Tema 4.

MANAGEMENTUL TIMPULUI PROIECTELOR

(PROJECT TIME MANAGEMENT)

1. Planificarea managementului programului de execuție

2. Definirea activităţilor
3. Secvenţierea activităţilor
4. Estimarea resurselor activităților
5. Estimarea duratelor activităţilor
6. Elaborarea planului calendaristic/programului de execuție
7. Controlul planului calendaristic/programului de execuție
 1. DEFINIREA ACTIVITĂŢILOR
Managementul timpului
Managementul timpului reprezintă ansamblul proceselor
necesare îndeplinirii la timp a proiectului.

Managementul timpului include următoarele procese:

 Definirea activităţilor
 Secvenţierea activităţilor
 Estimarea resurselor activităților
 Estimarea duratelor activităţilor
 Elaborarea planului calendaristic
 Controlul planului calendaristic
1. DEFINIREA ACTIVITĂŢILOR

Definirea activităţilor

• Definirea activităţilor reprezintă procesul de identificare şi

documentare a activităţilor care trebuie efectuate pentru a
produce rezultatele așteptate ale proiectului.
• Activităţile sunt definite astfel încât obiectivele proiectului să fie
îndeplinite.

a) Intrări
1. WBS (work breakdown structure)
2. Specificaţia sferei de cuprindere, fiind luate în considerare
justificarea şi obiectivele proiectului.
3. Informaţiile istorice privind activităţile identificate în proiecte
similare.
4. Restricţiile
5. Premisele
1. DEFINIREA ACTIVITĂŢILOR

b) Instrumente şi tehnici utilizate

• Descompunerea. Faţă de descompunerea din procesul de definire a
sferei de cuprindere, aici rezultatele sunt descrise ca activităţi, şi nu
ca elemente livrabile, tangibile.
• Şabloanele. Listele de activităţi din proiecte anterioare pot fi
folosite ca bază pentru un nou proiect.

c) Rezultate
• Lista de activităţi. Trebuie să includă toate activităţile ce vor fi
efectuate în cadrul proiectului. Este organizată ca extensie a WBS
pentru a-i asigura completitudinea. Va cuprinde şi descrierea
fiecărei activităţi, pentru membrii echipei implicaţi.
• Detaliile suplimentare, care includ documentarea restricţiilor şi
premiselor considerate.
• Actualizările WBS cauzate de identificarea unor rezultate livrabile
lipsă sau a căror descriere este corectată.
 2. SECVENŢIALIZAREA ACTIVITĂŢILOR

• Secvenţializarea activităţilor reprezintă procesele de

identificare şi documentare a interdependenţelor dintre
activităţi.
• Succesiunea activităţilor trebuie definită în mod riguros
pentru a susţine elaborarea unui plan calendaristic realist şi
realizabil. Pot fi folosite tehnici manuale, instrumente
software sau combinaţii între acestea.
2. SECVENŢIALIZAREA ACTIVITĂŢILOR

a) Intrări
1. Lista de activităţi
2. Descrierea produsului. Caracteristicile produsului influenţează
succesiunea activităţilor.
3. Dependenţele obligatorii, inerente lucrărilor efectuate (hard logic)
4. Dependenţele discreţionare, definite de echipa proiectului (soft logic,
preferred logic).
5. Dependenţele externe implică relaţii între activităţi ale proiectului şi
activităţi din afara proiectului.
6. Restricţiile
7. Premisele
2. SECVENŢIALIZAREA ACTIVITĂŢILOR

b) Instrumente şi tehnici utilizate

• Metoda diagramelor de precedenţă (PDM - Precedence Diagram
Method). Diagrama reţea a unui proiect este constituită dintr-un
graf aciclic cu activităţile reprezentate ca noduri, iar dependenţele
(relaţii de precedenţă) prin arce. Există mai multe tipuri de relaţii de
precedenţă, cea mai utilizată fiind „sfârşit la început” (o activitate
poate începe numai după sfârşitul activităţii precedente).
• Metoda diagramelor cu arce (ADM - Arrow diagramming method).
Arcele reprezintă activităţi, iar nodurile puncte de început/sfârşit.
• Metode condiţionale de trasare a diagramelor (Conditional
Diagramming Method) . Permit reprezentări nesecvenţiale ale
activităţilor (bucle, ramificări condiţionale) nepermise în alte
metode.
• Şabloane de reţele (network templates). Pot fi utilizate pentru a
eficientiza elaborarea diagramelor de reţea. Pot fi folosite subretele
(subnets, fragnets), utile când un proiect include mai multe porţiuni
asemănătoare.
2. SECVENŢIALIZAREA ACTIVITĂŢILOR

