Sunteți pe pagina 1din 24

LICEUL TEORETIC “ANDREI BARSEANU” TARNAVENI

EFECTUL STRESULUI ASUPRA TENSIUNII ARTERIALE


SI A PULSULUI

Prezentare de caz prin comparatie

Elev: Tolan ALEXANDRU, clasa a IX-a profil Filologie


CUPRINS:

 INTRODUCERE
 DEFINITII SI NOTIUNI
 CONTINUTUL PROIECTULUI
 CONCLUZII SI DISCUTII
1. INTRODUCERE

 Am ales aceasta tema pentru proiectul meu, deoarece consider ca in momentul de fata,
cuvintele cheie ale proiectului meu “stres”, “tensiune arterial”, “hipertensiune arteriala” si
“puls marit” sunt mai mult decat frecvent folosite in diferite contexte fara a intelege foarte
bine mecanismele si efectele lor asupra noastra.

 Am ales aceasta tema pentru proiectul meu, pentru a demonstra faptul ca “STRESUL” este
omniprezent, indiferent de varsta, iar componenta ei psihologica are un efect maxim asupra
noastra ca si individ, exteriorizandu-se prin variatii de ordin fizic.

 Am ales aceasta tema a proiectului meu, pentru a putea analiza si compara diferite aspecte
ale vietii mele de elev.
2. DEFINITII SI NOTIUNI
 Nu putem analiza si intelege un studiu, pana nu cunoastem pe
deplin notiunile elementare ce compun cercetarea noastra.

 CE ESTE STRESUL?
Stresul apare atunci când, asupra noastră, acționează factori negativi
puternici ai mediului și are rolul foarte important de a semnala faptul că ne
aflăm într-o situație de risc si de tensiune maxima.
Exista insa o diferenta intre "stresul bun" (Eustress) si stresul negativ "
(Distress)". În situatiile de stres producem mai multi hormoni precum
adrenalina si cortizonul, care cresc tensiunea arteriala – corpul intra in
stare de alarma. Acest fapt constituia un avantaj pentru inaintasii nostri. În
situatiile de stres se mentineau alerti si luptau (sau fugeau).
Multe situatii pot provoca stres: frica, somajul, singuratatea, zgomotul,
suprasolicitarea, lipsa somnului, teama de esec, presiunea timpului,
lucrarile de control (mai ales atunci cand nu ai prea invatat), certurile.
 CE ESTE TENSIUNEA ARTERIALA, HIPERTENSIUNEA ARTERIALA SI HIPOTENSIUNEA ARTERIALA?

Tensiunea arterială este presiunea exercitată de către sânge asupra pereţilor arterelor atunci când inima bate
(tensiune arterială sistolică) şi atunci când inima se odihneşte (tensiune arterială diastolică). Se măsoară în milimetri
coloană de mercur (mmHg).
Iar acum mai pe intelesul tuturor: ei bine, imaginati-va ca faceti dus, in cabina de dus. Tensiunea arteriala este
presiunea cu care circula apa pe teava. Ideal este ca ea sa fie potrivita, nici prea mica, pentru ca atunci ne-am chinui
o groaza sa facem dus si nici prea mare, pentru ca atunci am stropi peste tot si ar putea sa ni se sparga tevile.
Tensiunea arterială (TA) crescută sau hipertensiunea arterială sistemică (HTA) înseamnă creşterea presiunii în
arterele sistemice. Arterele sunt vasele care transportă sângele de la pompa cardiacă la toate ţesuturile şi organele
corpului uman, fără de care acestea nu pot primi oxigenul şi nutrienţii necesari pentru a-şi desfăşura activitatea. În lipsa
acestei presiuni în artere nu ar fi posibilă circulaţia sângelui în organism, dar o creştere excesivă a sa este defavorabilă.
Hipotensiunea arteriala – este inversul hipertensiunii arteriale.

VALORI NORMALE DE REFERINTA:


-se consideră ca TA optimă este sub 120/80 mmHg
-Se acceptă ca valori normale şi cele situate între 120/80 mmHg şi 139/89 mmHg
-dacă TA este 140/90 mmHg sau mai mult, se consideră hipertensiune arteriala
-dacă TA este sub 120/80 mmHg, este necesară o verificare a TA la 2 ani (control medical de specialitate)
 CE ESTE PULSUL?

Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor sanguine care se comprima pe un plan osos si reflecta
numarul de batai ale inimii care au loc pe parcursul unui minut. Bataile inimii difera de la o persoana la alta.
Pulsul este mai mic atunci cand un om se afla in repaus si creste cand se fac activitati fizice. Frecventa
cardiaca normal (care este sinonim cu pulsul) variaza de la o persoana la alta, in functie de gen, varsta, stare
generala de sanatate etc. O accelerare a pulsului indica o tahicardie iar o încetinire indica o bradicardie.

Iar acum mai pe intelesul tuturor: imaginati-va ca noi oamenii, suntem o melodie ce cuprinde mai multe
instrumente. Ei bine, pulsul e tipul ala din spatele formatiei ce bate la tobe si ce tine ritmul. Ideal e ca el sa tina un
ritm constant, bine definit, care sa creasca (tahiacardie) atunci cand melodia e in plin refren, sa zicem ca alergi
atunci, si sa devina mai lent (bradicardie), de exemplu atunci cand dormi sau esti linistit ca nu mai dai lucrare azi.

VALORI NORMALE DE REFERINTA:

- la copii (cu varsta cuprinsa intre 6 si 15 ani) - 70-100 batai pe minut


- la adulti (cu varsta peste 18 ani) - 60-100 batai pe minut
3. CONTINUTUL PROIECTULUI

 Pentru realizarea proiectului meu am folosit urmatoarele materiale de masurat parametrii:


a. pentru masurarea pulsului: bratara smart, masurarea manuala a pulsului sau
folosirea telefonului cu sensor de amprenata (dupa caz)
b. pentru masurarea tensiunii arteriale: tensiometru electronic, tensiometru cu
manson medical (dupa caz)
c. factorilor declansatori ai stresului: viata de zi cu zi
 In proiectul meu am urmarit aceste fenomene descrise anterior pe 4 subiecti, pe
o perioada de 10 zile, cu urmatoarele caracteristici:

Subiectul T Subiectul S Subiectul M Subiectul A


- sex feminin - sex masculin - sex feminin - sex masculin
- 28 de ani - 29 de ani - 50 de ani - 15 ani
Date - medic - Inginer - cadru didactic - elev
generale - minore episoade de - fara afectiuni - fara afectiuni - fara afectiuni
hipertensiune arteriala cardiace cardiace cardiace
si tahicardie in trecut - fumator - fumatoare - nefumator
- fumatoare - -supraponderal - normoponderala - normoponderal
- supraponderala
 Pentru o acurateta mai mare a proiectului meu, am stabilit:
- intervale orare (la 10-30 min dupa trezire, la 10-30 min dupa terminarea
programului, inainte cu 10-30 min de somn) in care aceste masuratori o sa aiba loc
- descrierea factorilor de stres cotidieni
- ingestia de excitante cardiace pe parcursul zilei (cafea, energizante,
sucuri acidulate, obiceiuri culinare, etc.)

 Am ales culori specifice pentru fiecare individ, astfel ca pe tot parcursul


studiului, tabelele o prezinte fundal specific subiectului despre care vorbesc:
SUBIECTUL T – MOV
SUBIECTUL S – ALBASTRU
SUBIECTUL M – GALBEN
SUBIECTUL A - ROSU
ZIUA 1
TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA

TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA
ZIUA 2
TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA

TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA
ZIUA 3
TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA

TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA
ZIUA 4
TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA

TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA
ZIUA 5
TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA

TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA
ZIUA 6
TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA

TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA
ZIUA 7
TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA

TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA
ZIUA 8
TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA

TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA
ZIUA 9
TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA

TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA
ZIUA 10
TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA

TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI TIMP TENSIUNE PULS FACTORI OBICEIURI
ARTERIALA DE STRES ARTERIALA DE STRES
DIMINEATA DIMINEATA

DUPAMASA DUPAMASA

SEARA SEARA
4. CONCLUZII SI DISCUTII
6

0
Sub T Sub S Sub M Sub A

Hipertensiune Tahicardie Factori de stres majori Obiceiuri