Colegiul de Științe Grigore Antipa

ALUMINIUL - METALUL VIITORULUI

-Cozma Andreea
-Fodor Teodora-Maria
• Am ales această temă, datorită
multiplelor întrebuințări ale aluminiului și
pentru că acesta este ușor reciclabil.
Aluminiul poate fii considerat metalul
viitorului, dar din punctul meu de vedere
poate înlocui plasticul, ceea ce ar duce
la protejarea mediului.
CUPRINS
• 1) Introducere
• 2) Prepararea aluminiului
• 3) Întrebuințările aluminiului
• 4) Domenii de întrebuințare
• 5) Știați că
• Nu întotdeauna ceea ce se află în cantitate mare și mult răspândit în natură
a fost și cunoscut de timpuriu de către om. Aceasta este situația aluminiului.
Dacă luam un pumn de pământ, nisip sau pietriș, avem in mană circa 20g
aluminiu, atât cât ar ajunge pentru confecționarea unei linguri. Mai mult de
o optime din scoarța pamântului se compune din combinații ale aluminiului.
Cu toate acestea, acest metal a fost cunoscut mult mai tarziu decât alte
mai puțin raspândite, dar pe care omul le-a identificat si a reușit să le separe
și să le intrebuințeze cu mii de ani înaintea aluminiului. Pe când aurul si cuprul
erau cunoscute egiptenilor cu 12000 de ani î.e.n. Și in Europa erau
întrebuințate cu 4000 de ani î.e.n., iar in circuitul industrial fuseseră atrase
după aur și cupru și alte metale ca fierul, plumbul, zincul, mercurul ș.a.,
aluminiul a fost descoperit abia în secolul al XIX-lea și are deci o vechime de
un secol și jumatate. Pentru aceasta, aluminiul merită cu prisosință
denumirea de "metal nou".
PREPARAREA ALUMINIULUI ÎN LABORATOR
• Aluminiul metalic a fost obținut întaia oară, în 1825, de Oersted prin
reducerea clorurii de aluminiu anhidre, cu amalgam de potasiu. Doi ani mai
târziu, Woehler a perfecționat metoda folosind potasiu metalic, înlocuit mai
târziu prin sodiu:
• Reacția chimică ce are loc este: AlCl3+3NaAl 3NaCl
• In această reacție, din cauza greutații atomice mici și a valenței mari a
aluminiului, 23gNa dau numai 9gAl.
• Nu intră însă în rândul materiilor prime industriale decât mult mai târziu, când
procedeele noi au asigurat obținerea lui in cantități mari și la prețuri
acesibile.
PROPRIETĂȚI FIZICE
• Culoarea Aluminiul este un metal alb ca argintul. La aer, aluminiul se
conservă uimitor de bine. Această rezistență se datorește formării unei
pojghițe foarte subțiri, dar compacte, de oxid, care apară restul metalului de
oxidație si-l face propriu pentru construcții in aer liber; acesta își pastrează
culoarea și rezistența.
• Caracteristici termice -temperatura de topire: 658,7°C
• -temperatura de fierbere: 2056°C
• Conductibilitatea electrică Una dintre proprietațile cele mai importante ale
aluminiului este conductibilitatea sa electrică. Aluminiul, din acest punct de
vedere, urmează imediat după cupru, ordinea metalelor bune
conducătoare de electricitate fiind următoarea: argint, aur, cupru, aluminiu,
fier. Cu cât aluminiu este mai curat, cu atât conductibilitatea este mai buna,
mici cantități de impuritați fiind de natură să influențeze mult
conductibilitatea electrică.
ÎNTREBUINȚĂRILE ALUMINIULUI
• Aluminiul se întâlnește întrebuințat sub următoarele forme:
-metal pur;
-aliaje de aluminiu cu alte metale;
-combinații ale aluminiului cu alte elemente chimice (alauni, sulfati);
-sub formă de bauxită, unde apare ca Al2 O3 amestecat cu alti oxizi;
-sub formă de alumină (Al2O3) naturală sau artificială.
DOMENIILE DE ÎNTREBUINȚARE ALE ALUMINIULUI ȘI
ALE ALIAJELOR SALE:

