 Include metode traditionale si noi de terapie care

folosesc aplicarea ‘din exterior’ a unor forme de energie

termica asupra organismului. Fata de aceasta energie
termica organismul se apara in cadrul functiei de
termoreglare.
 Exista modalitati de tratament de electroterapie:
undele scurte si microundele, de incalzire a tesuturilor
profunde=acestea sunt metode de ENDOTERMIE. In
acest caz insa, functia de termoreglare nu mai
participa.
 Pentru a intelege mecanismele de actiune ale HTT este
indispensabila intelegerea fiziologiei termoreglarii si
microcirculatiei.
 Organismul nostru este un organism HOMEOTERM,
este compus din doua zone:
 Zona homeoterma: partea centrala a organismului,
cuprinzand SNC, organele vitale, viscerele, cu temp
37˚, numita NUCLEUL.
 Invelisul periferic al corpului, cu comportament
POIKILOTERM, cu temperatura variabila, numita
COAJA.
 Coaja cuprinde tegumentul si tesutul subcutanat,
extremitatile in functie de conditiile de mediu.
 Un corp care produce caldura trebuie mentinut intr-o
homeostazie, de aceea intre zona homeoterma
centrala si mediu, se interpune invelisul poikiloterm.
 Zona periferica, coaja (cutis, tesut subcutanat,
extremitati), are o circulatie particulara, de
termoreglare, care se intensifica spre acral, spre
deosebire de circulatia de nutritie. Nucleul nu are
circulatie de termoreglare, neavand nevoie de aceasta.
 Functiile cojii (sau a zonei periferice poikilotermice)
 Este o zona de tampon termic
 -se manifesta la cald (pe care o preia) si la rece
(declanseaza termogeneza)
 2. Izolator caloric variabil
 Schimburile de caldura fizice ale organismului cu
mediul ambient se face pe 4 cai fizice:
 Conductia (moleculara, din aproape in aproape): este
pierderea directa de caldura prin contactul cu obiecte
de temperatura diferita. In repaus prin conductie se
realizeaza 3% din termoliza.
 Convectia (prin fluid si aer) : reprezinta pierderea de
caldura in mediul din jur prin asa-numitii curenti de
convectie, reprezinta 12% din termoliza de repaus.
 Externa-aerul respirat
 Interna-data de circulatia sangelui
 Este principalul factor fiziologic de termoreglare.
 Calea radianta-procesul de transfer de energie calorica de la
obiecte calde catre obiecte reci, fara contact direct intre ele,
prin radiatii electromagnetice din zona infrarosu. Este cea
mai importanta forma de termoliza in repaus (60%).
 Intensitatea iradierii depinde de capacitatea tegumentului
de a emite radiatii si de gradientul termic dintre organism
si mediu.
 Poate fi influentata doar comportamental (imbracaminte).
 Evaporarea apei, care se face cu absorbtia de caldura, fiind
si un procedeu de racire
 Reprezinta 25% din termoliza de repaus (12% prin
respiratie si 13% prin piele).
 Intensitatea ei depinde de:
 -temperatura mediului
 -gradul de efort fizic
 -suprafata cutanata de schimb
 -temperatura tegumentului
 -prezenta curentilor de aer
 -gradul de saturare cu vapori de apa a mediului
 3.Functia de comutator al straturilor de tesut adipos care are ↓
conductivitate, ↑ rezistivitate
 La rece tesutul subcutanat devine un invelis continuu, nefiind
strabatut de sange.
 La cald: vasodilatatie→sg. in tes. subcut.=devine ‘gaurit’
 Deficitul caloric al zonei periferice=cantitatea de caldura in
calorii care adaugata zonei periferice i-ar aduce temp. la tem.
zonei centrale.
 4. Functia de RECEPTOR CALORIC al zonei periferice, care este
dotata cu receptori calorici Krause (rece), Ruffini (cald); acesti
receptori au functie senzoriala si de termoreglare.
 La rece: R. Krause→informatii sumate→hipoth
post→vasoconstrictie (cutanata, gl. sudoripare)→termogeneza
 La cald: lipsa informatiilor la rece din periferie→(-)c. hipoth.
post→vasodilatatie perif.=proces pasiv
 La foarte cald: depasirea posibilitatilor de pierdere obisnuita a
caldurii metabolice→↑tem. Zonei centrale de la 37˚ la 37,3˚→se
stimuleza centrii hipoth. ant.→vasodil. activa→tegument
sudoratie
 5. Functia de organ efector al racirii prin perspiratie
 Schimburile de caldura dintre organism si mediu
se realizeaza prin
 1) CONDUCTIE=0,25-0,3 cal/min/m2
 Exista un flux de caldura dintre organism si mediu
realizand GRADIENTE DE TEMPERATURA.
 Gradient intern : T°C-T°suprafetei corp=2-3°
 Gradient extern=9-10°
 Tmedie cut (34-35°)-T camerei(24-25°)
 Intensitatea fluxului termic Iφtermic=Tcentrala-T
cut/rezistivitatea cutanata(ohmi)=3/R=0,11x gradient
intern=60cal/ora
 Tplanseu bucal, Trectala=T centrala,
 Taxil, Thaluce<Tcentrala
 2) CONVECTIA EXTERNA= f(miscarea stratului de aer din
jurul corpului)
 3) RADIATIA=5 cal/ora/m2 la λ=9,4μ
 4) EVAPORAREA
 90% din evaporare=sudoratia : 1500ml/ora max. si 8-14
l/24h
 Perspiratia insensibila=evaporarea difuza, directa, fara
interventia glandelor sudoripare , Valoarea=18-25g/ora, 10-
15cal/ora
 Coloratia pielii= f (continutul de O2 al fluxului venos
papilar superficial)
Efectele aplicarii locale, directe de
caldura

