PATOLOGIA CORELATĂ

APORTULUI IODAT

IODUL - component esenţial al hormonilor tiroidieni

 PATOLOGIA CORELATĂ APORTULUI IODAT

Necesarul zilnic de iod – F.Delange- 1993 :

- femeia gravidă – 200 µg / zi
- copiii 7-10 ani –100 µg / zi
- copiii 0-6 ani –90 µg / zi

Aportul de iod :
- optim – 150 –300 µg / zi
- acceptabil – 50 – 60 µg / zi
- sub 25 µg /zi –hipotiroidie clinic manifestă
 PATOLOGIA CORELATĂ APORTULUI IODAT

Perioade critice pentru un aport iodat neadecvat:

- sarcina

- alăptarea

- perioada de maturare cerebrală 0 – 3 ani

Aportul iodat în România –variaţii zonale – 60 –120 µg / zi

 PATOLOGIA CORELATĂ APORTULUI IODAT

Evaluarea statusului nutriţional iodat implică:

- determinarea conţinutului de iod

• apa

• sol

• alimente
 PATOLOGIA CORELATĂ APORTULUI IODAT
Evaluarea statusului nutriţional iodat implică:
- evaluarea unor indicatori biochimici :
• eliminarea zilnică de iod urinar :
N=10 µg / dl/ gram creatinina / zi
• iodul din laptele matern: N 9 µg/ dl /zi
• nivel seric TSH
N = pănă în 5 mU/ l sânge total
N = până în 10 mU/l –ser
• tiroglobulina serică
N= până în 10 ng /ml –adulţi
N= până în 25 ng / ml –cordon ombilical
 PATOLOGIA CORELATĂ APORTULUI IODAT

Evaluarea statusului nutriţional iodat implică:

- indicatorul clinic :

volumul tiroidian – prin inspecţie si palpare

Fig.5.28 Pacienţi cu guşă
 PATOLOGIA CORELATĂ APORTULUI IODAT
PAHO-,,Pan American Health Organization “

- stadiul 0 – fără guşă

- stadiul Ia –guşa detectabilă numai prin palpare

- stadiul Ib- guşa vizibilă la extensia gâtului

- stadiul II-guşa vizibilă –capul în poziţie normală

- stadiul III- guşa mare vizibilă chiar de la 10 m

 PATOLOGIA CORELATĂ APORTULUI IODAT

O.M.S-1922 – tiromegalia :

- stadiul 0- lipsa guşii ; tiroida nepalpabilă

- stadiul I-guşa palpabilă ; nu este vizibilă –

capul în poziţie normală

- stadiul II- guşa vizibilă –capul în poziţie normală

 PATOLOGIA CORELATĂ APORTULUI IODAT

Volumul tiroidian apreciat ecografic –

- volumul tiroidian normal variază cu (Tabel I) :

• teritoriul geografic –aport iodat substanţe guşogene

• vârsta

• sexul
 PATOLOGIA CORELATĂ APORTULUI IODAT

Patologia tiroidiană poate fi prin :

- exces de aport de iod

- deficit de iod
 EXCESUL DE APORT DE IOD

Realizat prin aport :

- medicamentos
- alimentar
Consecinţe :
-funcţionale :
»hipotiroidism –mixedem
»hipertiroidism
- morfologic :
»guşa difuză
»guşa nodulară
 Pot dezvolta hipotiroidism indus de iod pacienţii cu:

Boli tiroidiene latente

- tiroidită Hashimoto
- pacienţi normotiroidieni trataţi anterior pentru boală
Graves cu 131I, tiroidectomie sau medicaţie antitiroidiană
- hipotiroidism subclinic, în special la vârstnici
- după tiroidită tranzitorie post-partum
- după tiroidită subacută (“painful thyroiditis”)
- după hemitiroidectomie pentru noduli benigni
- pacienţi normotiroidieni cu episod tranzitor de
tirotoxicoză distructivă indus de amiodaronă
Boli tiroidiene manifeste

Boli netiroidiene
- fibroza chistică
- boli cronice pulmonare (posibilă asocierea cu
tiroidita Hashimoto)
- alte boli cronice extratiroidiene (rar)
- talasemie majoră cu administrare cronică de sânge
- insuficienţă renală cronică – dializaţi
Vârstnici

Iod şi alte substanţe cu potenţial guşogen

- sulfizoxazol – în fibroza chistică
- litiu
- sulfadiazina (?)

