Stratificare

sociala
 Teorii ale clasificarii
01 Conceptul de stratificare 02 sociale

03 Statusul social 04 Mobilitate sociala

 01

Stratificarea sociala
Indivizii/grupările pot fi pozitionati în ierarhia
sociala:
Grupări
gradate Clase
de status sociale
(statusuri)

diviziuni clare intre

pozitionarea este
vazuta in straturi
simple, cu delimitari
vagi, fiecare strat fiind
format dintr-un
amalgam de statusuri
sociale similare
cateva grupari
omogene in interior din
punctul de vedere al
statusului material ,
oportunitatilor in viata,
intereselor,valorilor si
atitudinilor.
 1. Perspectiva funcționalistă - sustine
ca stratificarea si inegalitatile sociale

Perspective sunt inevitabile si necesare.

Societatea este vazuta ca o

structura sociala organizata in
diverse pozitii ( ocupatii).
Indivizii fiind priviti ca
ocupanti ai acestor pozitii,
fara a avea particularitati
distincte.
Davis si Moore- principalele premise ale perspevtivei
funcționaliste
Unele pozitii sunt mai importante din punct de
vedere functional decat altele intr-o societate

Un sistem diferentiat de recompense este necesar intr-o societate

datorita acestui fapt .

Recompnsele mai mari pt pozitiile mai importante pt

supravietuirea societatii.
 2.Perspectiva conflictualista- sustine ca stratificarea
sociala nu este necesara pt societate si ca ar putea
exista si functiona eficient societatile fara inegalitati
Perspective sociale.

Tumin- sistemele de
stratificare nu sunt
mecanisme eficiente de
ocupare a pozitiilor in
societate, deoarece acestea
nu asigura ocuparea pozitiilor
de indivizii cei mai potriviti.
 02
Teorii ale clasificării sociale

TEORIA MARXISTA ȘI TEORIA

WEBERIANĂ
 Modul in care
mijloacele de
productie sunt
Clasele sunt definite controlate da nastere
prin relatia lor cu 01 unei relatii
mijloacele de permanente de
productie . exploatare intre
burghezie si clasa
Teoria marxistă muncitoare

Distinctiile intre clase bazate

exclusiv pe criterii economice
cine detine proprietatea si
controlul asupra mijloacelor de
productie dintr-o societate.
03
In urma schimbarilor
suferite de societate ,
postmarxistii au
redefinit clasele in
termeni de relatii de
autoritate.
 Teoria weberiană

Clasele sunt definite de puterea pe piata,

de pozitia pe care un individ o ocupa in
schimburile de piata. Accentul este pus mai
mult pe consum decat pe productie
Clasele = indivizi care au in comun un
factor determinant al sanselor lor de viata
(proprietati, abilitati, educatie)

Diferentele de status variaza independent

de clase si se exprima prin stiluri
individuale de viata , adica prin simboluri ,
de exemplu imbracaminte, vorbire, locuire,
ocupatii.
Pozitionarea claselor
sociale se poate face Cea mai simpla schema
fie obiectiv , fie contine 3 categorii:
subiectiv prin Clasa de jos
autopozitionarea Clasa de mijloc
respondentilor intr-o Clasa de sus
schema de clase .

Una dintre cele mai Criteriul principal care

folostie scheme pt diferentiaza intre clase
masurarea este relatia angajat-
pozitionarii este angajator.
schema EGP Trei mari clase:
(Erikson,Goldthorp Angajatori
e si Portocarero) Angajati pe cont propriu
Angajati
 03

Definirea , explicarea si măsurarea

statusului social
Exista o dimensiune economica asociata cu statusul
social, , dar statusul social este este mult mai
puternic relationat cu prestigiul si onoarea.

Shils conceptualiza grupurile de

status ca indivizi carora le sunt
datorate grade similare de deferenta
sau .respect
Utilizarea de status social in cercetarea
structurii si stratificarii sociale

Există doua tipuri de masuri, ambele incearca sa

surprinda ierarhizarea ocupatiilor in functie de
prestigiul ocupational, dar folosesc strategii diferite.
 Dezavantaj -
indicator
Construite pe baza imperfect al
opiniilor populatiei deferentei
despre cum se SCALELE DE acordate unei
ordoneaza ocupatiile in PRESTIGIU ocupatii, ele tind
functie de prestigiul OPERAȚIONAL
sa masoare
asociat lor. dezirabilitatea
unor caracteristici
ale ocupatiilor,
decat semnificatie
acelor ocupatii.
 Indicii socioeconomici
de status ocupational

Construiti ca medii ponderate ale nivelului mediu de venit si de

educatie a tuturor indiviziilor cu aceasi ocupatie dintr-o societate.
 Dezavantaje Dezavantaje
masura imperfecta masoara
de masurare a altceva decat
prestigiului prestigiul
ocupatiilor. ocupatiilor

