HAV
→ consumul unor medicamente (anticoncepţionale) sau a
unor alimente (ciuperci) → indicaţii diagnostice importante
→ consumul de alcool pentru afirmarea unei CH sau a unei
HA alcoolice
→ simptome ca durerile colicative, greţurile, vărsăturile, pot sugera
originea colestatică a icterului
→diminuarea apetitului, scăderea în greutate, anemia, pledează pentru
originea malignă a icterului
→ pruritul este simptomul caracteristic colestazei
La examenul obiectiv
→ are importanţă prezenţa, dar şi nuanţa icterului:
- palidă ca lămâia în icterele hemolitice
- portocalie în cele hepatice
- verzui pământie în cele colestatice
Pentru colestază pledează:
- urina închisă la culoare
- scaune decolorate
în colestază (mai ales în CBP)
- xantelasmele
- peteşiile
- semnele de grataj, hiperkeratoza
în CH:
- sindr. cutaneo - mucos
-H↑S↑
- ascita, circulaţia colaterală
Explorări paraclinice
Examenul de urină oferă date sugestive
→ Prezenţa constantă şi intensă a urobilinogenului, la un
icteric →icter hemolitic
→ Absenţa constantă a urobilinogenului din urină, la un
icteric→ obstrucţia completă a căilor biliare.
→ bilirubina urinară - semn precoce pentru HA şi icterul
medicamentos.
Examenul scaunului
→ scaunele decolorate, acolice → obstrucţia biliară
→ rectoragiile pot sugera sângerarea în cadrul HT portale
→ sângerările oculte, manifestate prin anemie
neexplicată, la un icteric, indică un ampulom vaterian sau
neoplasm de colon.
Probele biologice
– ↑ bilirubinei confirmă prezenţa icterului
→ În anemiile hemolitice, bilirubina este predominant indirectă, în
proporţie de 70-80%,
→ în icterele hepatice cresc ambele fracţiuni,
→ în icterele colestatice peste 80% din bilirubină este conjugată
Enzimele de colestază:
→ FAS, gama-GTP, 5-nucleotidaza, ↑ în colestază
Transaminazele
- ↑ în hepatite
Atentie se înregistrează ↑ ale transaminazelor şi în colicile biliare
Electroforeza proteinelor serice → este utilă pentru dg.:
→ hepatitelor autoimune, prin ↑ gamaglobulinelor
→ CH prin scăderea albuminelor,
→ cancere se constată ↑ fracţiunilor alfa 2 şi beta
Colesterolul este ↑ în colestază şi în alcoolism
Coagularea este alterată în CH, în HC şi în obstrucţiile biliare
Explorările imagistice
→ reprezintă etapa obligatorie pentru dg. icterelor
Ecografia abdominală este cea mai valoroasăprin:
- accesibilitate
- lipsă de invazivitate
→ poate evidenţia prezenţa:
- litiazei veziculare
- litiazei coledociene
- tumorilor hepatice
→ oferă date importante privind:
- ficatul cirotic
- splenomegalia
- ascita
Computertomografia (CT) permite dg. exact al:
- leziunilor circumscrise intrahepatice
- al cancerului de veziculă biliară
- al litiazei biliare
Rezonanţa magnetică nucleară
→ este din ce în ce mai mult utilizată pentru dg. icterlor
→ evidenţiaza căile biliare şi eventualele procese obstructive existente.
Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (CPER)
→ indicaţia principală se referă la elucidarea etiologiei icterelor colestatice
→ În colestaza extrahepatică:
evidenţiază sediul obstacolului
evidentiaza natura acestuia (cancer, calcul)
permite tratamentul colestazei (extragerea de calculi, papilotomia)
→ În colestazele intrahepatice este utilă în afirmarea cirozei biliare
primitive.
Laparoscopia
- prin vizualizarea în întregime a ficatului
- oferă elemente preţioase de diagnostic
- biopsia sub laparoscop este mai sigură.
Puncţia biopsie hepatică are valoare diagnostică în
- hepatitele cronice,
- ciroza biliară primitivă,
- steatohepatite
PBH este CI
Examenul fizic al aparatului digestiv
Examenul buzelor
Modificările de volum→creşterea acestora
→ acromegalie
→ angioame
→ tumori
→ edem alergic Quinke
Modificări de culoare
→ paloarea buzelor → anemii
→ aspect carminat → CH
→ roşu aprins → PV
→ cianoza → afecţiuni resp, cardiace
→ Anomalii de dezvoltare → buză de iepure
→ Asimetria gurii → pareză de facial
→ Herpes labial:
- pneumonii
- meningite
- gripă
- catamenial
→Cheilita (zăbăluţa):
- infecţii streptococice
- hipovitaminoze
→ Fuliginozităţi → cruste brun negricioase aderente la marginea liberă a
buzelor: → boli grave ca:
- febra tifoidă
- tifos exantematic
- peritonite
- pneumonii
→Ulceraţiile labiale:
- şancrul sifilitic
- tumori
Examenul zonei vestibulare şi a gingiilor
Tumefacţia gingivală
- constituţională, perioada pubertăţii la fete
- sarcină
- adm. îndelungată de fenitoină
- leucemii
- Inflamaţia gingiei=gingivită →Tipuri:
* Gingivita mercurială
→în intoxicaţie profesională
→gingii tumefiate
→lizereu cenuşiu la marginea dinţilor
→frecvent hipersalivaţie
*Gingivita saturnină
→lizereu cenuşiu albăstrui negricios
*Gingivita scorbutică
*Gingivita diabetică
→gingii roşii, tumefiate, sângerează foarte uşor
– → Hipersonoritate:
» Aerogastrie
» Colita de fermentatie
– → Timpanism in:
– Perforatiile digestive →pneumoperitoneu
– Uneori disparitia matitatii hepatice
ASCITA
→ acumularea de lichid în cavitatea peritoneală
→ manifestare clinică întâlnită frecvent în patologia generală
→ evidentă la examenul clinic când > 500 ml.