 1.Modificarile temperaturii tisulare locale, prin conductie pana la

4-5 cm sub tegument.
 2.Modificari in circulatia locala=vasodilatatie (directa, reflexa)
 -↑debitul ciculator de 2-3X
 3. Modificarea nevoilor locale de oxigen
 ↑ consumul de O2 de 2X
 4.↓ vascozitatea colagenului
 5. Relaxant local muscular
 6. Congestiv-resorbtiv
 Edeme la cald ( ↑ vol. memb. cu 2,7%) T°=40-45° prin filtrare,
transudare si ↓ vascozitatea plasmei

 Impachetarea cu parafina-tehnica de aplicare
 Inseamna aplicarea de parafina topita pe o anumita regiune
, si este o forma de terapie uscata .
 Pot fi: baia de parafina pentru maini si picioare , pensulare
,fesi sau placi parafine .
 Temperatura de utilizare :50-55 grade C
 Grosimea stratului aplicat :0,5-1,5 cm
 Durata :20-60 min.
 Actiunea se datoreaza factorului termic , care produce
hiperemie intensa , transpiratia ,creste temperatura
centrala si prin excitarea termoreceptorilor se realizeaza
vasodilatatia periferica.
 Cura Kneipp-aplicare
 Este termoterapia de contrast termic , care solicita mobilizarea rapida si
eficienta a mecanismelor de termoreglare , atat la nivel periferic ,cat si
la nivel central.
 Cuprinde : - comprese Priessnitz.
 -spalarile alternante sau reci
 -afuziunile alternante sau reci
 -onctiunea cu namol
 -mersul prin apa
 Este recomandata dimineata cand reactivitatea organismului este mai
buna si rezervele functionale mai mari .
 Tipul de procedura ,suprafata de tratament si gradul de contrast termic
se indica in functie de reactivitatea organismului si patologia acestuia.
 Se incepe obligatoriu cu aplicatia calda si se termina cu cea rece.

 In finalul curei se pot face bai hiperterme ,dus rece ,imersie in apa rece
,se continua cu o baie de aer, tratament heliomarin sau de lac sarat,
cura de teren.
Efectele expunerii la cald a
intregului organism

