Corpurile mici ale Sistemului

Solar
Asteroid
Asteroid

Cometă
 numiți și mici planete sau planetoizi

Asteroid
Meteoroizii (câteva zeci de metri – Planetele
(cca. 10 m diametru) câteva sute de metri) (câteva mii de km)
Deosebirea dintre asteroizi și comete se face în prima fază (în
momentul în care este descoperit corpul respectiv), după aspectul său
vizual: cometele trebuie să aibă o „coamă” perceptibilă (o „atmosferă”
densă), în timp ce asteroizii nu au așa ceva. Ulterior, stabilirea formei
orbitei determină clasificarea obiectului într-o anumită categorie.
Majoritatea cometelor au orbite foarte excentrice, multe din ele evoluând
pe orbite parabolice.
Majoritatea asteroizilor sunt concentrați între orbitele plenetelor Marte și jupiter, formând
centura principală a asteroizilor
Asteroizii variază foarte mult ca mărime, de la câteva sute de kilometri în diametru pâna la roci
de numai câteva zeci de metri. Câțiva dintre cei mai mari au formă sferică și se aseamănă cu
planete în miniatură. Totuși, în vasta lor majoritate asteroizii sunt mult mai mici și au o formă
neregulată. Compoziția fizică a asteroizilor este diversă, și în multe cazuri e prea puțin ințeleasă.
Astfel, unii asteroizi sunt corpuri solide de rocă cu un conținut metalic mai mic sau mai mare, în
timp ce alții constau într-un conglomerat de roci, format datorită forței de gravitație.

Ida – are și un satelit: Dactylis

Icarus–
Se indreaptă spre
Terra cu circa
31 000 km/h
https://nypost.com/2018/09/05/sc
ientists-want-to-use-earth-to-
catch-asteroids-for-mining/
 Lovejoy –
Descoperită
întâmplător în timpul Halley –
Cometa cu orbită neregulară
unei testări de
telescop (2011)
Nucleul – solid, relativ stabil, alcătuit
preponderent din gheață de metan,
amoniac, apă, dioxid de carbon, azot,
cu o mică cantitate de praf și fragmente
de rocă.

Coma – un nor rarefiat în jurul

nucleului, constituind din vapori de apă,
dioxid de carbon și alte gaze neutre,
sublimate de nucleu.

Coada de praf – până la 10 mil. de km

lungime, formată din particule de praf
ejectate de nucleu.

Coada de plasmă (de ioni) – de

câteva sute de milioane de km lungime,
formată din plasmă sub formă de raze
și jeturi generate de interacțiunea cu
vântul solar.
 Mai puțin numeroase sunt cometele cu orbite și perioade mai
mici de 200 de ani, numite și scurtperiodice (3-10ani, de ex.).

Familia Hilda (Familia Jupiter) –

reprezentat cu brun, în jurul
centurii de asteroizi; se
depărtează de Soare în afileu
până la orbita lui Jupiter
În anul 1910, Pământul a trecut prin coada cometei
Halley. Nu s-au înregistrat gaze nocive – oxid de carbon
și cian, prezente în coada cometei.

Dacă, însă, Pământul s-ar ciocni cu nucleul unei

comete, s-ar da naștere unei exploxii grandioase și
unei unde de șoc dezastroasă.
 Este cea mai faimoasă dintre cometele periodice, putând fi văzută
aproximativ la fiecare 75–76 de ani. Dovezi ale apariției acesteia datează
încă de acum 200 000 de ani în urmă.
Cometa a fost numită după astronomul
englez Edmond Halley, care aplicând
teoria gravitațională a lui Newton și
luând în calcul efectele gravitaționale
ale lui Jupiter și Saturn, a reușit să
stabilească data aproximativă a
următoarei reîntoarceri a cometei.
Din anul 240 î.Hr. și până în prezent,
cometa a fost observată de aproximativ
30 de ori, următoarea sa apariție fiind în
28 iulie 2061. Rămâne una dintre cele
mai active și mai mari comete
cunoscute, datorită acestor preziceri.
Fluierul pe Facebook În zilele acestui Ciubăr-vodă, la cursul
Fl anilor 6958 (1450),
martie la Blagoviştenie, ivitu-s-au preuiceriu stea mare cu
coadă, căreia îi zic latinii cometa, adecă
er măturoiu.
Şi lungă era şi hioroasă foarte, începându-se
ul dentr-o stea
deasupra hanului Mânzulesii. Şi cu prindea
R giumătate de
cer cu coada întinsă, cum o ar hi lungit
ep şi o ar hi smerit un
vânt mare de cătră asfinţit. or
Şi ieşea Ciubăr-vodă în polimari, detbătea metanii spre
dânsa cu boierii şi se închina în fiecare sară. Ce nimica n-
au folosit.
Că a doua zi iară se arăta pre ceriu acel semn
dumnezeiesc cu coadă. Pentru care mulţi boieri învăţaţi,
strângându-se la sfat, au făcut prognitic de cele ce se va
lucra în ţară după aceea. Şi ziceau uniia că poate nimica
rău nu se va scorni de la o scârbă mică de stea.
Ce, dacă nu ar hi avut coadă, nu era nice o nevoe, că la
cap au fost stea ca toate stelele. Dar asta-i, că avea
coadă. P
R
•Mulți scribi atribuie căderea Ierusalimului în 70 A.H. apariției concomitente a cometei Halley;
•Picturile din Bayou ilustrează cometa Halley
•Regele Harold a fost înfrânt în Bătălia de la Hasting în 1066, un an în care cometa s-a arătat
pe cer, mulți punând înfrângerea pe seama ei;
•Steaua de la Betleem – Cometa Halley?