CONTROLUL CEREBRAL

AL MOTRICITATII SOMATICE
Sistemul
motor
central
este
aranjat
ierarhic:
Trei nivele:
Cortexul
motor si
alte zone
asociative
Căile
cortico-
spinale Planificarea mişcărilor de către Cortex
Cortexul Prefrontal
Ganglionii Aria motorie suplimentară şi aria premotorie
(nucleii) (Aria 6)
bazali) M1 (Aria 4)
S1
Cortexul parietal posterior (Ariile 5 şi 7)
• Cortexul motor primar = in lobul
frontal
frontala ascendenta =
precentrala = Broadman 4 = M1
imediat anterior fata de aria
somestezica primara
• In fata sa = cortexul premotor =
Broadman 6 mediala
• + aria motorie suplimentara =
Broadman 6 laterala
– fata mediala a lobului
frontal
– cale descendenta separata
 coordoneaza
grupurile musculare
posturale asociate
functional
Korbinian Brodmann la începutul sec XX
- Harta a creierului bazată pe diferenţele
între arhitecturile celulare – 52 de arii
diferite
- ex. aria Brodmann 17, primeşte informaţii
de la zona din talamus conectată cu retina
– cortexul vizual primar
- Aria Brodmann 4, de unde pleacă axonii
celulelor piramidale mari – cortexul motor
primar
Girusul pre-central este aria motorie primară
Fiecare zonă a corpului este controlată de o
parte specifică – homunculus motor, iar
orientarea este inversă
Girusul pre-central este originea tracturilor
cortico-spinale
Cortexul motor primar este stratificat
si cuprinde o reprezentare topografica
(somatotopica) a musculaturii scheletice
(homunculus motor),
cu arii mai largi pentru muschii implicati in
miscari fine (numar mai mare de unitati motorii
mici).
• Cortexul motor
determina miscari
voluntare prin actiunea
neuronilor piramidali
direct asupra
motoneuronilor .
• Comunicarea cu
măduva se face prin
două căi:
• Tractul corticospinal
– are originea în cortexul
motor
– Axonii trec prin
mezencefal şi punte
– La nivel medular se
încrucişează -
decusaţia
– Cortexul motor drept
controlează partea
stângă a corpului şi
viceversa
• Calea motorie “directa”
= cortico-spinala
= tract piramidal
= incrucisat la nivel bulbo-pontin
= axoni ai neuronilor piramidali
mari (Betz) strat V; numeroase
colaterale  fibre recurente
= sinapsa cu motoneuronul alfa
direct sau prin interneuroni
(modulare reflexe)

• 15 % cortico-nuclear
control bilateral nuclei motori ai
nervilor cranieni
• Sistemul extrapiramidal = căi descendente
– cu origine in diverşi nuclei din trunchiul
cerebral, sub influenta corticala
– componenta directă & încrucişată (majoritatea)
– cai lente, polisinaptice
– parte din sistemul medial de control motor,
cu excepţia tractului rubro-spinal, care
• se alătură tractului piramidal
• participa la controlul mişcărilor fine
• Tractul rubrospinal
• Are originea în
nulceul roşu
mezencefalic
• Se încrucişează în
punte
• Continuă tractul
corticospinal în
fasciculul descendent
lateral
• Căile ventromediale
(extrapiramidale)
– Prezintă patru tracturi
descendente
– Implicate în postură şi
controlul locomoţiei
– Sub controlul centrilor
din TC
Tract Origine Funcţie

Nucleii vestibulari din

bulb, ce oferă Păstrează poziţia capului
Vestibulospinal
informaţii de la faţă de corp în timpul
urechea internă mişcărilor,
Întoarcerea capului către
stimuli
Coliculii superiori ai Reflexe motorii cervico-
mezencefalului, ce cefalice
Tectospinal
primesc informaţii
direct de la retină