Relațiile de dependență
• Relațiile de dependență sau de precedență pot fi
de 4 tipuri:
• Sfârșit-Inceput (Finish-to-start): activitatea
succesoare nu poate începe decît după ce se
termină activitatea predecesoare.
• Început-Început (Start-to-start):activitatea
predecesoare trebuie să înceapă înainte ca
activitatea succesoare să poată începe.
• Sfârșit-Sfârșit (Finish-to-finish): activitatea
predecesoare trebuie să se termine înainte ca
activitatea succesoare să se poată termina.
• Paralelizare parțială
2. SECVENŢIALIZAREA ACTIVITĂŢILOR

c) Rezultate

• Diagrama reţea a proiectului este o reprezentare grafica a

activităţilor proiectului şi dependenţelor dintre ele. Este
însoţită de o descrierea a abordării de secvenţiere utilizate.

• Actualizări ale listei de activităţi cuprind redefiniri ale

activităţilor identificate în acest proces.
 3. ESTIMAREA RESURSELOR ACTIVITĂŢILOR

• Estimarea resurselor activităţilor constă în aprecierea

tipurilor și evaluarea cantității resurselor necesare pentru
efectuarea fiecărei activităţi în parte.
 4. ESTIMAREA DURATELOR ACTIVITĂŢILOR

• Estimarea duratelor activităţilor constă în evaluarea

numărului de perioade de lucru (unităţi de timp)
necesare pentru efectuarea fiecărei activităţi în parte.

• Pe lângă timpul de lucru apare şi cazul timpului scurs (de

exemplu, prepararea betonului). Se poate estima şi
durata totala a proiectului, dar un calcul mai precis se
face la elaborarea planului calendaristic.
4. ESTIMAREA DURATELOR ACTIVITĂŢILOR

a) Intrări

1. Lista de activităţi
2. Restricţiile
3. Premisele
4. Necesarul de resurse. Durata activităţilor este influenţată
de cantitatea de resurse alocată.
5. Capacitatea resurselor, care influenţează, de asemenea,
durata activităţilor.
6. Informaţiile istorice privind duratele probabile ale
activităţilor, pe baza:
 fişierelor de proiect
 bazei de date comerciale pentru estimarea duratelor
 experienţei membrilor echipei
4. ESTIMAREA DURATELOR ACTIVITĂŢILOR

b) Instrumente şi tehnici utilizate

1. Opinia experţilor
2. Estimarea analogă (top-down), care presupune utilizarea
duratelor actuale (efective) ale unor activităţi similare anterioare
ca bază de estimare.
3. Simularea, care implică efectuarea de calcule pentru diferite seturi
de ipoteze. Cea mai utilizată este metoda Monte-Carlo.

c) Rezultate
• 1. Estimări ale duratelor activităţilor
• 2. Baza estimărilor. Premisele de la care s-a plecat în elaborarea
estimărilor
• Actualizări ale listei de activităţi
 5. ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC/
PROGRAMULUI DE ECECUȚIE
• Elaborarea planului calendaristic reprezintă procesul de
determinare a datelor de început şi de sfârşit pentru
activităţile proiectului.
• Procesul de elaborare a planului calendaristic este iterativ.
5. ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC

a) Intrări
1. Diagrama reţea a proiectului
2. Estimările duratelor activităţilor
3. Necesităţile de resurse
4. Descrierea disponibilului de resurse
5. Calendarele. Calendarele de proiect şi de resurse identifică
perioadele când este permis lucrul. Calendarele de proiect
afectează toate resursele; Calendarele de resurse afectează
anumite categorii de resurse.
6. Restricţiile împărţite în două categorii majore:
 termene impuse
 evenimente cheie/jaloane majore
7. Premisele
8. Avansurile sau întârzierile - definesc mai riguros relaţiile de
dependenţă între activităţi.
5. ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC

b) Instrumente şi tehnici utilizate

1. Analiza matematică pentru calculul datelor teoretice
de început şi sfârşit (fără a lua în considerare limitările
impuse de resurse). Printre acestea amintim:
• Metoda drumului critic (CPM -Critical Path Method)
• GERT - Graphical Evaluation and Review Technique
• PERT - Program Evaluation and Review Technique
2. Compresia duratelor caută să reducă durata proiectului
fără a modifica sfera de cuprindere, prin tehnici precum
Crashing (accelerarea activităţilor prin mărirea costurilor) şi
fast-tracking (paralelizarea activităţilor).
• Simularea
• Euristicile de nivelare a resurselor
• Software-ul specializat pentru managementul proiectelor
5. ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC

Metoda drumului critic (CRM)

• Metoda CPM calculează valori
deterministe pentru:
 termenul minim de începere,
 termenul maxim de începere,
 termenul minim de terminare și
 termenul maxim de terminare pentru
fiecare activitate, ținînd seama de logica rețelei de activități.

Totodată, se calculează rezerva de timp a

activităților (float sau slack-l. engl.), care reprezintă timpul cu
care se poate întîrzia o activitate față de termenul minim de
începere, fără a produce întîrzierea datei de terminare a
proiectului.

Într-o diagramă-rețea a activităților proiectului, drumul

critic este succesiunea de activități care determină termenul
minim de finalizare a proiectului
5. ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC

Metoda PERT

• Metoda PERT(Program Evaluation

and Review Technique) este o
tehnică de evaluare și de analiză
a programelor, care utilizează logica
rețelei de activități, în care însă pentru duratele activităților nu
se prevăd valori deterministe (ca în metoda CPM), ci valori
probabiliste - ca estimații medii ponderate ale duratelor
activităților individuale.
• În metoda PERT, pentru fiecare activitate se iau în
considerare trei estimări ale duratelor: durata cea mai
optimistă, durata cea mai pesimistă și durata cea mai
probabilă.
5. ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC

c) Rezultate
1. Planul calendaristic al proiectului, preliminar până la confirmarea
alocării resurselor. Se poate prezenta la niveluri diferite de detaliere
şi în diferite forme:
 diagrame de reţea cu informaţie adăugată
 diagrame Gantt
 diagrame ale jaloanelor {milestone chart-diagrama reper -etapă)
 diagrame reţea cu axa timpului

2. Detaliile suplimentare, care cuprind restricţiile şi premisele luate în

considerare
3. Planul de management al planului calendaristic, care defineşte
modalitatea de realizare a schimbărilor în planul calendaristic
4. Actualizările necesarului de resurse
5. ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC

Exemple diagrame Gantt

5. ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC

Diagramă a jaloanelor (etapelor)

6. CONTROLUL PLANULUI CALENDARISTIC

Controlul planului
• Controlul planului reprezintă procesul prin care se realizează
influenţarea factorilor generatori de schimbări, depistarea
apariţiei unei modificări ale planului calendaristic, precum şi
gestionarea schimbărilor la momentul apariţiei acestora.
• Acest proces trebuie integrat cu alte procese de control
(controlul timpului, costului, calităţii ş.a.).
6. CONTROLUL PLANULUI CALENDARISTIC

• a) Intrări
1. Planul calendaristic al proiectului care constituie referinţa (baseline) pentru
măsurarea şi raportarea execuţiei lucrărilor.
2. Rapoartele de execuţie a lucrărilor. Oferă date privind îndeplinirea sau nu a
termenelor
3. Cerinţele de modificare, care pot viza extinderea sau accelerarea planului
4. Planul de management al schimbărilor

b) Instrumente şi tehnici utilizate

1. Sistemul de control al modificării planului calendaristic. Reprezintă o colecţie de
proceduri formale, documentate care definesc paşii prin care documentele oficiale
ale proiectului pot fi modificate.
2. Măsurarea execuţiei lucrărilor indică apariţia abaterilor şi dimensiunea acestora. O
componentă importantă a controlului programului este cea de decizie privind
necesitatea măsurilor corective.
3. Planificarea adiţională
4. Software-ul pentru managementul proiectelor
c) Rezultate
1. Actualizări ale planului calendaristic. O categorie aparte o constituie revizuirile.
Acestea sunt modificări ale datelor programate de început/sfârşit efectuate în
cazul modificărilor sferei de cuprindere.
2. Acţiuni corective
3. Lecții învățate