Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti

Facultatea de Drept
1.1. Definirea problemei:
Coruptie se numeste un abuz, activ sau pasiv, al functionarilor publici (fie numiti
fie alesi), in scopul obtinerii de avantaje financiare private sau de alte beneficii.
Coruptia reprezinta folosirea abuziva a puterii publice, in scopul satisfacerii unor
interese personale sau de grup. Ca act antisocial, coruptia este foarte frecvent
intalnita in societate si este deosebit de grava deoarece favorizeaza interesele unor
particulari, mai ales in aria economica, afectand interesele colective prin: insusirea,
deturnarea si folosirea resurselor publice in interes personal, ocuparea unor functii
publice prin relatii preferentiale, incheierea unor tranzactii prin eludarea normelor
morale si legale.
Coruptia vizeaza un ansamblu de activitati imorale, ilicite, ilegale realizate nu
numai de indivizi cu functii de conducere sau care exercita un rol public, ci si de
diverse grupuri si organizatii, publice sau private, in scopul obtinerii unor avantaje
materiale sau morale sau unui statut social superior prin utilizarea unor forme de
constrangere, șantaj, inselaciune, mituire, cumparare, intimidare.
 Lipsa
valorilor
sociale Lipsa
reformelor

Alterarea Degradarea
respectării CORUPTIA
nivelului
principiilor de trai
morale

Ineficienţa
instituţiilor
statelor
 corupția subminează democrația și buna guvernare prin batjocorirea sau
chiar coruperea proceselor formale;

 reduce responsabilitatea și denaturează reprezentarea în

elaborarea politicilor;

 compromite statul de drept;

 duce la prestarea ineficientă a serviciilor;

 corupția erodează capacitatea instituțională a guvernului în cazul în care

procedurile nu sunt respectate, resursele sunt deturnate, iar funcţiile
publice sunt cumpărate și vândute;
 Analiza statistică a datelor referitoare la infracţiunile de corupţie în perioada
1990-2004 pune în evidenţă existenţa a două subperioade caracterizate de tendinţe
contrastante. Această situaţie este valabilă atât pentru datele statistice privind
infracţiunile cercetate, cât şi pentru datele privind persoanele condamnate pentru
infracţiuni de corupţie. Referitor la evoluţia numărului infracţiunilor de corupţie
cercetate de poliţie remarcăm prezenţa a două tendinţe: prima crescătoare, specifică
perioadei 1991-1997 (+30%), iar a doua descrescătoare, în perioada 1999- 2004 (-10%).
Dinamica persoanelor cercetate de poliţie
(datele au fost disponibile doar pentru
perioada 1996-2003) este caracterizată de
o evoluţie oscilantă, perioadele de creştere
a numărului de persoane cercetate alternând
cu cele de descreştere a aceleaşi categorii
de persoane.
De la începutul anului 2001 s-au întocmit 3522 de lucrări
penale şi dosare în care au fost cercetate un număr de 5057
de persoane pentru 8156 fapte de corupţie. Între persoanele
cercetate s-au aflat şi: - 2 demnitari; - 38 directori generali şi
directori; 208 funcţionari publici; - 23 funcţionari bancari; -
24 funcţionari vamali; - 28 funcţionari cu atribuţii de control;
- 339 conducători de societăţi comerciale sau regii autonome.
În perioada 01.01-30.06.2001 au fost cercetate 3541 de persoane pentru
săvârşirea a 1075 infracţiuni de luare de mită, 1056 de infracţiuni de dare de
mită, 45 de infracţiuni constând în primirea de foloase necuvenite, 531 de
infracţiuni de trafic de influenţă şi 17 infracţiuni asimilate sau în legătură
directă cu infracţiuni de corupţie. Cercetările au fost finalizate în perioada de
referinţă faţă de 2386 de persoane, dintre acestea 294 au fost trimise în
judecată, 280 au fost sancţionate administrativ în baza art. 181 Cod penal (în
special persoane care au oferit sume cuprinse între 1000 şi 5000 de lei drept
mită conductorilor de tren) iar faţă de 1812 persoane s-au dispus alte soluţii
de netrimitere în judecată.
 În primul semestru al anului 2001, instanţele de
judecată au pronunţat hotărâri definitive de condamnare
pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, faţă de
195 de persoane.
 Din acest total: - 59 de persoane au fost condamnate
pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită; - 57 de
persoane au fost condamnate pentru săvârşirea
infracţiunii de dare de mită; - 74 de persoane au fost
condamnate pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de
influenţă; - 5 persoane pentru săvârşirea infracţţiunii de
primire de foloase necuvenite.
Prin Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor
de coruptie mentioneaza trei categorii de infractiuni, anume:
 a) infractiuni de coruptie: luarea si darea de mita, traficul de influenta,
primirea de foloase necuvenite;
 b) infractiuni asimilate celor de coruptie: stabilirea unei valori
diminuate a bunurilor apartinand operatorilor economici la care statul sau
o autoritate a administratiei publice locale este actionar, comisa inclusiv
in cadrul actiunii de executare silita, reorganizare sau lichidare judiciara;
acordarea de credite sau de subventii cu incalcarea legii sau a normelor
de creditare; utilizarea creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat
cele pentru care au fost acordate; folosirea unei functii de conducere intr-
un partid, sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara
scop patrimonial, pentru a obtine foloase necuvenite etc.;
 c) infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie: tainuirea
bunurilor provenite din savarsirea unei infractiuni de coruptie sau
asimilate; spalarea banilor; abuzul in serviciu; bancruta
frauduloasa; evaziunea fiscala; traficul de droguri; traficul de persoane
s.a.m.d.
 SPECIFIC -Crearea unui sistem de control viabil din partea
societăţii civile pentru prevenirea şi combaterea corupţiei la
nivel judetean.