Stimulează reflexele anti-

Substanţa reticulată
Reticulospinal pontin gravitaţionale ale
pontină
măduvei

Eliberează muşchii anti-

Substanţa reticulată
Reticulospinal medular gravitaţionali de
medulară
controlul reflex
• Nucleii bazali
• (caudat+putamen – striatum
• globus pallidus
• nucleul subtalamic
• Substantia nigra
• primesc aferente de la intinse
regiuni corticale si trimit
eferente spre cortex si
formatiunea reticulata doua
circuite principale:
– circuitul putamenului pentru
executia programelor motorii,
– circuitul caudatului pentru
controlul cognitiv al acestora.
• Ganglionii bazali se numesc astfel deoarece
se află fizic la baza emisferelor
• Funcţional şi anatomic vorbind, ei fac parte
din mezencefal
• substantia nigra
• nucleul subtalamic.
• Nucleul caudat este o extensie a
putamenului, cu care este numit colectiv
striatum.
• În principiu, GB primesc stimuli de la cortex
la striatum, apoi către globus pallidus şi la
substantia nigra, care închide circuitul
trimiţând semnale către cortex via talamus
• Scopul?
– Menţinerea tonusului necesar pentru a
stabiliza poziţia unei încheieturi
– Inhibarea tonusului muscular antagonist în
timpul mişcărilor
– Întreruperea buclei de feedback la nivelul GB
duce la oscilaţii incontrolabile numite
tremurături
• Degenerescenţa fibrelor dopaminergice de la
substantia la striatum duce la boala
Parkinson.
• Degenerescenţa fibrelor de la striatum la
segmentul extern al globus pallidus duce la
boala (coreea) Huntington.
• Miscarea voluntara presupune
– decizie
– programare (apelare subprograme stocate)
– comanda efectivă
– execuţia controlată
• ajustarea prealabilă şi continuă se bazează pe
aferenţe de la subsistemele motorii şi senzitivo-
senzoriale
• EEG = “potential negativ cortical de aşteptare”
• mai amplu si mai precoce (0.3–3 s)
pentru mişcări mai complexe
 CEREBEL =
- CONTROL POSTURAL
- ADAPTARE MISCARE
numar imens de neuroni si conexiuni
• integrarea aferentelor “spatiale”
planificarea, executia si controlul
adaptativ al miscarii (invatare
motorie)
• Pars intermedia =
– arhi (lob floculonodular)
– paleo ~ (piramida, uvula,
paraflocular, + zona
anterioara)
– arhi + vermis =
vestibulocerebel
• neo = lob posterior (marea masa
laterala)
Cerebelul primeste aferente
somestezice proprioceptive de
la fusurile neuromusculare si
organele tendinoase Golgi,
precum si vestibulare si vizuale.
Toate eferentele sunt inhibitorii
 realizarea continua a
miscarilor (nesacadat) 
inceperea si incheierea
acestora.
Cerebelul are capacitate de
anticipare a pozitiei in cursul
miscarii  control permanent al
programelor motorii elaborate
la nivel cortico-bazal.
 Formaţiunea
Reticulată şi
SRAA (Sistemul
Reticulat Activator
Ascendent)
Este o reţea de
interneuroni dispuşi de la
măduvă la cortex ce
conectează nespecific
măduva, TC, cerebelul şi
encefalul atât ascendent
cât şi descendent,
colectând stimuli
nespecifici
Aceşti stimuli sunt Acesta este un sistem de filtrare a stimulilor ca
direcţionaţi către şi un sistem de alertare
talamus, ca funcţie a Când nivelul stimulării SRAA depăşeşte filtrul,
SRAA activează cortexul – reacţia de trezire
Inhibiţia FR duce la adormire
•1 - Archipallium - creierul
primitiv (reptilian) –
• structurile TC, cerebel, cei mai
vechi nuclei bazali (globus
pallidus) şi bulbii olfactivi.
• corespunde creierului reptilian
– "R-complex”
• responsabil cu auto-
prezervarea
• Agresiune, comportamente
repetitive, instinctuale şi
ritualism
•2 - Paleopallium - creierul
intermediar
• structurile sistemului limbic
•corespunde creierului •3 - Neopallium, - creierul superior –
mamiferelor primitive raţional
• sediul funcţiilor ce permit • cuprinde neocortexul, şi unele grupe
distincţia între agreabil şi neuronale subcorticale
dezagreabil • prezent doar la primate şi la câteva
•Sediul funcţiilor afective – ordine de animale superioare
comportamente de nesting, •Limbaj simbolic, matematic, gândire
ludice, emoţii, sentimente abstracta
Sistemul Limbic la om

Girusul cingulat – conectează

sistemul la cortex.
Corpii mamilari – conţin căi ale
memoriei, mai ales pentru olfacţie.
Hippocampus – memorie pe termen
scurt şi mediu şi pentru învăţare
Nucleul Amigdaloid – centrul
răspunsurilor emoţionale şi al
agresiunii
Fornixul – furnizează conexiunile
sistemului limbic de la o emisferă la
alta
Girusul dentat: contribuie la
formarea de noi amintiri şi la apariţia
senzaţiei de fericire
Cortexul Entorhinal şi Piriform:
conexiuni olfacto-comportamentale
Nucleul accumbens: circuitele de
recompensă, plăcere şi adicţie –
comportament addictiv
• Creierul emoţional – este
centrul:
• 1) Stărilor şi comportamentului
emotional
– Sex
– Foame
– Frică
– Plăcere
• 2) Puntea dintre creierul
conştient şi inconştient
– Pulsiuni
• 3) Memoria pe termen scurt,
recunoaştere pe termen scurt
a obiectelor, persoanelor, etc
• Circuitul Papez
(James Papez,
1937)
• Cale majoră în
sistemul limbic
implicat în controlul
cortical al emoţiilor
• Stocarea memoriilor
cu ajutorul emoţiilor
• Emoţiile necesită un
ircuit ce implică 4
structuri de bază
• Hipotalamusul cu
corpii mamilari
• Nucleul talamic
anterior
Pentru ca persoana să simtă emoţii (afect)
• Girusul cingulat şi să le exprime periferic este nevoie de
• Hipocampul integritatea acestui circuit
• Boli legate de
sistemul limbic
• Anomalii
congenitale
– Holoprozencefalia
• Microcefalie, hipotelorism, ciclopie
– Displazia septo-optică
(sindromul De Morsier)
• septum pellucidum
este absent şi nervii
optici şi chiasma sunt
hipoplazici
• Encefalita Limbică
– Sindrom
paraneoplazic
• Instalare subacută de
pierdere a memoriei,
demenţă, mişcări
involuntare, ataxie
Demenţele - Boli
neurodegenerative
- boala Pick
- Afectează predominant
lobii frontali şi temporali
- Atrofie marcată în
sistemul limbic, mai ales
în girusul dentat şi în
hipocamp
- Boala Alzheimer –
demenţă progresivă
cronică
- Tulburări de memorie,
ce evoluează către
disfuncţii intelectuale
globale
- Hipocampul şi amigdala
sunt cel mai frecvent
compromise
- Tulburări
Neuropsihiatrice
- Schizofrenia
- Tulburările bipolare
- Tulburări anxioase
- PTSD, fobii, atacuri
de panică
- Amigdala, girusul
cingulat şi cortexul
entorrhinal
- Tulburări de tip
Psihopatic
- Comportamente
agresive şi
impulsive
- deficienţe în
zonele
prefrontale şi
temporal-
limbice.