Sunteți pe pagina 1din 14

Curele de transmisie

Grupa 5

Bobeiu Nicolae
Nica Florin
Patrut Valentin
Curelele de transmisie sunt organe de mașini simple,
destinate transmiterii puterilor între doi arbori , prin
intermediul forțelor de frecare.Suprafețele de contact pentru
trasmiterea puterii sunt flancurile curelelor trapezoidale,
respectiv dinții, în cazul curelelor sincrone.

ÎN LEGĂTURĂ CU ACEASTĂ DEFINIŢIE SE POT FACE CÂTEVA COMENTARII:


SUNT ŞI TRANSMISII CU MAI MULTE CURELE;
PENTRU REALIZAREA FRECĂRII DINTRE CUREA (CURELE) ŞI ROŢI,
TRANSMISIA ESTE
TENSIONATĂ;
EXISTĂ ŞI TRANSMISII PRIN CURELE .DINŢATE. CARE TRANSMIT MOMENT DE
TORSIUNE PRIN FORMĂ.
Clasificare
După forma secţiunii curelei, acestea sunt:
late ;
trapezoidale ;
rotunde ;
dinţate.
După poziţia relativă a axelor, transmisiile sunt:
cu axe paralele;
cu axe încrucişate.
După raportul de transmitere, transmisiile sunt:
cu raport constant;
cu raport variabil (în trepte sau continuu).
Tipul transmisiei
Cu axe paralele
Cu ramuri deschise
Cu ramuri încrucişate
Cu axe încrucişate
Fără role de ghidare
Cu role de ghidare
Avantaje şi dezavantaje
Avantaje:
simplitate constructivă;
cost redus;
randament relativ mare;
transmit moment de torsiune la distanţă;
arborii pot avea orice poziţie relativă;
la suprasarcini apare patinarea.Dezavantaje
gabarit mare;
raportul de transmitere nu este riguros constant;
durabilitate mică;
pretensionarea
încarcă arborii şi lagărele;
necesită sistem de realizare a pretensionării
Caracteristici de funcţionare
Puterea maximă transmisă:
1200 kW - la curele
trapezoidale;
5000 kW - la curele late
"compound".
Raportul de transmitere
maxim:
8 - la curele trapezoidale;
10 - la curele late "compound".
Viteza periferică maximă
50 m/s - la curele trapezoidale;
100 m/s - la curele late
"compound"
Printre acţionările mecanice utilizate în construcţia de maşini, un loc de seamă îl ocupă transmisia prin frecare cu element
flexibil, numită trans¬misie prin curele. Acest mijloc de transmitere a energiei, derivat din meca¬nismele elementare cu
scripeţi, a fost imaginat şi folosit încă din antichitate. O asemenea transmisie este descrisă de către Marcus Vitruvius (sec. I al
e. n.), fiind utilizată pentru transmiterea energiei roţilor de apă la o distanţă mai mare de locul ei de producere. Secolele
XVIII şi XIX au marcat un salt cantitativ şi calitativ, atît sub aspectul utilizării, cît şi sub acel al precizării variantelor
geometrice. Folosirea maşinii cu abur ca sursă de energie a impus utilizarea pe scară largă a transmisiilor mecanice şi, în
primul rînd, a trans¬misiilor prin curele la antrenarea maşinilor-unelte şi a utilajelor tehnologice din industria textilă şi
alimentară.
O dată cu perfecţionarea motorului electric, s-a răspindit din ce în ce mai mult acţionarea individuală a maşinilor, care a
limitat utilizarea curelei late ca element de transmitere a energiei. În această situaţie, locul curelei late a fost luat de cureaua
trapezoidală care necesită un gabarit mai redus. Utilizarea acesteia s-a extins în special datorită apariţiei automobilului, care
cerea ca într-un gabarit mic să se realizeze transmiterea unei puteri destul de importante, necesare instalaţiilor auxiliare.
Cureaua lată părea a fi sortită dispariţiei, aşa cum au dispărut sau sunt pe cale să dispară şi alte organe de maşini sau maşini
întregi (îmbinări nituite, pene transversale, maşina şi locomotiva cu abur etc). Dezvoltarea tehnicii şi în special apariţia
materialelor plastice de înaltă rezistenţă şi a adezivilor sintetici au permis realizarea unei curele late cu performanţe
excepţionale (cureaua compound), care readuce cureaua lată în competiţia dintre diferite tipuri de transmisii mecanice.
Competiţia dintre diferitele tipuri de transmisii a impus perfecţionarea transmisiei prin curele, prin realizarea automatismului
