UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

SPECIALIZAREA: CONSTRUCȚII CIVILE

LUCRARE DE DISERTAȚIE
Managementul deşeurilor cu recuperarea materialelor
provenite din desfaceri şi demolări

Coordonator stiințific:
Dr. Ing. Ciprian-Ilie COZMANCIUC

Masterand:
Ing. Viorel Ungureanu
 CUPRINS

1. Introducere
2. Problema deşeurilor în România
3. Ghid de bune practici în planificarea managementului
deşeurilor provenite din construcţii şi demolări
4. Legislaţia privind gestionarea deşeurilor din construcţii
şi demolări
5. Proiectarea ecologică
6. Studiu de caz
7. Concluzii
 Introducere

„Deşeul - o resursă în locul nepotrivit ”

Un vechi proverb chinezesc
Legea nr.211/2011
Deșeu – orice subtanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau obligația
să îl arunce.
 Problema deşeurilor în România

„În România nu există o piaţă, totul este dezorganizat, unul duce la groapă, altul ascunde.
Nu există o trasabilitate a întregului proces“, a spus Mihai Rohan, prim-vicepreşedinte al
Confederaţiei Patronale din Industrie a României (CONPIROM), în cadrul unui eveniment
pe tema managementului deşeurilor din construcţii şi demolări (DCD).

Cantitate Cantitate Cantitate Cantitate

2011 2012 2013 2014

Mii tone Mii tone Mii tone Mii tone

313.08 715.4 466.89 474.35

Tabel.1
Cantități de dețeurile provenite din DCD generate pe teritoriul RO
Ghid de bune practici în planificarea managementului
deşeurilor provenite din construcţii şi demolări

Principalele etape în managementul deşeurilor provenite din construcții și demolări sunt:

- Identificarea contractorilor, piețelor şi facilităților, a schimburilor de material şi nu în ultimul
rând a organizațiilor care pot intra într-un parteneriat;
- Identificarea resurselor locale existente şi a oportunităților aduse de acestea în
privința managementului de deşeuri;
- Identificarea cerințelor de mediu şi a celor mai bune practici disponibile de eliminare
sau reducere a deşeurilor;
- Identificarea gamei de opţiuni, disponibile la punerea în aplicare a practicilor de
gestionare a deşeurilor;
- Dezvoltarea unei strategii privind deșurile (din construcții şi demolări), pentru
conformitatea cu cerințele legii;
- Dezvoltarea unor planuri generale de gestionare a deşeurilor.
Legislaţia privind gestionarea deşeurilor din construcţii
şi demolări

• Legea 50/1991- modificată cu privire la Autorizarea de Construcție,

• Legea 10/1995 - cu privire la calitatea în construcții, inclusiv corecturile tehnice și
prescripțiile de aplicare;
• Legea nr. 346/2002 - privind asigurarea pentru accidente de muncã și boli profesionale;
• LEGE Nr. 481 din 8 noiembrie 2004 - privind protecția civilă;
• H.G. nr. 1091/2006 - privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de
muncă;
• H.G. Nr. 343 din 2017 - prvind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de
construcții și instalații aferente acestora.
• Ș.A.
 Tabel. 2
Schema actuală a gestionării deșeurilor din construcții și desființări
 Legea nr. 101/2006 presupune colectarea și transportul deșeurilor provenite din locuințe, generate din
activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a acestora. Astfel, populația are obligația
de a preda DCD operatorului de salubrizare.

Tabel. 3
Locațiile operatorilor economici pentru tratarea DCD
 Proiectarea ecologică

Se pot identifica următoarele etape esențiale în realizarea unor construcţii cu impact redus
asupra mediului:
1. elaborarea unei “metode de proiectare specifică” (proiectare ecologică );
2. stabilirea “celor mai bune tehnologii disponibile” (realizarea activităților şi metodelor de
operare în toate etapele specifice de viață a structurilor din beton armat în scopul
prevenirii şi/sau reducerii impactului asupra mediului);
3. stabilirea metodologiilor pentru evaluarea impactului asupra mediului şi optimizarea (din
punct de vedere: al proiectării și execuției).
În ceea ce priveşte diferenţele de costuri dintre un şantier tradiţional şi unul ecologic, o
simulare economică comparativă pentru o construcţie nouă a pus în evidenţă
urmatoarele aspecte:

