Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Drept
1.1. Definirea problemei:
Coruptie se numeste un abuz, activ sau pasiv, al functionarilor publici (fie numiti
fie alesi), in scopul obtinerii de avantaje financiare private sau de alte beneficii.
Coruptia reprezinta folosirea abuziva a puterii publice, in scopul satisfacerii unor
interese personale sau de grup. Ca act antisocial, coruptia este foarte frecvent
intalnita in societate si este deosebit de grava deoarece favorizeaza interesele unor
particulari, mai ales in aria economica, afectand interesele colective prin: insusirea,
deturnarea si folosirea resurselor publice in interes personal, ocuparea unor functii
publice prin relatii preferentiale, incheierea unor tranzactii prin eludarea normelor
morale si legale.
Coruptia vizeaza un ansamblu de activitati imorale, ilicite, ilegale realizate nu
numai de indivizi cu functii de conducere sau care exercita un rol public, ci si de
diverse grupuri si organizatii, publice sau private, in scopul obtinerii unor avantaje
materiale sau morale sau unui statut social superior prin utilizarea unor forme de
constrangere, șantaj, inselaciune, mituire, cumparare, intimidare.
Lipsa
valorilor
sociale Lipsa
reformelor
Alterarea Degradarea
respectării CORUPTIA
nivelului
principiilor de trai
morale
Ineficienţa
instituţiilor
statelor
corupția subminează democrația și buna guvernare prin batjocorirea sau
chiar coruperea proceselor formale;
CETĂŢENII
INSTITUŢIILE PUBLICE
ONG -urile
Corupţia este una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă ţara noastră. Aceasta
este semnalată de către cercetările sociologice efectuate în rândul populaţiei, de către
organizaţiile societăţii civile specializate în domeniu, dar şi de organismele internaţionale
partenere. Există o dificultate în ceea ce priveşte realizarea unei analize comparate între
diferitele cercetări sociologice realizate în România, deoarece metodologia şi structura
acestora este foarte diferită. Mai mult, unele dintre ele nu au fost publicate decât sub forma
unor comunicate de presă. Pot fi trase totuşi anumite concluzii. Astfel, în toate sondajele
realizate la nivelul cetăţenilor de către instituţii publice implicate în combaterea corupţiei sau
de către ONG-uri de profil, în jur de 40% dintre cei chestionaţi (cu mici variaţii în funcţie de
metodologia utilizată), consideră că aceasta este cea mai gravă problemă cu care se confruntă
România. Putem constata diferenţe între diferitele sondaje în ceea ce priveşte instituţia sau
domeniile considerate a fi cele mai corupte. Astfel, în cercetările realizate la comanda Direcţiei
Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor în anii 2007, 2008 şi
2009 sistemul sanitar este situat pe primul loc, fiind urmat de Parlament, Guvern şi autorităţile
locale. Cercetările realizate de către Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei plasează
Parlamentul în fruntea clasamentului, urmat de Guvern, sistemul sanitar şi autorităţile locale.
Observăm că, chiar dacă ordinea diferă, fruntaşii rămân aceeaşi
O altă concluzie care se desprinde din studierea diferitelor cercetări disponibile este
pesimismul populaţiei în legătură cu evoluţia fenomenului corupţiei. Astfel, în toate
sondajele peste 50% dintre cei intervievaţi consideră că situaţia s-a înrăutăţit de-a
lungul timpului, iar perspectivele pentru viitor sunt negative. În rapoartele anuale
realizate de către Transparency International punctajul obţinut de ţara noastră s-a
îmbunătăţit uşor de la 2,6 în 2001 la 3,7 în 2010, cu un maxim de 3,8 în 2009,
corespunzător situaţiei din 2008. Poziţia în clasament a fluctuat, în primul rând
datorită faptului că ţările având acelaşi punctaj ocupă locuri identice. Trebuie să mai
menţionăm că ierarhizarea ţărilor în clasamentul Transparency International 116 se
face în funcţie de un punctaj de la 0 la 10, un 10 reprezintă nivelul cel mai redus de
corupţie. Spre exemplificare, în ultimul raport, cel pe 2010, publicat foarte recent,
locul întâi a fost ocupat de către Danemarca cu 9,3 puncte. În legătură cu evaluările
realizate de către Transparency International, trebuie să exprim totuşi anumite
reţineri. Este greu de crezut totuşi, că România se poate clasa în mod constant în
ierarhia realizată de Transparency International mai jos decât ţări precum
Columbia, Mali, Thailanda sau Bosnia Herţegovina,
pentru a da doar câteva exemple.
Evoluţia situaţiei corupţiei în România
poate fi analizată şi pe baza rapoartelor
Comisiei Europene privitoare la progresul
înregistrat de România în procesul de aderare
la Uniunea Europeană şi pe baza rapoartele
privind Mecanismul de Verificare şi Cooperare,
după 01.01.2007.
2.1 Campanie de promovare
Birou de cercetare;
Call center;
Secţie de interceptări.
Echipă IT;
Procuror;
Operatori call center.
5.1 Elaborarea metodologiei:
Prin organizarea unei sedinte cu personalul pentru a stabili
atributiile fiecaruia si pentru a se forma o echipa bine integrată.