dintre sarcina de lucru şi capacitatea de tracţiune şi prin perfecţionarea constructivă a elementului flexibil (rezistenţă şi
durabilitate sporită, caracteristici reologice superioare). În această situaţie, transmisia prin curele poate astăzi înlocui cu
succes un angrenaj, fără a necesita pentru aceasta un gabarit cu mult mai mare, aducînd cu sine unele avantaje importante, ca:
evitarea zgomotului, evitarea şi amor¬tizarea vibraţiilor. Unele transmisii, în care angrenajul îşi cucerise un loc necontestat,
sunt astăzi înlocuite prin transmisii prin curele, cum este de exemplu ultima treaptă din lanţul cinematic al unor maşini-
unelte. Perfecţionarea elementului flexibil nu s-a încheiat încă. Sînt în studiu materiale şi procedee tehnologice care vor
asigura curelei caracteristici me¬canice mult îmbunătăţite, ceea ce va permite realizarea unor modificări structurale în
construcţia unor utilaje, ca de exemplu antrenarea generatoarelor electrice de la turbine cu abur de turaţii ridicate prin
intermediul unor transmisii prin curele, care să reducă turaţia turbinei la turaţia optimă a generatorului electric.
De asemenea, tendinţa actuală de a folosi cureaua la viteze foarte mari, mergînd pînă la 100 m/s şi chiar mai mult, are şi ea ca
efect creşterea puterii
ce poate fi transmisă prin acest tip de transmisie. De altfel, aşa cum se va arăta, cureaua se
utilizează cel mai raţional, atît din punctul de vedere al capacităţii de tracţiune, cît şi al
randamentului, abia la atingerea unor viteze de ordinul a cîteva zeci de metri pe secundă. Ca
urmare, perfec¬ţionările constructive ale curelelor late şi trapezoidale, cît şi îmbunătăţirea
parametrilor funcţionali şi constructivi ai transmisiei au mărit competitivi¬tatea transmisiei prin
curele, în raport cu celelalte tipuri de transmisii şi i-au asigurat un loc de seamă în rîndul acestora.
1.2. Definiţie. Clasificare. Domenii de utilizare
Definiţie. Transmisia prin curele este o transmisie prin fricţiune, la care energia se transmite de la
un arbore la celălalt (ceilalţi) datorită frecării dintre un element flexibil şi fără fine tensionat,
numit curea, şi roţile de curea (şaibe) conducătoare şi condusă (conduse)
Clasificare. Transmisiile prin curele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere .
Transmisie paralelă cu ramuri deschise este aceea la care axele roţilor sunt în acelaşi plan şi roţile
se rotesc în acelaşi sens.
Transmisie paralelă cu ramuri încrucişate este aceea la care axele roţilor sînt în acelaşi plan, dar
roţile se rotesc în sensuri opuse. Prezintă avantajul unor unghiuri de înfăşurare mai mari şi
dezavantajul frecării între muchiile curelei. Datorită acestui neajuns, cît şi a solicitărilor de
răsucire care apar în curea se recomandă utilizarea acestei soluţii constructive numai la curele
relativ înguste, la viteze relativ mici şi distanţe între axe Am1n> 20 b (b fiind lăţimea curelei).
CALCULUL TRANSMISIEI PRIN CURELE
TRAPEZOIDALE, CURELE TRAPEZOIDALE
Acest calcul este standardizat şi are ca
scop determinareaAcest calcul este standardizat şi are ca
scop determinareaelementelorgeometrice, a numărului
de curele necesar elementelorgeometrice, a numărului
de curele necesar pentru transmiterea momentului de
torsiune, a forţeipentru transmiterea momentului de
torsiune, a forţeinecesare pentru tensionarea transmisiei,
verificareanecesare pentru tensionarea transmisiei,
verificareavitezei periferice şi a frecvenţei încovoierilor
curelelor.vitezei periferice şi a frecvenţei încovoierilor
curelelor.
Materialele folosite sunt fonta, otel, aliaje
dealuminiu,materiale
plastice. Pentrualuminiu,materiale
plastice. Pentruconfectionarea curelelor se
intrebuinteaza:confectionarea curelelor se
intrebuinteaza:piele de bovine, crupon, cauciuc
saupiele de bovine, crupon, cauciuc saupanza
cauciucata, fibre textile, materialepanza
cauciucata, fibre textile,
materialeplastice.plastice.

S-ar putea să vă placă și