Cauzele ascitei :
1. → afecţiuni în care nu este afectat direct peritoneul
2. → afecţiuni în care este afectat peritoneul
Afecţiuni asociate cu creşterea presiunii portale:
- ciroza hepatică
- metastazele hepatice
- insuficienţa cardiacă congestivă
- pericardita congestivă
- obstrucţia venei cave inferioare
- hipoalbuminemie (SN, malnutriţia)
Afecţiuni în care ascita apare prin mecanisme diverse:
- mixedem
- boli ovariene (carcinom, tumori benigne)
- pancreatită cronică
- insuficienţa renală cronică
2. Afecţiuni în care ascita este o consecinţă a afectării peritoneale
primitive sau secundare:
- peritonită tuberculoasă, fungică, parazitară
- tumori peritoneale primitive şi metastatice
Examenul obiectiv
Inspecţie
→ mărirea de volum a abdomenului:
- în clinostatism etalat pe flancuri, în cantităţi medii de lichid →
abdomen de batracian
- în poziţie ortostatică → desagă
*se constată când acumularea de lichid s-a făcut lent şi a determinat
hipotonia musculaturii abdominale
Când ascita s-a dezvoltat rapid, la bolnavi cu tonus muscular normal al
musculaturii abdominale, abdomenul ia aspectul de „ou de struţ“ sau
„obuz“
Distensia pe care o produce lichidul se exteriorizează şi prin întinderea
pielii abdominale:
→ care devine netedă
→ lucioasă,
→ cu deplisarea cicatricei ombilicale şi îndepărtarea sa de
apendicele xifoid
→ hernie ombilicală
+ circulaţie venoasă colaterală
→ în „cap de meduză“, consecinţă a HTP sau
→ pe flancuri, în ascitele mari cu anastomoze porto-cave sau cavo-
cave
Palpare - se constată:
→ rezistenţă elastică a abdomenului - senzaţia de plutire a ficatului şi
splinei în ascitele mari → semnul bulgărelui de gheaţă
Percuţie - se pune în evidenţă:
→ matitate cu concavitatea în sus
- palpare+percuţie → se evidenţiază transmiterea vibraţiilor dintr-o parte a
abdomenului în cealaltă → semnul valului
Dg. + al ascitei poate fi dificil când:
→ abdomen cu ţesut adipos bine reprezentat
→ ascită cloazonată
→ meteorism important
→ ascită în cantitate mică
Explorări paraclinice
Ecografia abdominală
→ cel mai frecvent folosită :
- cost redus
- sensibilitate similară cu CT
- lipsa iradierii
- limita de detectare a lichidului
intraperitoneal este de 100 ml
- folosită şi pentru ghidajul paracentezei, când
cantitatea de lichid este mică
Tomografia computerizată
- la pacienţii cu ascită cloazonată.
Puncţia peritoneală (paracenteza)
- totdeauna necesară
- utilă pt. dg. + şi pt. dg. dif.
Aspectul macroscopic al lichidului poate fi:
- serocitrin în CH, IC
- serohemoragic în neoplasm (hepatic, peritoneal), limfoame,
tuberculoză peritoneală
- chilos, cu aspect lăptos, opalescent, datorită cantităţii mari
de limfă:
→ cazurile în care s-a produs blocaj limfatic: →
posttraumatic, în metastaze ggl., în limfoame
→ tuberculoza peritoneală
→ postiradiere
- pseudochilos (chiliform) – care provine din transformarea
lichidelor vechi, purulente
- purulent – primitiv sau secundar infectării ascitei (prin puncţionare sau pe
cale hematogenă);
Examenul lichidului de ascita
Transudat
- reacţia Rivalta este ( –)
- proteine în lichid < 3g%,
- fibrina lipseşte
- densitatea <1015
- nr. elementelor celulare < 250/mm3 .
Se întâlneşte în :
- insuficienţa cardiacă dreaptă
- pericardita constrictivă
- sindromul de hipertensiune portală
- în toate condiţiile pat. care evoluează cu hipoalbuminemie (caşexie,
malabsorbţie, sindrom nefrotic).
Exudat
- reacţia Rivalta pozitivă
- proteinele depăşesc 3g%
- fibrina este bogat reprezentată în lichid
- densitatea depăşeşte 1016,
- celularitatea este peste 250/mm3
Din punct de vedere al celularităţii :
→ celule mezoteliale: b. virale, limfoame infecţii cronice
→ eozinofile: parazitoze, tuberculoză, neoplasm, stări alergice
→ celule carcinomatoase: ascitele metastatice, boală Hodgkin