Cuprins

1. Modificări de culoare tegumente şi

mucoase
2. Edemul
3. Leziuni cutanate
4. Adenopatii
Modificări de culoare
ROŞEAŢA

= vasodilatație cutanată şi creşterea cantităţii de hemoglobină în

sângele periferic

Roşeaţa trecătoare (eritemul) reprezintă o roşeaţă vie, ce

dispare la apăsare (ex.: eritem de pudoare, eritem solar, eritem
febril), intoxicaţia cu oxid de carbon

Roşeaţa persistentă:
poliglobulia (roşeaţă violacee a extremităţilor)
diabet zaharat (roşeaţa feţei – rubeoza diabetică)
etilism cronic
ciroza hepatică (roşeaţă localizată la nivelul eminenţelor tenare
şi hipotenare şi a pulpei degetelor)
CIANOZĂ

 Cianoza centrală:
= oxigenre insuficientă la nivel pulmonar sau șunt dreapta –
stânga intracardiac

 Caracterele semiologice ale cianozei centrale:

1. este generalizată= interesează atât pielea cât şi mucoasele
2. este caldă
3. după digitopresiune se reface fără a trece prin roşeaţa
intermediară
4. la masajul lobului urechii nu apare o culoare roșie
intermediară (proba Lewis)
CIANOZĂ

 Cianoza periferică
= vasoconstricție şi stază, care permit o extragere crescută a
oxigenului de către ţesuturi din sângele arterial

- cianoza periferică generalizată: în insuficienţa cardiacă

cronică
- cianoza periferică localizată:
 expunere la frig, tromboflebită profundă, varice, insuficienţă venoasă cronică

 Caracterele semiologice ale cianozei periferice:

1. rece
2. interesează doar tegumentele
3. după presiune digitală se reface printr-o etapă intermediară de
roşeaţă
4. dispare după masajul lobului urechii
ICTER
 Icterul reprezintă coloraţia galbenă a sclerelor, tegumentelor şi
mucoaselor determinată de creşterea bilirubinei în sânge şi depunerea
ei în ţesuturi (valorile normale 0,5 - 1 mg%).

 Coloraţia galbenă a tegumentelor devine vizibilă când bilirubina serică

depăşeşte 2,5 - 3 mg% (50 moli/l); subicterul conjunctival sau
sublingual este vizibil la valori peste 1,5 - 2 g%.
ICTER

 Există nuanţe:

 icter citrin: galben deschis (palid ca lămâia)

= icterul hemolitic
 icter rubinic: galben-roşietic (portocaliu)
= icter hepatitic
 icter melas sau negru: există o retenţie cronică foarte mare de
pigmenţi biliari transformaţi în biliverdină
= icter obstructiv
 Ex.: cancer cap de pancreas.
EDEMUL
 Edemul este o acumulare excesivă de lichid în spaţiul
interstiţial

 La inspecţie tegumentele sunt întinse, lucioase, dispar cutele

tegumentare

 La presiunea zonei edemaţiate, cu policele, pe un plan dur

(osos) se constată că se produce o depresiune tranzitorie -
semnul godeului

Tipuri clinice:
 generalizat : cardiac, renal
 Localizat: venos, inflamator, alergic, limfatic
Tipuri de Edem

1. Edem cardiac
2. Edem renal
3. Edem venos
4. Edem inflamator
5. Edem alergic
6. Edem limfatic
 1. Edemul cardiac

Cauze: IVD, ICC

Caractere semiologice:
- localizare declivă → generalizare
-rece, cianotic, vesperal, nedureros
-inițial moale = s.godeului pozitiv
-edem cronic – consistență crescută, greu depresibil, s.
godeului slab pozitiv sau negativ
 2. Edemul renal

Cauze: sdr.nefortic, sdr.nefritic

Caractere semiologice:
-localiz.inițial în zone cu țesut celular lax → generalizat
-alb, pufos, matinal, nedureros
-s.godeului pozitiv
 3. Edemul venos

a.Edemul în tromboflebita superficială: roșu, cald, sensibil,

se palpează "cordonul flebitic"

b.Edemul în tromboflebita profundă: cald, cianotic, dureros

c.Edemul în obstrucția VCS: edem cianotic “în pelerină”

 4. Edemul inflamator

Cauze: procese inflamatoare/infecțioase profunde pe care le

“trădează” (edem revelator)

Caractere semiologice:
-localizat în vecinătatea proceselor
inflamatoare/infecțioase
-cald, roșu, dureros – semne celsiene
 5.Edemul alergic

