Efectele economice si

sociale ale migratiei

Lucian Marina
Universitatea “1 Decembrie 1918”
Alba Iulia
 paradoxul
• Interes în creştere asupra migraţiei
internaţionale, dar precizia termenului este
în scădere.
• Cine este emigrant:
– Rezident, dar cu cetăţeanie străină: Germania,
Elveţia, Portugalia
– Cei născuţi în altă ţară: Belgia, Olanda,
Norvegia
 Migratia –fenomen
demografic, dar cu cauze şi
efecte socio-economice

La modul general migraţia este definită ca si

schimbarea locului de rezidenţă

În prezentarea de faţă ne referim doar la

migraţia internaţională.
 Surse de date despre
migraţia internaţională

•Registrele de populaţie;

•Înregistrări administrative, cum ar fi vize, permise de

muncă sau de şedere, deportări, repatrieri;

•Înregistrarea intrărilor şi ieşirilor la frontiere;

•Recensaminte;

•Anchete dedicate mai mult sau mai puţin fenomenului

mobilităţii internaţionale ori vieţii imigranţilor;
200 milioane de muncitori imigranti in intreaga
lume Sursa: Labor migration, employment, and demography in Europe, Marina Bourgain, European University Institute, 2006
Sursa: Rotariu, T. (2009), Demografie si sociologia populatiei, Iasi: Polirom
Sursa: Rotariu, T. (2009), Demografie si sociologia populatiei, Iasi: Polirom
Caracterul migratiei
internationale
• De la state cu o economie mai putin
dezvoltata la state dezvoltate
• Migratia e selectiva: sunt antrenate în
migratie preponderent persoanele adulte
tinere
Efectele economice ale migratiei (I)

• In tarile de primire:
– Efecte “negative” (?)
– Ocupă locurile de muncă ale autohtonilor
– Contribuie la scăderea salariilor
– Impun sarcini sporite sistemului de protectie sociala
– Efecte pozitive:
– Greu de cuantificat
– Kofi Annan, 2006: “imigrantii sporesc cererea de bunuri
si servicii, consolideaza productia nationala si, in general
aduc un venit mai mare statului prin impozite decit
primesc prin ajutoarelele sociale (apud. Rotariu, 2009,
p.187)
Efectele economice ale migratiei
(II)
• In tarile de plecare:
– Efecte negative
– “Brain drain”
– Accentuează dezechilibrele de balanţă comercială,
favorizând importurile de bunuri
– Efecte pozitive:
– Remitentele (4,98 miliarde Euro: Romania, 2005-2007,
sursa BNR)
– Diminuarea somajului
– Efecte în planul dezvoltării regionale
Emigranti din România după
statusul educational (2005, INS)
Total number of Of which: with Percentage of
No. Country Romanian emigrants
Romanian emigrants Adopted citizenship with high education

1. USA 139080 82725 38.1

2. Italy 86516 16136 9.8

3. Germany 80250 n.a. 18.0

4. Canada 61380 43640 53.9

5. Spain 59302 2448 13.2

6. Austria 39044 22759 12.7

7. Greece 26548 6517 14.9

8. France 24860 14150 25.2

9. Turkey 20736 18938 6.1

10. M. Britanie 7631 n.a. 46.5

11. Belgium 7320 4135 34.5

12. Switzerland 7052 3697 50.2

Distributia emigratiei din Romania
in plan regional in 2002
sursa: D. Sandu, RJPS1, 2007
Ce se întâmplă dacă veniturile cresc
acasă?
Experienţa tărilor din Europa de Sud

18
Portugal
Gross migration rate (%)

15
Greece
12 Spain

0
60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82 84 86 88

Sursa: Arup Banerji, SEE Parliamentarians Conference,Athens, September 2006

Efectele sociale ale migratiei (I)

• In tarile de primire:
– Efecte “negative” (?)
– Afectează coeziunea socială
– Sporesc xenofobia, accentuat in perioadele electorale
– Efecte pozitive:
– multiculturalismul
– Melting-pot
… români la muncă în Italia

Sursa: Ana Bleahu - Institute for Quality of Life - Romanian Academy, 2009
Efectele sociale ale migratiei (II)

• In tarile de plecare:
– Efecte negative
– Afectează stabilitatea familiilor
– Sporesc abandonul scolar si devianta scolara juvenila
(studiu Pianu de Jos, Alba, 2009)
– Efecte pozitive:
– Transferul de civilizaţie
– Dezvoltarea spiritului antreprenorial
– Modernizarea
Studiu Pianu, 2009: elevi

• Scade performanta scolara (10 %/an)

• Cresc absentele, chiulul de la ore
• Sunt valorizate semnificativ mai mult decât
la ceilalţi adolescenţi “prieteniile” în dauna
recunoaşterii autorităţii adulţilor
• Sunt mai frecvente momentele de
depresie, cădere (aşa cum reiese din
comparatii)
Concluzii…

• Fenomen complex cu efecte în general

pozitive
• Contribuţii importante la dezvoltarea
regiunilor
• Necesita investitii in servicii sociale si
educationale indeosebi pentru membrii din
familie ramasi acasa