Este imposibil de găsit un aspect

al muncii managerului care să nu

implice comunicarea. Problema
comunicării organizaţionale nu
este dacă managerii se
angajează sau nu în acest
proces, ci dacă ei comunică bine
sau nesatisfacator.
 Scopul
comunicării
manageriale?
Managerul competent nu comunica la
intamplare si dupa bunul plac, ci
conform unei strategii in ceea ce
priveste actul de comunicare in sine
si, la nivel de organizatie, el adopta
anumite strategii de comunicare care
sa sprijine implementarea strategiei
organizatiei.
 Legea învăţământului
• Articolul 5. Obiectivele învăţămîntului
• (1) Obiectivul educaţional major al şcolii constă în dezvoltarea liberă, armonioasă a omului şi
formarea personalităţii creative, care se poate adopta la condiţiile în schimbare ale vieţii.
• (2) Învăţămîntul urmăreşte:
• a) dezvoltarea personalităţii copilului, a capacităţilor şi a aptitudinilor lui spirituale şi fizice la
nivelul potenţialului său maxim;
• b) cultivarea respectului pentru drepturile şi libertăţile omului, indiferent de apartenenţa lui
etnică, de provenienţa socială şi atitudinea fără de religie - principii consemnate în
Cartea Naţiunilor Unite;
• c) pregătirea copilului pentru a-şi asuma responsabilităţile vieţii într-o societate liberă, în spiritul
înţelegerii, păcii, toleranţei, egalităţi între sexe şi prieteniei între toate popoarele şi grupurile etnice,
naţionale şi religioase;
• d) cultivarea simţului necesităţii de a munci pentru binele propriu şi cel al societăţii, a stimei faţă
de cei care produc bunuri materiale şi spirituale;
• e) educarea stimei faţă de părinţi, faţă de identitatea, limba şi valorile culturale ale poporului,
precum şi faţă de valorile naţionale ale ţării în care trăieşte, ale ţării din care poate fi originar şi ale
civilizaţiilor diferite de a sa;
• f) cultivarea simţului responsabilităţii faţă de mediul înconjurător formarea conştiinţei ecologice;
• g) asigurarea unei pregătiri fizice multilaterale, cu caracter profesional aplicativ pentru tineretul
studios, formarea simţului necesităţii de practicare a culturii fizice şi sportului pe parcursul întregii
vieţi.
• (3) Elevii şi studenţii vor fi educaţi în spiritul îndatoririlor civice fundamentale, consfinţite de
Constituţia Republicii Moldova, dintre acestea primind devotamentul faţă de ţară, grija pentru
consolidarea statalităţii moldoveneşti, îndeplinirea conştiincioasă a obligaţiilor ce le revin.
 Articolul 19. Învăţămîntul gimnazial

(1)Învăţămîntul gimnazial este obligatoriu şi se organizează

ca învăţămînt de zi cu clasele V – IX.

(2) Învăţămîntul gimnazial asigură dezvoltarea aptitudinilor

şi capacităţilor intelectuale ale elevului, concepute drept
nivel definitoriu în formarea personalităţii, orientarea
profesională şi pregătirea către învăţămîntul liceal sau
profesional.

(3) În învăţămîntul gimnazial este încurajat studiul

aprofundat al unor discipline de bază şi opţionale,
inclusiv de orientare profesională.
 Articolul 20. Învăţămîntul liceal

(1) Învăţămîntul liceal asigură o pregătire teoretică

fundamentală şi formarea unei ample culturi
generale, necesare pentru continuarea studiilor în
învăţămîntul superior, mediu de specialitate sau în
instituţii de învăţămînt secundar profesional.
Rolul managerului
 Funcţiile managerului

- planificare
- organizare
- comanda
- coordonare
- control
 Planificarea

presupune stabilirea obiectivelor în

ceea ce priveste obţinerea
performanţei, precum şi a măsurilor
şi resurselor necesare atingerii
acestui scop.
De ce comunicarea?
 Pentru că:
- sunt culese informaţiile necesare
luării deciziilor şi sunt transmise
ulterior membrilor grupului
- sunt antrenaţi membrii grupului în
discuţii vizând stabilirea strategiei,
având ca scop implicarea acestora în
procesul de planificare.
 Organizarea

presupune stabilirea modalităţilor de

alocare a resurselor şi trasarea
sarcinilor în vederea realizării
planului definit în cadrul funcţiei de
planificare.
De ce comunicarea?
 Pentru că:
- sunt stabilite cadrul relaţional precum şi
sistemul informaţional care vor fi folosite;

- este obţinut şi interpretat feedback-ul;

- este realizată o motivare a membrilor

grupului prin intermediul obiectivelor
stabilite.
Comanda
De ce comunicarea?
 Pentru că:

- sunt transmise subordonaţilor

directive şi instrţiuni clare
 Coordonarea
presupune ca toate activităţile
realizate şi resursele folosite să
concure la realizarea scopului propus
şi a obiectivelor stabilite.
De ce comunicarea?
 Pentru că:

