PARLAMENTUL

ROMÂNIEI
Probleme de studiu:

1. Noțiune de parlament
2. Istoric
3. Funcțiile Parlamentului
1. Noțiune de parlament

Parlamentul României este organ

reprezentativ suprem al poporului
român și unica autoritate legiuitoare a
României. Parlamentul este bicameral,
fiind alcătuit din Senat și Camera
Deputaților.
1. Noțiune de parlament

Structura Parlamentului Romaniei este

bicamerala, cuprinzand Camera Deputatilor si
Senatul. Reprezentantii poporului sunt alesi in
Parlament, pe baza votului universal, egal,
direct, secret si liber consimtit, pe un mandat
de 4 ani.
1. Noțiune de parlament

Camera Deputatilor si Senatul au prerogative

egale, cu exceptia numirii numai de catre Senat a
Avocatului Poporului, justificand bicameralismul.
Organizarea interna a Parlamentului este stabilita
prin regulament propriu. Pentru indeplinirea
atributiilor lor, Camerele isi organizeaza birouri,
comisii care isi desfasoara activitatea numai pe
baza regulamentelor adoptate.
1. Noțiune de parlament
Camerele isi aleg in prima lor sedinta cate o comisie
de validare, care trebuie sa reflecte configuratia
politica rezultata din alegeri. Camerele se pronunta
printr-un singur vot asupra listei parlamentarilor
propusi pentru validare si prin vot separat pentru
fiecare deputat sau senator propus sa i se invalideze
mandatul. Validarea sau invalidarea mandatelor se
face cu votul majoritatii parlamentarilor prezenti.
Grupurile parlamentare se pot organiza separat
pentru fiecare Camera in parte. Acestea sunt
institutionalizate, beneficiaza de un sef, de un
cabinet si de 1-5 experti, platiti din bugetul Camerei.
1. Noțiune de parlament

In general, grupurile parlamentare au urmatoarele

competente:
- fac propuneri pentru constituirea comisiilor de validare
-propun cate un candidat pentru functia de Presedinte al Camerei
Deputatilor si cea de Presedinte al Senatului.
-fac propuneri pentru candidatii membrilor birourilor celor doua
Camere.
-isi dau acordul la desemnarea membrilor comisiilor
parlamentare.
-participa la alcatuirea comisiilor de mediere.
-prezinta propuneri pentru stabilirea ordinii de zi.
-prezinta amendamente.
1. Noțiune de parlament

Legislatura, sesiunea si sedinta reprezinta perioade

distincte de timp in care Parlamentul isi desfasoara
activitatea. Camera Deputatilor si Senatul sunt alese
pentru un mandat de 4 ani. Alegerile pentru
Parlament se desfasoara in cel mult 3 luni de la
expirarea mandatului sau dizolvarea celor doua
Camere. Sesiunea este forma organizatorica de lucru
a Parlamentului, adica perioada de timp din cadrul
unui an calendaristic in care isi desfasoara
activitatea in mod continuu.
2.Scurt istoric al instituţiei parlamentare

Istoria parlamentară în România începe cu

anul 1831 când, în Ţara Românescă, a fost
adoptat un act cu caracter constituţional
denumit Regulamentul organic, aplicat, un an
mai târziu, şi în Moldova. Regulamentele
organice au pus bazele parlamentarismului în
Principatele Române.
2.Scurt istoric al instituţiei parlamentare
Convenţia de la Paris din 1858 şi, mai ales, Statutul
Dezvoltător al Convenţiei (care a introdus
reprezentarea bicamerală), adoptat din iniţiativa
domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin plebiscit, în
1864, au perfecţionat şi lărgit principiul reprezentării
naţiunii. Sub regimul politic instituit de Convenţia de
la Paris, forul legislativ a cunoscut un evident proces
de modernizare, iar prin Constituţia din 1866,
promulgată de Carol I, s-au pus bazele moderne ale
forului legislativ ca Reprezentanţă Naţională, care a
funcţionat în concordanţă cu modul de organizare şi
funcţionare a parlamentelor Europei Occidentale din
acea vreme.
2.Scurt istoric al instituţiei parlamentare

În deceniul atât de frământat al tranziţiei

postcomuniste, Camera Deputaţilor - împreună cu
Senatul - a dezbătut şi adoptat un număr
impresionant de legi şi acte normative, menite să
reformeze pe baze democratice întreaga societate,
să confere garanţii pentru respectarea drepturilor
fundamentale ale omului, să promoveze reforma şi
privatizarea, să consolideze instituţiile economice de
piaţă şi ale statului de drept, condiţii pentru
integrarea României în structurile europene şi
euroatlantice.
3.Functiile Parlamentului in sistemul constitutional
romanesc

Funcţiile semnifică rolul parlamentului,

iar procedurile constituţionale sunt
mijloacele tehnice, constituite ca atare,
pentru îndeplinirea rolului său.
3.Functiile Parlamentului in sistemul constitutional
romanesc

Parlamentul are o triplă misiune, inerentă

democraţiei: informarea, controlul,
legiferarea. Există şi puncte de vedere care
consideră că ar fi suficient să se vorbească
despre “rolul legislativ” al parlamentului şi
despre “rolul său politic” (informarea şi
angajarea răspunderii guvernului).
3.Functiile Parlamentului in sistemul constitutional
romanesc
Principale funcţii ale parlamentului sunt
următoarele:
- reprezentarea
-recrutarea personalului guvernamental şi a altor
persoane care urmează să îndeplinească unele
prerogative
-determinarea cadrului general al politicii externe,
-declanşarea procedurii judiciare faţă de anumite
persoane
-informarea, controlul, deliberarea.
3.Functiile Parlamentului in sistemul constitutional
romanesc

Încercând o enumerare a funcţiilor exercitate de

Parlamentul României, aceste sunt următoarele:
-funcţia legislativă constând în adoptarea legilor;
-stabilirea direcţiilor principale ale activităţii social-
economice;
-alegerea, formarea, avizarea formării, numirea sau
revocarea unor autorităţi statale;
-controlul parlamentar;
-conducerea în politica externă;
-organizarea şi funcţionarea proprie.
3.Functiile Parlamentului in sistemul constitutional
romanesc

Parlamentul îndeplineşte o funcţie

de reprezentare: el este “organul
reprezentativ suprem al poporului
român”. Altfel spus, Parlamentul
este “purtătorul de cuvânt al
Naţiunii”.
 Concluzie
Concluzia care trebuie reţinută în finalul
acestor considerente este aceea că
Parlamentul are şi trebuie să aibă un rol
deosebit în sistemul statal. De aceea şi
competenţa sa (împuternicirile) trebuie să
răspundă necesităţii de a crea condiţiile
exprimării voinţei poporului care l-a ales şi
care-l reprezintă direct, nemijlocit.
 Concluzie
Atribuţiile parlamentului sunt specifice înfăptuirii,
la cel mai înalt nivel, a conducerii statale. Astfel,
funcţiile parlamentului sunt funcţii de conducere,
sunt funcţii deliberative. Fiind ales direct de către
cetăţeni, prin vot, el reprezintă voinţa poporului şi
are dreptul să exercite cele mai importante
drepturi ale acestuia, să exercite puterea
poporului.