 MĂSURABIL-Creşterea nivelului de informare şi

conştientizare a populaţiei din Municipiul Bucureşti cu privire
la efectele negative ale corupţiei.

 ADECVAT TEMPORAL-incadrarea in perioada de timp

stabilita – 24 luni.

 RELEVANT-vizeaza o problema identificata in societatea

actuala.

 TANGIBIL-obiectivul poate fi atins cu capacitatea si

resursele disponibile.
1.7 BENEFICIARII PROIECTULUI

 CETĂŢENII
 INSTITUŢIILE PUBLICE
 ONG -urile
 Corupţia este una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă ţara noastră. Aceasta
este semnalată de către cercetările sociologice efectuate în rândul populaţiei, de către
organizaţiile societăţii civile specializate în domeniu, dar şi de organismele internaţionale
partenere. Există o dificultate în ceea ce priveşte realizarea unei analize comparate între
diferitele cercetări sociologice realizate în România, deoarece metodologia şi structura
acestora este foarte diferită. Mai mult, unele dintre ele nu au fost publicate decât sub forma
unor comunicate de presă. Pot fi trase totuşi anumite concluzii. Astfel, în toate sondajele
realizate la nivelul cetăţenilor de către instituţii publice implicate în combaterea corupţiei sau
de către ONG-uri de profil, în jur de 40% dintre cei chestionaţi (cu mici variaţii în funcţie de
metodologia utilizată), consideră că aceasta este cea mai gravă problemă cu care se confruntă
România. Putem constata diferenţe între diferitele sondaje în ceea ce priveşte instituţia sau
domeniile considerate a fi cele mai corupte. Astfel, în cercetările realizate la comanda Direcţiei
Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor în anii 2007, 2008 şi
2009 sistemul sanitar este situat pe primul loc, fiind urmat de Parlament, Guvern şi autorităţile
locale. Cercetările realizate de către Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei plasează
Parlamentul în fruntea clasamentului, urmat de Guvern, sistemul sanitar şi autorităţile locale.
Observăm că, chiar dacă ordinea diferă, fruntaşii rămân aceeaşi
 O altă concluzie care se desprinde din studierea diferitelor cercetări disponibile este
pesimismul populaţiei în legătură cu evoluţia fenomenului corupţiei. Astfel, în toate
sondajele peste 50% dintre cei intervievaţi consideră că situaţia s-a înrăutăţit de-a
lungul timpului, iar perspectivele pentru viitor sunt negative. În rapoartele anuale
realizate de către Transparency International punctajul obţinut de ţara noastră s-a
îmbunătăţit uşor de la 2,6 în 2001 la 3,7 în 2010, cu un maxim de 3,8 în 2009,
corespunzător situaţiei din 2008. Poziţia în clasament a fluctuat, în primul rând
datorită faptului că ţările având acelaşi punctaj ocupă locuri identice. Trebuie să mai
menţionăm că ierarhizarea ţărilor în clasamentul Transparency International 116 se
face în funcţie de un punctaj de la 0 la 10, un 10 reprezintă nivelul cel mai redus de
corupţie. Spre exemplificare, în ultimul raport, cel pe 2010, publicat foarte recent,
locul întâi a fost ocupat de către Danemarca cu 9,3 puncte. În legătură cu evaluările
realizate de către Transparency International, trebuie să exprim totuşi anumite
reţineri. Este greu de crezut totuşi, că România se poate clasa în mod constant în
ierarhia realizată de Transparency International mai jos decât ţări precum
Columbia, Mali, Thailanda sau Bosnia Herţegovina,
pentru a da doar câteva exemple.
Evoluţia situaţiei corupţiei în România
poate fi analizată şi pe baza rapoartelor
Comisiei Europene privitoare la progresul
înregistrat de România în procesul de aderare
la Uniunea Europeană şi pe baza rapoartele
privind Mecanismul de Verificare şi Cooperare,
după 01.01.2007.
  2.1 Campanie de promovare