- sunt delegate responsabilităţile;

- este creat un climat propice
colaborării;
- se realizează motivarea
subordonaţilor.
 Controlul

presupune verificarea activităţilor în

conformitate cu standardele stabilite
şi realizarea eventualelor corecţii.
De ce comunicarea?
 Pentru că:

- se obţin informaţiile necesare pentru

evaluarea situaţiei şi a angajaţilor
antrenaţi în indeplinirea anumitor
sarcini de lucru.
Managerul
 Comunicarea în organizaţii

• Comunicare internă

• Comunicare externă
 Comunicare externă
Comunicarea la nivel managerial cu exteriorul organizaţiei se
realizează prin intermediul diverselor contacte pe care
managerul / managerii le au cu mediul extern în diverse
ocazii, aceştia fiind în astfel de cazuri reprezentanţi ai
organizaţiei.

De cele mai multe ori o astfel de comunicare este profund

formalizată, fiind previzibilă şi standardizată, managerul
trebuind să se înscrie în anumite canoane de imagine
stabilite de organizaţie.
 Comunicare internă
- directia comunicării:
ascendentă, descendentă, orizontală, oblică

- modul de transmitere a mesajului:

scrisă, verbală, nonverbală

- modul de desfăşurare a comunicării:

reciprocă directă, reciprocă indirectă, unilaterală
directă, unilaterală indirectă

- gradul de oficializare al comunicării:

formală şi informală
 Directia comunicării
Ascendentă –
dinspre subordonaţi spre
manager, fiind cea prin
intermediul căreia sunt
exprimate nemulţumirile,
opiniile şi sunt transmise
rapoarte şi cereri (între
managerii de nivel mediu
dintr-o organizaţie şi
directorul general)
 Directia comunicării
Descendentă –
prin intermediul căreia
conducătorul transmite
membrilor grupului
deciziile, sarcinile de lucru
precum şi instrucţiunile de
realizare a acestora, fiind
şi forma de comunicare
prin care un manager
solicită informaţii
subordonaţilor săi.
 Directia comunicării
Orizontală –
între persoane sau structuri
organizaţionale aflate la
acelaşi nivel ierarhic, având
ca scop coordonarea
activităţilor care vizează
obiective comune (între
managerii de nivel mediu,
aflati pe acelaşi nivel).
 Directia comunicării
Oblică –
între managerul unui anumit
departament şi membrii
unui alt departament
(atunci când celelalte
forme de comunicare
descrise nu pot fi utilizate,
pentru a reduce timpul de
execuţie al unei anumite
sarcini de lucru).
 Modul de transmitere a
mesajului
Scrisă –
forma în care sunt solicitate sau
耠transmise rapoarte, note
interne, decizii sau scrisori
adresate unor persoane din
interiorul sau din exteriorul
organizaţiei (tendinţă de
utilizare excesiva a acestei
forme de comunicare, pentru
a se asigura că există dovezi
scrise ale faptelor discutate
sau ale deciziilor luate - "mitul
hartiei“)
 Modul de transmitere a
mesajului
Verbală –
prin intermediul limbajului
(important este ca managerul,
precum şi interlocutorul
acestuia sa pună accent şi
să-şi dezvolte nu numai
capacitatea de a transmite
mesaje, ci şi pe cea de a
asculta).
 Modul de transmitere a
mesajului

Nonverbală –
mimica, gestica,
distanţa dintre
interlocutori,
poziţia corpului.
 Modul de desfăşurare a
comunicării
Reciprocă directă –
comunicarea faţă în faţă,
considerată ca fiind cea mai
eficientă, deoarece în cadrul
acesteia se pot combina mesajele
verbale cu cele nonverbale. Este
bidimensionala şi permite
emitentului să evalueze imediat
în ce mod a fost recepţionat
mesajul său (în discuţii, care
vizeaza decizii sau probleme
delicate care pot genera reacţii
dificile în rândul subordonaţilor.
 Modul de desfăşurare a
comunicării
Reciprocă indirectă –
prin telefon, radio sau prin
intermediul televiziunii
interactive. Acest tip de
comunicare este
caracterizat prin
rapiditate şi este cel mai
adecvat pentru
transmiterea unor mesaje
presante, urgente.
 Modul de desfăşurare a
comunicării
Unilaterală directă –

transmiterea de ordine
sau de mesaje care nu
necesită un răspuns,
fiind caracteristică
şedinţelor de
informare.
 Modul de desfăşurare a
comunicării
Unilaterală indirectă –
prin intermediul
scrisorilor sau a
filmelor.
Interlocutorii nu sunt
în contact, dar în
acelaşi timp emiţătorul
nu aşteaptă un răspuns
la cele comunicate.
Gradul de oficializare al
comunicării

Formală –
alcătuită din ansamblul
mesajelor
descendente şi
ascendente care
circulă pe canalele de
comunicare ale
organizaţiei.
Gradul de oficializare al
comunicării

Informală –
zvonuri sau bârfe,
care sunt
transmise pe alte
canale decât cele
instituţionale.