 Modificari vasculare-foarte importante, cu antrenarea

circulatiei sistemice, cu modificari compensatorii
 Vasodilatie cutanta (directa) si reflexa-consensuala-
indirecta
 Modificari cardiovasculare generale
 ↑ Debitul cardiac
 ↑ Frecventa cardiaca
 ↑ Regimul presor : ↑↑ TA sistolica
 mai putin ↑ TA diast. (↓rezistenta periferica)
 ↑ volumul sang. cu 10% pana cand incepe sudoratia
 Mecanismele compensatorii dupa vasodilatatie in
termoreglare : vasoconstrictia in circulatia viscerala,
pulmonara, mai putin musculara.
 La solicitare termica EXTREMA modificarile compensatorii
splahnice si pulmonare nu sunt suficiente, putand fi
antrenate vasoconstrictii si din teritoriile vitale : renala,
coronariana, cerebrala-pericol vital
 Nu se indica proceduri de HTT generala postprandial (risc
de colaps)
 In HTT se utilizeaza proceduri generale si locale intre care
exista diferente esentiale dpdv al antrenarii proceselor de
termoreglare, circ., CV, bilant termic al organismului
 Termoindiferenta-T° mentine echilibrul termic al org,
senzatii subiective minime
 Trecerea peste termoindiferenta este semnalizata foarte
amplu (modifi. TA, CV, etc)
 onctiunea cu namol: metoda complexa si solicitanta
care se practica in special in scopul calirii
organismului. Dupa o expunere la soare de 10-15
minute, se aplica namolul in strat subtire pe zone
limitate sau pe toata suprafata corpului. Se continua
expunerea la soare, pacientul stand in ortostatism
timp de 20-30 min. Coloratia cenusie fata de cea
neagra initiala a namolului si picaturile de transpiratie
indica sfarsitul procedurii. Urmeaza o baie de 10-15
minute, insotita de inot sau miscare, apoi dus scurt de
apa dulce si odihna in pat cel putin o ora.
 Dusul subacval-aplicarea unui jet de apa cu presiune mare
(1-8 atm) si cu o temperatura mai mare cu 1-3° mai mare
decat temperatura apei. Aplicarea se face in apa la o
temperatura de 37-38°. Tehnica de aplicare: jetul de aplicare
este dirijat oblic (sub un unghi de 35°) la nivelul
tegumentelor si vertical la nivelul articulatiilor o distanta
de 20-30cm, directia de aplicare este de de jos in sus in
sensul circulatiei venoase, se incepe de la membrul inferior
stang, se va continua ascendent pana la nivelul omoplatului
stang, apoi la fel si in cealalta parte; la nivel lombar si intre
omoplati se fac miscari transversale; urmeaza membrele
superioare. Apoi pacientul se intoarce in decubit dorsal si
aplicarea se face in aceeasi ordine, la nivel abdominal se
efectueaza miscari circulare in sensul evacuarii
intestinului. Se evita glandele mamare si regiunea genitala.
Actiunea se bazeaza pe factorul termic, dar mai ales pe
factorul mecanic.
 Dusul scotian-foloseste doua tuburi de cauciuc. Pe unul
curge apa calda la 40-45°, pe celalalt curge apa rece la 18-
20°. Distanta de la care se proiecteaza apa este de 2-4m, iar
presiunea de 1.5-2 atm. Se practica mai intai jetul de apa
calda timp de 10-15sec, iar apoi cel rece la 5-10sec,
alternanta se repeta de 4 ori. Se incepe de la nivelul
membrului inferior stang, de la calcai pana la regiunea
lombara, unde se fac miscari transversale, se continua
ascendent spre omoplatul stang si in regiunea centurii
scapulare se fac din nou miscari transversale; urmeaza
coborarea de la nivelul omoplatului drept la nivel lombar si
mai departe la nivelul membrului inferior drept pana la
calcai. Se poate continua pe fata anterioara a membrului
inferior drept, abdomen (miscari circulare si in directia
evacuarii colonului), torace, urmeaza apoi coborarea; se
evita sanii si organele genitale.
Efectele fiziologice ale bailor
hiperterme
 ↑υ cardiaca : 100-120→180/min
 TA evolutie bifazica
 TA dias.↓: ↓ rezistenta periferica prin vasodilatatie
 ↓ brusca la inceput: 50-55 mmHg
 apoi constant revine dupa terminarea baii
 TA sistolica ↓ la inceput prin vasodilatatie brusca dar nu
sub 110mmHg
 In a doua faza TA↑ cu 10-20 peste normal
 TA medie ↓ la inceput apoi ↑
 Debit/minut ↑ cu 100-200%
 Rezistenta periferica ↓ la ½-1/3=esentiala in modificarea
celorlalti parametrii
 Efortul pompei cardiace este moderat ↑ →viteza circ. ↑, creste si