Concluzia finală a simulării a pus în evidenţă că pentru un şantier ecologic, costul

reprezintă 65% din costul unui şantier tradiţional, diferenţa dintre costuri explicându-se
prin:
- trierea molozului şi a fierului (cu posibilitatea de a valorifica molozul şi rambleele pe
şantier sau pe șantierele învecinate) - 20%;
- reducerea volumului deşeurilor la sursă - 25%.
Șantier tradițional
Șantier ecologic
 Exemplu de proiectare ecologică pentru structurile din beton

Conceptul de proiectare
Cerițe de performanță de mediu

Cerințe de performanță structurală

Stabilire : tip, formă și structură

Selectare materiale și/sau element

Determinarea planului de întreținere

Selectarea metodelor de execuție

Simularea performanței structurale și de execuție

Siguranță, funcționalitate, durabilitate

Simularea impactului de mediu

CO2, energie, siguranță, mediu

Execuție
Inspectare
Reutilizare
Utilizare Demolare

Monitorizare și întreținere date Evaluare, reparare și/sau consolidare

Siguranță, funcționalitate, durabilitate

Re-evaluare performanțe
 Tabel. 4
Fazele tipice ale ciclului de viață a elementelor/structurilor din beton
 Studiu de caz
Ca studiu de caz am prezentat obiectivele de activitate :
1.
2.
3.

Cu scopul propunerii de tehnologii pentru demolări și prelucrarea deșeurilor din

construcții :
- Situația de rezistență a clădirilor
- Dezafectarea clădirilor
- Tehnologii de prelucrare a deșeurilor
Situația de rezistență a clădirilor
Dezafectarea clădirilor
 Tehnologii de prelucrare a deșeurilor
Pentru început se pot folosi mașini pentru a reduce materialele solide, a le separa pentru
a le putea introduce în circuitul de recirculare:
Concasor mobil cu fălci Metrotrak
Greutate operațională 29 000 kg
Gura alimentare (mm) 900x600
Stare fălci (mm) 40 - 125

Concasor mobil cu fălci

Sortator concasor ALLU
Instalație de sortare
 Incinerarea deșeurilor
Schema de funcționare a unui incinerator
Vedere pâlnie și puț de alimentare cu deșeuri a camerei de incinerare
 Procesul de incinerare la instalațiile
cu grătar

Vedere cenușă de fund

 Concluzii
O demolare presupune o concluzie a unui studiu atent și profesionist.
Acțiunea de a demola are în principiu scopul de a pregăti un spațiu pentru o nouă construcție.
Practica ne spune că nu se reușește întotdeauna, dar vinovat este faptuitorul.
Pe baza observațiilor din studiu de caz, sa obresvat că moluzul din construcție (b.a.) este
dificil de reciclat și de obicei este aruncat ca moluz la groapa de gunoi.
Activitatea de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări nefiind reglementată în mod
special, producătorii şi deţinătorii acestei categorii de deşeuri nu acordă atenţie suficientă
gestionării acestui tip. Unele dintre firmele de construcţii încheie contracte cu serviciile de
salubritate pentru preluarea ecestor deşeuri, unde acestea nu sunt sortate pe tipuri de material,
în vederea reutilizării/ reciclării/ valorificării.
De asemenea, de multe ori, nu există nici o separare a deşeurilor periculoase de cele
nepericuloase. Mari cantităţi de deşeuri nu ajung în depozite autorizate sau pe amplasamentele
stabilite de către autorităţile locale, ci se depozitează ilegal (în spaţii inadecvate depozitării
deşeurilor), nefiind respectate cele mai bune practici pentru gestionarea deşeurilor de acest tip.
Reciclarea și reutilizarea materialelor recuperate în urma demolării clădirilor vechi aduce
beneficia:
- creează mai puține deșeuri, reduce costurile de construcție și reduce utilizarea resurselor primare (mai mult de
50% din toate materialele extrase din pământ sunt în prezent transformate în materiale de construcții).
Schimbând modul în care ne gândim la aceste materiale vom crea un viitor
mai durabil.
VĂ MULȚUMESC!

Mastertand:
Ing. Viorel Ungureanu