• a) Industria automobilelor: Avantajele intrebuintarii aluminiului in constructia

automobilelor sunt de doua feluri: avantaje de ordin tehnic constructiv si
avantaje de exploatare, adica dupa iesirea din fabrica. Avantajele de ordin
constructiv se datoresc urmatoarelor proprietati ale aliajelor de aluminiu: au
o rezistenta la solicitarile mecanice care poate fi comparata cu cea a
otelurilor obisnuite, greutatea specifica ramanand totusi cu mult mai redusa
si poseda o conductibilitate termica superioara conductibilitatii materialelor
feroase. In ceea ce priveste exploatarea, avantajele apar din punctul de
vedere al conducerii si al economiei. Cu cat un automobil este mai usor, cu
atat el are accelerari mai rapide si posibilitati de franare mai bune, scurtand
distanta de franare, ceea ce are mare importanta pentru siguranta in
conducerea vehiculului.
• b) Calea ferata: În general, locomotivele de cale ferata trebuie sa fie grele
pentru a avea aderenta suficienta, dar restul materialului rulant poate fi cat
mai usor. Vagoanele se construiesc -mai ales cele pentru pasageri- din
metal si lucreaza la solicitarile mecanice ca niste grinzi. Prin aceasta
constructie se realizeaza siguranta in exploatare, reducandu-se totodata si
pericolul de incendiu. Dar, prin constructia metalica greutatea vagoanelor
a ajuns considerabila; din aceasta cauza, trenurile si in special cele rapide,
nu pot avea decat un numar limitat de vagoane. Intrebuintarea
duraluminiului aduce o micsorare a greutatii proprii, o marire a vitezei si in
final o economie in exploatare.
• c) Aviatia: Lemnul si panza intrebuintate la inceput a facut loc metalelor.
Otelul a fost si el inlocuit, mai tarziu, prin duraluminiu. Odata cu progresele
facute de metalurgia aluminiului si din aceleasi motive amintite la
automobile, astazi se fabrica, pentru avioane, o serie intreaga de piese de
motor din aliaje de aluminiu: carcase, capuri de cilindri, pistoane, tevi de
legatura, elice etc. In multe tipuri de avioane, aluminiul reprezinta 60% din
greutatea totala.
• d) Mijloacele de transport pe apa: In constructia vapoarelor se
intrebuinteaza aliaje de aluminiu, in special la bastimentele de razboi, unde
micsorarea greutatii are mare importanta. Astazi se cunosc aliaje de
aluminiu (de ex. hidronalium), care rezista satisfacator actiunii corodante a
apei de mare si a aerului marin.
• e) Industria alimentara: Se intrebuinteaza pe scara mare in industria berii,
industria laptelui, industria conservelor, la impachetarea diferitelor produse
alimentare.
• f) Industria metalurgica: Proprietatile reducatoare ale aluminiului fac ca el sa
fie intrebuintat pentru afanarea otelului. Marea afinitate pe care o are
pentru oxigen si cantitatea insemnata de caldura care se degajeaza prin
combinarea cu oxigenul, permit obtinerea de temperaturi foarte ridicate, in
jurul a 3000°C. Aceasta proprietate a fost folosita de Goldschmidt in scopuri
metalurgice si s-a dat numele de aluminotermiela ansamblul de aplicatii
bazate pe degajare de caldura obtinuta prin unirea aluminiului cu oxigenul
din diferiti oxizi metalici. Acest procedeu asigura fabricarea in stare pura a
unor metale, ai caror oxizi au o tensiune de disociere mai mare decat
aceea a aluminiului. O alta aplicatie a aluminotermiei este sudura metalelor;
se utilizeaza catode de aluminiu in fabricarea zincului pe cale electrolitica.
STIAȚI CĂ ... ALUMINIUL
- e cel de-al treilea metal prezent in natura, din punct de vedere al
abundentei.
- nu se gaseste in natura in forma in care il stim, ci se extrage din minereul de
bauxita.
- este usor, rezistent, nu rugineste, este un bun conducator de caldura si
electricitate, este ductil si nu are miros.
- aluminiul este reciclabil 100%, contribuind astfel la protectia mediului prin
economisirea resurselor naturale si a energiei. Mai mult, aluminiul poate fi
reciclat la nesfarsit fara sa-si piarda calitatile.
- recicland 1 kg de aluminiu se salveaza 8 kg de bauxita, 4 kg de chimicale si
14 kWh de electricitate
- o doza de aluminiu necesita in jur de 60 de zile pentru a fi reciclata si pentru
a ajunge, din nou, pe rafturile magazinelor.
 BIBLIOGRAFIE
• http://www.scritub.com/stiinta/chimie/ALUMINIUL-Metalul-
viitorului2025241312.php
• http://gandeste-verde.blogspot.com/2009/07/stiati-ca-aluminiul.html
VĂ MULȚUMESC!