mai mult, dar aceste solicitari sunt mai mici in comparatie cu
munca grea sau sportul de performanta
 Totusi se pot intalni : colaps sau insuficienta cardiaca, care se
datoresc ↑ T nucleului=39-40° si ↓ T dist.=sdr. de supraincalzire
sau insolatie a SNC
 Circulatia coronariana
 -fluxul coronarian e limitat de tahicardie (↑υ) si ↓ TA medie in
aorta. La inceput deci prin ↓ TA medie Ao→circ. coronariana
sufera, dar prin efect reflex CONSENSUAL, metameric apare o
vasodilatatie coronariana (memb. sup. stg., precordial
 Aparat respirator=modificari individuale υ resp↓, CV↑
 ↑ necesarul de oxigen cu 10-20%
 Functia renala ↓ DSR, ↑ Fract. de filtrare, FG normala, Diureza ↑
apoi ↓↓ (sudoratie)
 Circulatia splanhnica
 -vasoconstrictie compensatorie
 Nu se aplica postprandial, pericol de colaps
 Aplicatii generale de caldura :
 Bai calde : T°=36-37°, durata intre 15-30 min
 -au o actiune miorelaxanta
 -sedativa generala
 -de antrenare a termoreglarii
 . Bai hiperterme>37°, Bai fierbinti>40°
 -vasodilatatie periferica intensa, cu staza venoasa,
arteriolara si capilara, daca procedura se prelungeste
 -vasoconstrictie la nivelul organelor interne
 -creste debitul circulator periferic
 -creste debitul cardiac si debitul-bataie
 -creste tensiunea arteriala sistolica, urmata de
scaderea acesteia daca baia continua
 -cresterea tensiunii arteriale diastolice, se mentine
crescuta pe tot parcursul procedurii, datorita
vasoconstrictiei interne
 Cura Kneipp
 -utilizeaza factori termici contrastanti, cald si rece
 -solicita mobilizarea rapida si eficienta a mecanismelor implicate
in termoreglare, atat la nivel periferic, cat si la nivel central
 -cuprinde proceduri: compresa Prissnitz, spalarile si frictiunile
alternante, impachetarile uscate si umede, dusurile alternante,
cu varianta dus scotian, onctiunea cu namol, mersul prin apa,
etc.
 -este utila in scop profilactic si terapeutic: afectiuni
osteoarticulare, posttraumatice, endocrine, neurologice,
tulburari functionale ale sistemului nervos-distonii
neurovegetative, obezitate, de crestere a imunitatii organismului
 HTT are la baza actiunii ei :
 Proprietatile fizice ale apei :
 termocapacitatea : vol.↓, transportul cantit.↑al energiei
 termoconductibilitatea=f ↑
 temp. de confort este in functie de tipul bioenergetic,
starea psihica, starea endocrina
 Calitatile fiziologice ale tegumentului
 -receptori
 -vase
 -glande sudoripare
 3. Metabolic-termic-tip bioenergetic
 Factorii implicati in HTT
 Factor termic (rece sau cald)
 -are rol dozarea T si reactia dermovasculara
 2. Factor mecanic-data de coloana de apa
 Presiunea -DE IMERSIE-Legea Arhimede
 -HIDROSTATICA-Legea Pasqualle, lateral si de sus in
jos, actionand pe toate partile compresibile, se incarca cordul.
 Pacientii cardiaci nu beneficiaza de baie din cauza presiunii
hidrostatice :
 -↑ rezistenta periferica arteriala→ decompensarea IVS ac.
 -↑ TA foarte mult→AVC, IMA
 -↑reintoarcerea venoasa→incarca cordul drept
 Factorii mecanici adaugati artificiali :
 -bule de aer, CO2, O2, sulf
 -presiunea subacvala (dus subacval, valuri, perieri, frictiuni)
 Toate se prescriu la temperatura de indiferenta sau peste cu 1˚C
 Factori chimici
 -saruri, oligoelemente, ape minerale, substante sedative (extract de
brad)
 Mecanismele ce stau la baza HTT
 Nervoase
 reflexul de axon (de conducere antidromica, scurt, local)
 -inrosire tegument
 b) reflexe ce se inchid in maduva explica reactia
dermovasculara la extremitatile simetrice – reactie
consensuala
 c) reflexe ce se inchid in cortex→explica generalizarea R.
dermovasculare, conditionarea R. dermovasculare si
adaptarea
 -tin luni de zile
 2. Endocrine
 -aplicatii reci (in tes. ia nastere Adren.), cald (acetilcolina)
 3. Umorale
 -rece→hipersecretie de ’H’ (Histamina, Heparina,
Serotonina)
 -cald→subst. vasodil. Kinine
 Efectele clinice ale HTT
 -sedative
 -antialgice
 -relaxante (SN si muscular)-↓ν cardiaca, ↓ TA, ↓ν
respiratorie
 -↑ troficitatea tisulara
 -prin reflexe metamerice, consensulare, (-) spasmul
coronarian si digestiv
Efectele expunerii la rece