Făt şi nou-născut (în special prematur)

- secundar pasajului transplacentar de iod şi expunerii
nou-născutului la substanţe bogate în iod administrate
topic sau parenteral
 EXCESUL DE APORT DE IOD

Hipertiroidismul –iod-indus- apare prioritar la :

- vârstnici normotiroidieni cu guşă nodulară
- locuitori în zone cu deficit în aportul de iod

• Suplimentare iodată în guşa endemică prin deficit iodat

• Administrarea de iod la pacienţi normotiroidieni cu boală Graves, în
special la cei cu remisiune după tratamentul cu medicamente
antitiroidiene
• Guşă nodulară non-toxică
• Nodul autonom
• Guşă difuză non-toxică
• Administare de iod la pacienţii cu boli tiroidiene latente nediagnosticate, în
special în ariile cu deficit iodat uşor sau moderat
 TULBURÃRI PRIN DEFICIT DE IOD

– IDD-,,Iodine deficiency disorders”-Hetzel 1983 reuneşte

Multiple entităţi nosologice cu o etiologie comună –

deficitul de iod

- Deficienţa de iod este o problemă de sănătate mondială.

Deficitul de iod poate fi :
• individual, indiferent de prezenţa iodului în mediul de
viaţă al individului,

• endemic – este o deficienţă de masă, realizând o

manifestare epidemică a tulburărilor şi definind conceptul
de guşă endemică.
 TULBURÃRI PRIN DEFICIT DE IOD
- Deficitul individual de iod poate fi :
• prin :

 tulburare de aport –post prelungit , carenţă

nutriţională , diete dezechilibrate,refuzul
profilaxiei carenţei de iod

 malabsorbţie

 pierdere excesivă –sindrom nefrotic

 TULBURÃRI PRIN DEFICIT DE IOD

- Deficitul endemic de iod poate fi :

 o zonă în care copiii de vârstă şcolară au guşă

grad I- minim 10 % - zona este endemică

 critici –procentul nu include şi celelalte afecţuni

datorate carenţei iodate (IDD)
TULBURÃRI PRIN DEFICIT DE IOD

Deficitul endemic de iod poate fi :

 s-a propus coborârea procentului la 5 %:

- O.M.S
- UNICEF
- I.C.C.I.D.D. -,,International Council
for Control of Iodine
Deeficioncy Disorders”
Deficienţa de iod este o problemă de
sănătate publică mondială, iar patologia
indusă de ea este cea mai frecventă
endocrinopatie.
 Spectrul tulburărilor prin deficit de iod – după François M..Delange şi
André Marie Ermans –1994
Făt:
• avorturi
• feţi născuţi morţi
• creşterea mortalităţii perinatale şi infantile
• cretinism endemic
 neurologic:deficit mental , surdomutitate , diplegie spastică , strabism
 mixedematos
- deficit mental
- hipotiroidism
- nanism
Nou născut :
 guşă
 hipotiroidism – clinic manifest / subclinic
Copil /Adolescent :
 guşă
 hipotiroidism juvenil
 dezvoltare fizică / mentală –alterată
Adult :
» guşă
» hipotiroidism
» retard mental endemic
» scăderea ratei fertilităţii
Fig.2 Pacienţi cu deficit mintal prin carenţă de iod
 Tabel III. Clasificarea guşii endemice
(după F. Delange)

Populaţia IDD IDD IDD

Variabilele studiate
studiată uşor moderat sever

Prevalenţa guşii % Copii de

(mai mari de gradul vârstă 5 – 19,9 20 – > 29,9
0) şcolară 29,9

Frecvenţa volumului Copii de

tiroidian > percentila vârstă 5 – 9,9 10 – > 20
97 (apreciat şcolară 19,9
ecografic) %
 Tabel III. Clasificarea guşii endemice (după
F. Delange)
Variabilele studiate Populaţia IDD IDD IDD
studiată uşor moderat sever