Ideea crearii unui birou online este atat din necesitatea

confidentialitatii informatiilor primite de la cetateni, cat si din posibilitatea ca
acestia sa aiba reticente in a accesa serviciile unei institutii, in eventualitatea
atragerii de posibile represalii sau reactii negative. Acest birou este creat in
scopul prevenirii si combaterii coruptiei, promovarii integritatii si eticii,
transparentei, responsabilizarii si bunei guvernari.
Astfel, biroul este accesibil tuturor persoanelor interesate, oferind informatii
de uz general, informatii de specialitate, legislatia specifica in domeniul luptei
anticoruptie, transparentei decizionale, promovand integritatea si etica in
comunitate. Biroul urmareste responsabilizarea cetatenilor cu privire la
fenomenul coruptiei, drepturile lor si accesul la servicii publice de calitate.
Am creat acest birou virtual de monitorizare a corupţiei pentru a
veni în sprijinul celor care suportă consecinţele acestui fenomen si doresc să
se implice în lupta comună pentru eradicarea lui
In urma datelor statistice prezentate anterior am identificat
urmatoarele nevoi:
 Îmbunătăţirea stării generale de viaţă a cetăţenilor
 Creşterea încrederii în administraţia publică locală
 Creşterea gradului de încredere în instituţiile publice
 Ridicarea standardelor de conduit profesională a
serviciilor publice oferite
4.1 Închiriere şi dotare spaţiu:

 Birou de cercetare;
 Call center;
 Secţie de interceptări.
 Echipă IT;
 Procuror;
 Operatori call center.
 5.1 Elaborarea metodologiei:
Prin organizarea unei sedinte cu personalul pentru a stabili
atributiile fiecaruia si pentru a se forma o echipa bine integrată.

5.2 Training-ul echipei de specialişti în

interacţiunea cu făptuitorii

Realizat de procuror specializat în interacţiunea cu aceştia.

Perioada de testare în care ne propunem să găsim cât
mai multe persoane corupte cu ajutorul echipei si al
celorlati care au apelat la serviciile centrului nostru.
 Consultanţa individuală se va acorda
conform atribuţiilor fiecărui departament
după o primă analizare a situaţiei.

 Call-Center-ul are un rol important în ceea ce

priveşte persoanele care au nevoie de
consiliere .
7.1 Resurse umane
Pe lângă specialiştii enunţaţi la punctul 4.2 :
- Firmă de securitate;
- Firmă de curăţenie,
INFORMARE ŞI DISEMINARE 2500 euro/9 luni
ANALIZA NEVOILOR 1500 euro
ÎNCHIRIERE SPAŢIU 48.000 euro /24 luni
DOTARE SPAŢIU 25.000
UTILITĂŢI 40.000 euro/24 luni
SALARII 158.000 euro/24 luni
TOTAL 300.000 euro/24 luni
 Autofinantarea este cea mai raspândita forma de
finantare si presupune ca întreprinderea sa îsi
asigure dezvoltarea prin forte proprii, folosind drept
surse o parte a profitului obtinut în exercitiul expirat
si fondul de amortizare, urmarind atât acoperirea
necesarului de înlocuire a activelor imobilizate cât si
cresterea activelor de exploatare.