 Local :
 -vasoconstrictie: flux sang. 15-20 ml/min/tes→↓ 0,5ml/min
 Hunting reaction : vasoconstrictie max→intrerupta de
vasodilatatie=protector (maini, picioare) si nu e in functie
de inerv. simpatica
 Rece→durere→anestezie→dispare la vasodil la rece↓
Debitul sang. Prin metaboliti=durere
 -anestezie
 -↓ nevoile tisulare de O2 ↓ metab.
 T ˚centrala sub 30 de grade→riscul FV-Stop Cardiac
 Efectele expunerii acute la rece a organismului
 Apar prompt efectele adaptative
 CV-vasoconstrictie periferica-↑ vol. sangvin in circ. sistemica
 -hemoconcentratie
 -vasodilatatie pulmonara
 -↑ diureza
 2. Modificari tisulare
 -↑vascozitatea colagenului
 - metabolismul tisular↑
 3. Termogeneza (↓temp. cut.)
 ↓↓ temp. : tremuranda, frisoane=patolog. (↑ metab., ↑ debitul
circ cu 170%, ↑ cons. de O2, ↑ activ. Electrol. Musc.)
 Aplicatiile generale nu se folosesc, doar in interventiile generale
(↓ irig. sang./cord deschis)
 Se folosesc insa dupa o preincalzire in cadrul terapiei Kneipp
(vasoconstrictie la rece pe o zona bine irigata, bogata in O2 cu o
vasodilatatie prealabila→eritemul la rece
 Proceduri
 -comprese alternante
 Baia de /2 Halbald TH2O=28-32˚
 Dus scotian dist >3-4 m. Se incepe cu cald 38-42˚ 30-40 sec, apoi rece 25-18˚ 20
sec. Alternanta se repeta de 4-6 ori. Factorul mecanic (pres) e ↑↑
 Dus alternant=vertical p↑ pe umeri
 Dus masaj-Vichy=dus-masaj sub apa calda
 Impachetare umeda completa sau ¾=resorbtiv, sedativ
 Terapia Kneipp=3 grupe de proceduri
I preincalzirea (bai hiperterme 38 grd 12 min, de lumina 8-10 min, aburi 15 min,
dus fierbinte 40 grd-6 min)
II proceduri excitante
Halbald, dus scotian, alternant
III proceduri intermediare relaxante
-impachetari
 Indicatii : nu se aplica bolnavilor in afectiuni acute de
orice natura
 -sunt proceduri profilactice-declanseaza mecanisme
adaptative vasculare periferice la rece, cu cresterea
rezistentei nespecifice la infectii prin rezistenta
incrucisata adaptativa, cu cresterea aportului de
substante imunologice active
 -fenomene de distonie neurovegetativa
 -restructurarea mecanismelor de termogeneza
 Aplicatii locale de rece sau contrastante
 Comprese Priessnitz=resorbtive, antiflogistic, trofice,
reglator vegetativ, antispastic
 Crioterapia=temp. in jurul punctului crioscopic, pe timp
scurt (gheata)
 Este o metoda directa, conductiva
 Efect :
 -analgetic : direct-pe receptori, (-) caile de transmitere
 -antiinflamator, antiedematos
 -relaxant : ↓ viteza transmiterii nervoase, ↑ durata de
contractie, ↑ faza de relaxare
 -5˚-transmitere sinaptica locala, (-) reflexele miotatice, (-)
spasticitatea patologica
 Practic in HTT se prescriu :
 -comprese (30-40 min) : reci, calde, alternante, Priessnitz
 -cataplasme (20-30 min) : redistribuirea circulatiei
periferice, antialgic
 -hidroterapie alternanta
 Bai ascendente de tip Hauffe 35˚ ↑ 2-3˚ la 1 min
 -cu periaj
 -de lumina
 -de aburi
 -alternante 40˚ 2-3 min rece 20˚ 30 sec
 -CO2
 -mofete 20-25 min
 Impachetari cu namol 42˚ 20 min
 Sauna 70˚ 5-10 min-imersie in H2O rece 2-3 sec,
frictiuni
 Contraindicatii HTT generale :
 -afectiuni infectioase (risc de diseminare, activare)
 -neoplazice
 -hemopatii (anemii, sdr. hemoragipare)
 -casexii
 -inflamatii acute mediate imunologic
 -afectiuni cardiovasculare : HTA st. III/IV, afectiuni
cardiace decompensate, IMA sub 9 luni, tromboflebite
acute, osteoporoza severa cu turnover metabolic
crescut