Copii de
Nivelul mediu urinar
vârstă 5 – 9,9 2 – 4,9 <2
al iodului (µg/dl)
şcolară

Nivelul mediu al Femei în a

iodului în laptele 5-a zi de 3,5 – 5 2 – 3,5 <2
matern (µg/dl) lactaţie
 Tabel III. Clasificarea guşii endemice (după
F. Delange)
Variabilele studiate Populaţia IDD IDD IDD
studiată uşor moderat sever
Nivelul mediu urinar Nou- 3,5 – 5 1,5 – 3 < 1,5
al iodului (µg/dl) născuţi

Frecvenţa TSH > 5 Nou- 20 –

3 – 19,9 > 40
mU/l născuţi 39,9

Valoarea medie a
Copii şi 10 – 20 –
nivelului seric al > 40
adulţi 19,9 39,9
tiroglobulinei
(ng/ml)
 Etiopatogenia guşii endemice

O certitudine - carenţa de iod

Multe incertitudini- factorii guşogeni asociaţi

 Factorii guşogeni asociaţi
1. anticorpi antitiroidieni:
– antiperoxidază;
– antitireoglobulină;
– TGI - anticorpi ce stimulează creşterea tiroidei;
– anti-hormoni tiroidieni;
 Factorii guşogeni asociaţi
2. factori celulari de creştere polipeptidici:
– EGF;
– IGF-I şi II;
– deficitul factorilor inhibitori ai creşterii
tisulare (Transforming Growth Factor);
– FGF, etc.;
 Factorii guşogeni asociaţi
3. hiperestrogenismul patologic – prin creşterea
sintezei de TBG şi a capacităţii de fixare a T4;
 Factorii guşogeni asociaţi
4. factori individuali – consum exagerat de iod prin
medicaţie (Amiodaronă, Glicerol) sau prin consum
de Laminaria (Kelp);
 Factorii guşogeni asociaţi
5. unele carenţe nutriţionale – proteică, Se, Zn;
 Factorii guşogeni asociaţi
6. substanţe guşogene: naturale (din alimente), din
apa de băut (nitriţi, nitraţi, săruri de Mg şi Ca,
compuşi organici sulfuraţi, contaminare
bacteriană);
 Factorii guşogeni asociaţi
7. factori genetici:
– mutaţia genică la nivelul exonului 10 al
tireoglobulinei;
– defecte ale structurii ADNc pentru tiroperoxidază;
– expresii intensificate ale unor protooncogene
(vas, myc, fos);
 Factorii guşogeni asociaţi
8. alterarea autoreglării activităţii foliculilor tiroidieni
exercitată de iodolipide.
 Situaţia actuală a nutriţiei cu iod
Anacronic –deficitul alimentar de iod afectează intens
populaţia din (Tabel V) :

- Africa Centralaă

- Munţii Anzi

- Himalaya
 Situaţia actuală a nutriţiei cu iod
Tabel V - Consecinţele deficitului nutriţional de iod (O.M.S. - 1993)
Populaţia Populaţie cu risc de Populaţie afectată de
Regiunea
totală IDD guşă
geografică (milioane)
Milioane % Milioane %
Africa 550 181 32,8 86 15,6
America (Nord,
727 168 23,1 63 8,7
Sud)
Ţările est- 406 93
173 42,6 22,9
mediteraneene
Europa 847 141 16,7 97 11,4
Asia de Sud-Est 1355 486 35,9 176 13,0
Pacificul de Vest 1553 423 27,2 141 9,0
Total 5438 1572 28,9 655 12,0
 În România, următoarele judeţe sunt considerate ca fiind
afectate de procesul endemic:
Alba Braşov Dâmboviţa Mehedinţi Sibiu

