Sunteți pe pagina 1din 31

DEFORMATII, DEPLASARI

Încărcările exterioare deformează elementele şi produc


deplasări ale punctelor sale.
Modificari de lungimi

Modificari de unghiuri

Evidenţierea deformaţiilor unui caroiaj rectangular


apartinand unui mediu continuu
Deformate şi deplasări

Deformate
Deformate

Deplasare
Deplasari

Deformatie
totala
Modificarea poziţiei unui punct, consecinţă a
deformării corpului solicitat, se numeşte deplasare
liniară.
Deformata

Vectorul
deplasare

Deplasarea liniară este o mărime vectorială, caracterizată prin


mărime, direcţie şi sens. Originea vectorului coincide cu poziţia
punctului înainte de deformare iar extremitatea marchează poziţia sa
finală (după deformare) .
Elasticitatea şi plasticitatea
elementului

Comportare elastică

Comportare liniar- elastică


Deformaţii permanente

Elemente cu deformaţii permanente


Deformaţia - măsura cantitativă a variaţiei dimensiunilor
geometrice în jurul unui punct.
Deformaţie liniară specifică medie
intr-un punct
l
 m
l
Deformaţia liniară specifică
în punctul B pe direcţia BC (direcţia n)

l
lim   BC   n
l 0 l

In acelasi punct, dupa alta directie, deformatia are alta valoare. Dupa axele de
coordonate vom avea: x, y, z
Deformaţii specifice liniare

l
x 
l

Conventie de semne
Deformaţia liniară este pozitivă la întindere (lungire) şi negativă la
compresiune (scurtare).
Deformaţia specifică liniară este o mărime adimensională.
Deformaţia specifică unghiulară

Deformaţia specifică unghiulară (lunecarea specifică) - modificarea


unghiului drept dintre două segmente.
Conventie de semne
Este pozitivă dacă produce micşorarea unghiului drept iniţial şi
negativă pentru creşterea sa.
Se măsoară în radiani.
Lunecare specifica

BB '
 yz  tg yz   BB '   yz  BB '
1
Lunecarea specifică reprezintă deplasarea relativă a două secţiuni
paralele situate la distanţă unitară
Stare de deformatie .Tensorul deformaţiilor
Deformatii specifice liniare

Deformatii specifice unghiulare

Tensorul deformaţiilor
Tensiuni Eforturi
p – rezultanta
fortelor interioare
pe elementul A R
Vz

Mz Mî
z M
Tensiuni normale şi tangenţiale

P 
lim  tn Tensiune totală
A0 A
Tensiune normală - componenta tensiunii totale după
normala la faţa secţiunii.
Indicele „n” desemnează normala la faţa secţiunii.

Tensiune tangentiala - componenta tensiunii totale din


planul secţiunii.
Primul indice, „n”, arată normala la faţa secţiunii, iar cel
de al doilea, „a”, direcţia tensiunii tangenţiale.
Efecte mecanice
Tensiunea normală produce întinderea sau compresiunea
fibrei ce trece prin punctul considerat. Semnul convenţional
adoptat pentru întindere este +, vectorul tensiune normală
ieşind din secţiune

Tensiunea tangenţială generează lunecarea sau


forfecarea elementului de arie infinit mic din punctul
analizat
Tensiuni normale
Importanţa tensiunilor
Evaluarea eforturilor pe
secţiunea transversală

Transformarea eforturilor în
tensiuni
repartizate pe toată secţiunea

Verificarea tensiunilor
faţă de rezistenţele
reale ale materialului
SST, reprezentare, tensor
SPT, reprezentare, tensor
Tensiuni principale