Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rhinosinuzitele Bacteriene Acute Şi Cronice
Rhinosinuzitele Bacteriene Acute Şi Cronice
Rinosinuzitele bacteriene
USMF ”N.Testemiţanu”
Catedra ORL, Clinica ORL, IMSP SCR
Definiţie.Date anatomice.
Epidemiologie
Etiologie Fiziopatologie
Factorii predispozanţi
Rolul alergiei
Clasificarea
Diagnosticul
Managementul tratamentului
Anatomia sinusurilor
paranazale anterioare
Este o entitate anatomo-
funcţională
Reprezintă sistemul de
drenaj comun fronto-
etmoido-maxilar
Cupride:procesul
uncinat,infundibulul
etmiodal,bula
etmoidală,hiatusul
semilunar superior şi
inferior,ostiumul sin.max.
Complexul ostiomeatal
Epidemiologia
rinosinuzitelor
Anual 10%-15%
din populaţie suferă
de rinosinuzite
Costul anual al
tratamentului în
RSB constituie 3,4
miliarde dolari SUA
Anual, se fac vizite
la medici, circa 25
mln.pacienţi
Fiziopatologia rinitelor virale
Reacţia inflamatorie
nespecifică activă
Apărarea apare la câteva ore de Răspunsul imunitar
la agresiunea virală a specific ţi activ se
nespecifică pasivă mucoasei şi se manifestă realizează prin răspunsul
care se realizează prin vasodilataţie şi exsudat T-limf.care produc
prin capacitatea de plasmatic. Fibrinogenul, interleukina 2 şi răspunsul
filtrare a aerului şi albumina asigură transportul umoral care se realizează
prin intermediul citoxinelor. În câmpul prin Ig A secretorie.
covorului rulant infamator apar celule Se instalează memoria celulară
muco-ciliar.Contibuie inflamatorii(eozinofilele, antivirală care la un contact
şi factorii comlementului, neutrofilele). Monocitele şi ulterior determină eliberarea
lizozimul.Eozinofilele şi macrofagii elimină rapidă de Ig şi celule
neutrofilele eliberează detritusurile celulare proinflamatorii
mediatori sau enzimele
Clasificarea rinitelor(adaptat după
ARIA)
Infecţioase:- virale Hormonale(în timpul
bacteriene sarcinii,ciclului
menstrual,hipotiroidia,acro
alţi agenţi infecţioşi megalia s.a.)
B. Anatomice:
Atrezie coanală
Adenoidite
Complicaţiile rinitei virale
Rinita virală
Căile respiratori superioare Căile respiratorii inferioare
Rinofaringite Laringite
Faringite Traheite
Sinuzite Bronşite
Inflamaţiile
Infecţiile
Alergia Edem al mucoasei
Poluarea nazosinuzale
Tutunul
Exsudat/Transudat
Obstrucţie nazală
Încetinirea mişcării şi
Hipoxie a clearanceului muco-ciliar
Semne şi simptome sugestive
pentru diagnosticul de rinosinuzită
Semnele “majore”
algie facială
obstrucţie nazală
hiposmie/anosmie
rinoree purulentă
febra
Semnele “minore”
cefalee
algie dentară
fatigabilitate
halitoză
tuse
Clasificarea rinosinuzitelor în
dependenţă de durată şi tabloul clinic
(după J.Osguthorpe şi Hedley)
– ACUTE – până la 4 săptămâni cu prezenţa a mai multor semne
majore şi minore. Suspicionăm RSAB când simptomele se
agravează după 5 zile
Factori interni
– Sistemici
Factori externi
Rinite alergice – Microorganisme
Imunodeficienţă
– IgG subclase virusi
– IgA – Poluanţi
Genetici/congenitali
fibroză Fumul de ţigară
cistică,diskinezie ciliară
– Topici – Medicali
obstrucţie Rinite medicamentoase
anatomică(concha bulosa
sau alte variante
anatomice depistate)
corpi străini
intrasinuzali(mat.stom.)
sau cei intranazali
inclavaţi la nivelul
meatului mijlociu
reflux gastroesofagian
Strategii de tratament în
rinosinuzitele bacteriene
Tratament Infecţios
etiologic
– Antihistaminice
– Antibiotice Anatomic
– Chirurgical Allergic
Atenuarea
inflamaţiei
– Steroidiene
– Imunoterapie
– Antileukotriene
– Macrolide
RSB
Drenarea şi aerarea de
sinus prin:
Vasoconstrictoarele topice
Lavaje cu sol. saline
Decongestionante topice
Mucolitice
Alergia in RSB
Cei mai frecvenţi
factori predispozanţi la
adulţi
În al doilea rînd , cei
mai frecvenţi la
copii(dupa IRVA)
Rinitele
alergice,inflamaţia
pitiutarei şi hipertrofia
de mucoasă blochează
complexul ostiomeatal
Managementul alergiei
Guaifenesin 1991
Dozele mari sunt necesare pentru
obţinerea unui efect asupra mucoasei
– Vărsături şi dureri abdominale
Wawrose 1992
– Îmbunătăţirea semnificativă a
decongestiei nazale la pacienţii cu SIDA şi
a numărului mic de celule CD4
Antihistamine
Contraindicaţii
1. Diabet
2. Ulcer peptic
3. Glaucom
4. HTA severă
5. Osteoporoza severă
Tratamentul topic cu
corticosteroidene
Ameliorează permeabilitatea
complexului ostiomeatal
– Micşorarea tumefacţiei a pituitarei nazale
Inhibă reacţiile imediate cât şi tardive
în caz de stimulare antigenică
(tratamentul 7 zile)
90% din pacienţi menţionează o
ameliorare a procesului patologic
Corticosteroide topice
Oximetazolina ş.a.
Datele rinometriei
– Vasodilataţia este prezentă încă 3 zile
Se poate declanşa rinita
medicamentoasă după 10 zile pâna la
2 săptămâni
Antibioticele în RSB
De prima linie
– amoxicilina-clavulanată
– cefalosporine generaţia II-III
De linia a doua
Pentru adulţi
Chinolonele respiratorii
– ciprofloxina, levofloxacina, gatifloxacina,inclusiv
moxifloxacina
Antibiotice
De rezervă
– Claritromicina cât şi azitromicina
acţionează excelent la nivel de mucoasă
– De la 10-20% macrolidele sunt rezistente
în caz de pneumococi
– Clindamicina poate fi utilizată numai în
cazul când se determină o rezistenţă a
Str. pneumoniae.
Durata de utilizare a
antibioticelor
Antibiotice de spectru larg de până la 3 săptămâni.
– Apare o ameliorare a tabloului clinic în 3-5 zile.
– Semnele clinice dispar în urma tratamentului la a 7-10 zi.
– La a 7-8 zi se determină diminuarea edemului pituitarei
nazale şi ameliorarea funcţiei muco-ciliare
În rinosinuzite acute recidivante după tratament cu
scop profilactic se recomandă de la 3 până la 6
săptămâni o cură de antibiotice.
Macrolide
Efectul imunomodulator
Macrolidele prin efectul citocinic diminuează
– IL-5, IL-8, GM-CSF, TGF-β, IL-6, IL-8, TNF-ɑ
Reduce cantitatea de leucocite
Accereliază apoptoza neutrofilică
Micşorează procesul de oxidare în neutrofile
Diminuarea secreţiei şi ameliorarea
clearance muco-ciliar
Înhibă producerea elastazei, proteazei,
fosfolipazei C şi a endotoxinei A produsă de
P. aeruginosa
Rezultatele meta-analizei tratamentului cu
macrolide în rinosinuzitele bacteriene