POLITICA ROMÂNIEI

■ Constituția României se bazează pe modelul Constituției celei de a cincea

Republici Franceze, și a fost ratificată prin referendum național la data de 8
decembrie 1991. În anul 2003 a avut loc un referendum prin care Constituției i-
au fost aduse 79 de amendamente, devenind astfel conformă cu legislația
Uniunii Europene Conform Constituției, România este un stat național, suveran și
independent, unitar și indivizibil. Forma de guvernământ a statului român este
republică . Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului
puterilor — legislativă, executivă și judecătorească — în cadrul unei democrații
constituționale Președintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret și
liber exprimatÎn urma amendamentelor din 2003, mandatul de președinte a fost
prelungit de la 4 la 5 ani Președintele numește primul-ministru din partidul sau
coaliția care a câștigat majoritatea în Parlament, care la rândul său numește
Guvernul. În timp ce șeful statului își are reședința la Palatul Cotroceni primul-
ministru împreună cu Guvernul își desfășoară activitatea la Palatul Victoria.
 Parlamentul și Guvernul
■ Parlamentul României este bicameral fiind alcătuit din Senat, cu 137 de membri, și Camera
Deputaților, cu 314 de membri. Un număr de 18 locuri suplimentare în Camera Deputaților
sunt rezervate reprezentanților minorităților naționale.Parlamentul are rol legislativ, discutând
și votând legile ordinare și organice, atât în comisiile de specialitate cât și în plen. Membrii
parlamentului sunt aleși prin vot uninominal mixt, universal, direct și secret. Sistemul electoral
este unul proporțional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depășit
pragul electoral de 5 % din totalul sufragiilor exprimate, în baza unui algoritm). Alegerile se țin o
dată la 4 ani, ultimele având loc la 11 decembrie 2016. Palatul Parlamentului găzduiește din
anul 1994 sediul Camerei Deputaților, iar din anul 2004 și sediul Senatului.
■ Guvernul României este autoritatea publică a puterii executive, care funcționează în baza
votului de încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a
țării și exercită conducerea generală a administrației publice. Numirea Guvernului se face de
Președintele României, pe baza votului de încredere acordat Guvernului de Parlament.Guvernul
este alcătuit din primul-ministru și miniștri. Primul-ministru conduce Guvernul și coordonează
activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale care le revin. De asemenea,
Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe.
 Puterea judecătorească
■ Potrivit principiului separării puterilor în stat, sistemul judiciar din România este independent
de celelalte ramuri ale guvernului și este compus dintr-o structură de instanțe organizate
ierarhic. În România, justiția se înfăptuiește numai de către Înalta Curte de Casație și Justiție și
celelalte instanțe judecătorești, respectiv curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate și
judecătoriile.Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța cea mai înaltă în grad,iar rolul său
fundamental este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte
instanțe judecătorești. Sistemul judiciar românesc este puternic influențat de modelul francez..
Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România,
inde.endentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României,
rolul de garant al supremației Constituției.Constituția, introdusă în 1991, poate fi amendată
doar printr-un referendum public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat în
2003. De atunci, de la acea modificare, Parlamentul nu mai are dreptul să treacă peste
deciziile Curții Constituționale, indiferent de majoritate.
■ Integrarea României în Uniunea Europeană din 2007 a avut o influență semnificativă asupra
politicii interne a țării. Ca parte a acestui proces, România a inițiat reforme, inclusiv reforma
din justiție, a intensificat cooperarea judiciară cu alte state membre și a luat măsuri împotriva
corupției. Cu toate acestea, în raportul de țară din 2006, România și Bulgaria au fost descrise
ca fiind cele mai corupte țări ale Uniunii Europene.
Calitatea discursului politic

■ Analiști culturali notabili au criticat calitatea discursului politic postdecembrist

românesc, pe care Andrei Pleșu îl descria ca departe de a fi ”încă normal. E fie
ipocrit, fie agresiv, fie bășcălios, fie mincinos, fie electoral, în orice caz e un discurs
căruia îi lipsesc componente elementare cum ar fi convingerea autentică și
gramatica” Alina Mungiu-Pippidi a avansat comentarii similare, în contextul
manifestațiilor antiguvernamentale masive din luna februarie 2017. În martie 2017,
parlamentarul Mihai Goțiu comenta pe marginea carențelor profunde din activitatea
Senatului României: "cu greu poți descrie bătaia de joc la adresa regulilor, a
regulamentelor, a membrilor Opoziției, a cetățenilor din stradă și a tot ceea ce
înseamnă bun-simț și democrație.
 Situatia politica actuala a Romaniei
■ Romania este o tara in curs de dezvoltare sau mai bine zis o dezvoltare tarzie . In comparatie cu alte tari
din U.E, Romania , are ca scop implementarea unor sisteme care sa ridice nivelu de trai .
■ Strict politic eu cred ca Romania se confrunta cu o neintelegere majora intre partidele care detin
majoritatea in parlament . Atat parlamentarii (deputatii) cat si senatorii roamani lasa impresia ca nu
depun suficient efort pentru a rezolva problemele oamenilor care i-au ales . Pe de alta parte exista
personae in conducerea tarii care nu au ce cauta acolo si nu au capacitatiile necesare pentru a putea
conduce o institutie publica ,si nici nu se mai pune problema sa cunoasca cel putin 2 limbi de circulatie
international . In primul rand problema majora este foamea de bani si foamea de avutiie . Un exemplu
concret este problema autostrazilor care pentru un km de autostrada in Romania se cheltuie 6 mil euro’
pe cand in Albania aceeasi autostrada pe acelasi teren deluros se construeste cu 1 mil euro/km .
■ Dupa 23 de ani de politica “libera” putem spune ca o parte din politicienii romani sunt inca cu
“sechelele” lasate de viata traita in comunism . Eu cred ca neavand dreptul la nimic in acea perioada ,
acesti politicieni , incearca sa recupereze din urma si sa aibe dreptul la absolut tot chiar daca e legal
sau ilegal .
■ Politicianul roman sau chiar romanul ca ‘neam nu este un om extreme de muncitor asta se
cunoaste . Din punct de vedere genetic si a mentalitatii Romanul este si orgolios doar se stie zicala “ sa
moara capra vecinului “. O alta trasatura a romanului si implicit si a politicianului roman este
,,incapatanarea” de exemplu in tarile devoltate taranii isi fac asociatii pentru a reduce costurile
semnificativ la productia pe terenurile arabile . In schimb la noi nu se poate face asa ceva pentru ca asa
cum spuneam si mai sus nu pot lucra intr-o colaborare doi oameni care sunt orgoilosi fiecare ,
incapatanatii si cu sete de putere .
 •Președintele României - Palatul Cotroceni - Accesat la data de 15.5.2019
Bibliografie
• Guvernul României - Palatul Victoria - Accesat la data de 15.05.2019