Dezavantaje
efectele educatiei si
venitului asupra prestigiului
ocupational sunt
combinate intr-un singur
indicator.
Dezavantaje
explicarea variantei din
prestigiul operational prin
intermediul educatiei si venitului
este imperfecta
 04
Mobilitate sociala.Tipuri de moblitate sociala
Sorokin: orice
tranzitie a unui Mobilitate verticala
individ de la o Tranzitia a unui individ
pozitie sociala la la niveluri diferite ale
alta in cadrul ierarhiei sociale
spatiului social

Pozitiile sociale
sunt aranajte
conform unei Mobilitate orizontala
ierarhii in cadrul Tranzitie a unui individ
spatiului social, se poate produce intre
iar la fiecare pozitii sociale aflate la
nivel al ierarhiei acelasi nivel al ierarhiei
sociale
se pot afla mai
multe pozitii
sociale.
Modelul de realizare de status in societatile
comuniste si in societatile capitaliste
-Unele teorii au descris comunismul , capitalismul si perioada
de tranzitie la post comunism ca sisteme caracterizate de
criterii de stratificare diferite.
In sistemele capitaliste
Post comunism-
cel mai important
ipoteza predominantei
criteriu este cel
capitalului uman
economic

comunism- capitalul
politic
Lenski a descris societatile comuniste ca
experimente de stratificare. Unul din cele mai
importante obiective fiind cresterea gradului de
egalitate, ce a avut consecinte atat asteptate cat si
neasteptate.
 S-au introdus politici cu scopul de a
reduce inegalitatea prin facilitarea
accesului la educatie a grupurilor
S-au luat masuri cu intentia de a neprivilegiate ( ex.copiii taranilor si
reduce rolul educatiei in muncitorilor)
procesul de transmitere a
avantajelor parentale , insa au Acces gratuit la educatie si construirea
caminelor
fost mai putin eficiente.
Parintii vazand acest lucru au
apelat la mijloace precum mita
sau ascunderea originilor sociale.

Dupa consolidarea pozitiei noii elite

politice, a fost permisa din nou
transmiterea intergenerationala a
avantajelor pt acest segment de populatie.
 Inlaturarea regulilor economiei de comanda
dupa caderea comunismului este sinonima cu
ridicarea unora dintre aceste constrangeri
asupra stratificarii sociale.

Nivelurile mai scazute de dezvolatare economica in

societatile central -est europene la inceputul perioadei
comuniste ar putea fi responsabile pentru diferentele
observate intre stratificarea sociala din aceasta regiune
si cea existenta in societatile vest capitaliste.
Impactul industrializarii asupra regimului de mobilitate
sociala si asupra realizarii de status

Gradul de mobilitate existent intr -o societate este

considerat drept un indicator al gradului de deschidere
a structurii sociale si al oportunitatilor socioeconomice
existente in societate

Exista mai multe teorii care se ocupa de relatia dintre

nivelul de industrializare si tipul de stratificare si
nivelul de mobilitate sociala.

Unele teorii descriu industrializarea ca fiind un proces

cu efecte predictibile pentru stratificarea sociala , altele
avanseaza ipoteza conform careia industrializarea nu
este un predicor relevant al tipurilor de stratificare si
mobilitate sociala.
Teoria fluctuatiilor fara
Teorii ale “logiicii
trend(Smokin,1959) Teza
industrializarii industrialismului (
-nu exista un trend Treiman , 1970)
anii '60,'70, '80
care sa descrie -efecte liniare ale
-regim de mobilitate dezvoltarii
mobilitatea sociala a economice asupra
sociala comun
societatilor de-alungul ratelor de mobilitate
-model de dobandire absoluta
timpului -efectele de
de status comun in
prescriere pierd
toate tarile teren in fata
caracterizate de un proceselor de
dobandire de status
nivel de
industrializare similar
 Ipoteza Lipset- Bendix- Reconsiderarea Reconsiderarea Grusky-
Zetterberg (1959) Featherman-Jones- Hauser Hauser (1984)
-regimuri de mobilitate (1975) -Ratele de mobilitate relativa
absoluta sunt similare in toate -ratele de mobilitate sunt similare in toate
societatile vestice absoluta nu pot fi similare, societatile, nu doar in cele
industrializate insa ratele de mobilitate vestice
relativa sunt similare in
societatile vestice
industrializate
Teza mentinerii
statusului Mobilitate absoluta : fluctuatii fara trend.
Grusky (1983) Mobilitate relativa: similara in societatile
-efectele de prescriere industrializate
de status nu sunt ( Erikson-Goldthorpe,1992)
neaparat diminuate in - confirmare empirica a fluctuatiilor fara trend
procesul de pentru ratele de mobilitate absoiluta
industrializare -confirmare empirica a similaritatii ratelor de
mobilitate relativa in mai multe societati europene
cu grade de industrializare diferite
Bibliografie

Lazar Vlasceanu- Sociologie, editura

Polirom, 2011