Arad Buzău Gorj Mureş Suceava

Argeş Botoşani Harghita Neamţ Timiş

Bacău Caraş Severin Hunedoara Prahova Vaslui

Bihor Cluj Iaşi Satu Mare Vâlcea

Bistriţa Năsăud Covasna Maramureş Sălaj Vrancea

Metode de suplimentare a aportului de iod
Metode uzuale :

1) Utilizarea în consumul alimentar a sării iodate– 30 –50

mg iod /kg sare (la un consum de sare de 10–15
g/zi )

Iodarea sării se realizează prin adăugarea iodatului de

potasiu, cu o stabilitate crescută chiar în medii umede şi la o
depozitare suficient de lungă (6 luni); iodatul ingerat se
transformă rapid în iodură.
Metode uzuale :
2. Profilaxia cu comprimate de KI şi NaI de 1 mg.
– cu administrarea zilnică
• metodă operaţională pentru
- copiii şcolari
- militari în termen

• S-a observat însă scăderea nivelului ioduriei pe

parcursul vacanţelor şcolare la copiii cărora li s-a
aplicat acest program.
Metode uzuale :
3) Injectarea I.M. / administrarea orală – ulei iodat
• pentru :
- comunităţi izolate
- situaţii socio – economice / climatice –precare

• este o alternativă utilă oriunde utilizarea sării

iodate nu este operaţională.
 Metode uzuale :

4) Iodarea apei de băut

 gust neschimbat până la 120 µg iod /litru

 este o metodă aplicabilă zonelor aprovizionate

adecvat cu apă potabilă.
 Efecte adverse ale suplimentării
aportului de iod
Tirotoxicoza:

- rară –0,5 –3 %

- blândă

- prioritar la vârstnici
• Nu s-au raportat reacţii alergice după consumul
de sare iodată.
Tratamentul guşii endemice
 Tratamentul guşii endemice
1) Tratamentul cu iod –tablete de KI
- Doze:
• 200 µg / zi –copiii adolescenţi
• 300-500 µg / zi – adulţi

- scad :
• guşile recente difuze

- guşile vechi , nodulare :

• risc de hiperplazie
• risc de autonomizare morfo-funcţională
• Guşile recente, difuze, pot involua sub acţiunea
profilaxiei iodate, în timp ce guşile mari, polinodulare,
cu noduli degeneraţi chistic, nu sunt influenţate,
existând riscul inducerii modificărilor funcţionale.
 Tratamentul guşii endemice
1) Tratamentul cu iod –tablete de KI.

Dozele sunt:
– 200 g / zi pentru copii şi adolescenţi;

– 300 – 500 g / zi pentru adulţi.

 Tratamentul guşii endemice
2)Tratamentul hormonal tiroidian – Levotiroxina (L-
T4) :
- inhibă doar guşile TSH-dependente
- nu influenţează ţesutul tiroidian ,,autonom” sau
nereceptiv

Doza utilizată variază între 100 şi 150 g / zi,

evitându-se tirotoxicoza iatrogenă prin măsurări
repetate ale nivelului seric de TSH.
 Tratamentul guşii endemice
3)Tratamentul chirugical :
- în guşile
» “vechi”
» mari
» evolutive
» remaniate morfofuncţional
» cu complicaţii mecanice

4) Tratamentul cu radioiod –în :

- hipertiroidizări

- opţiunea reducerii dimensiunilor guşii

5) Tratamentul cu antitiroidiene de sinteză :

- în guşile hipertiroidizate –preoperator
Fig. 3 Organizarea atitudinii terapeutice –ar putea fi :
Stadiul guşii
(OMS) 0 Ia Ib II III

Vârsta
<60 >60 <60 >60 ultrasonografie
(ani)

Guşă difuză Guşă nodulară

Decizia Copil Copil Adult

terapeutică Iod Iod
(Ib) (II) Gravidă
>60 ani
Lactaţie
Iod
Evaluare Evaluare Iod +LT4
clinică clinică

LT4 în doze
supresive
LT4 în doze
nesupresive
Diagnosticul
guşii nodulare