Cauze: reacții alergice mediate prin IgE (mușcături de insecte

sau animale veninoase)

Caractere semiologice:
-localizare în reg. interesată ,înconjurând locul de
inoculare
-cald, roșu, dureros

Edem Quincke = edem alergic localizat la nivelul extremității

cefalice, voluminos, cu risc de asfixie (urgență medicală!)
 5. Edemul limfatic

Apare datorită tulburărilor în circulaţia limfatică

Caractere semiologice:
- alb, dur şi nedureros

Elefantiaza - edem limfatic extrem de voluminos

LEZIUNI CUTANATE
 Erupţia cutanată constă într-o apariţie bruscă pe suprafaţa
tegumentului de formaţiuni cu coloraţie, forme şi dimensiuni variate şi
se numeşte exantem. Când erupţia apare şi la nivelul mucoaselor se
numeste enantem.

 Leziuni cutanate elementare:

 Macula (pata): modificare de culoare, de dimensiuni variabile,
netedă, neelevată
 Papula: proeminenţă uşoară deasupra planului cutanat pe o arie
redusă (sub 0,5 cm2) palpabilă la o trecere uşoară a degetelor
deasupra regiunii
 Placa: proeminenţă a tegumentului, bine circumscrisă, cu
dimensiuni > 1cm
 Nodulul şi tumoreta: formaţiuni elevate, dermice - hipodermice,
de dimensiuni variabile, bine delimitate
 Vezicula: formaţiune elevată, bine circumscrisă, cu dimensiune sub
1cm care conţine lichid clar sau uşor opalescent
 Bula: acelaşi aspect cu vezicula dar cu dimensiuni > 1cm şi conţinut
seros
 Pustula: veziculă cu conţinut tulbure sau purulent
 Chistul: colecţie încapsulată de material lichid sau semilichid, cu
perete propriu
Erupţiile cutanate
 Herpesul: maculo-papulă sau placă pruriginoasă—vezicule
—crustă, la nivelul zonei de trecere cutaneo-mucoasă (labial,
nazal, genital)

 Zona Zoster: leziunile sunt numeroase, grupate unilateral în

teritoriul cutanat al unui nerv (intercostal, abdomino-genital,
oftalmic, otic); este precedată, însoţită sau urmată de dureri
de tip nevralgic (uneori atroce) şi adenopatie regională

 Erizipelul: limfangită tegumentară difuză - un placard întins

de culoare roşu-aprins, cu margini net delimitate şi uşor
elevate (burelet), dureroas, caldă, localizata la extremităţi
sau la faţă în vecinătatea unor mici leziuni cutanate (poarta
de intrare)
 Urticarie: papule sau plăci de culoare alb-gălbuie cu un
halou roz, foarte pruriginoase, apar şi dispar rapid, fiind o
reacţie alergica faţă de alimente, proteine, medicamente

 Eritemul nodos: noduli de dimensiuni variate, culoare roz-

gălbuie apoi violacee, dureroşi la palpare, cu localizare mai
ales pe gambe, însoţiţi de febră şi dureri articulare. Apar în:
TBC, sarcoidoză, adenopatii streptococice

 Xantelasma: în unghiul intern al pleoapei superioare, în

hipercolesterolemie
Afta = ulcerație alb-
gălbuie

Candidoza bucală =
depozite albe-sidefii pe
mucoasa cavității
bucale
ADENOPATII
Adenopatii = aspecte patologice ale ganglion
Adenomegalie = mărirea de volum a unui ganglion

Caracterizare semiologică:
1. Localizare
2. Dimensiuni
3. Formă
4. Consistență
5. Sensibilitate
6. Mobilitate
7. Număr

CLASIFICARE ETIOLOGICĂ

I.Adenopatii în boli inflamatorii

II. Adenopatii în hemopatii maligne și boli ale sistemului limfatic
III.Adenopatii tumorale metastatice
 Adenopatii inflamatorii
- inflamații acute: sensibili,consistență moale, semne locale celsiene

- inflamații cronice:
 TBC- forma proliferativă: ggl laterocervicali, consist. fermă,
insensibili,mobili
 TBC-forma exudativ-ulceroasă: reg.cervicală,nedureroși,
ramolire, fistulizare, vindecare cicatricială
 infectia HIV: adenop.generalizată.,consistență elastică,sensibilă,
mobilă
Adenopatii în hemopatii maligne și boli
ale sistemului limfatic
-boala Hodgkin: macropoliadenopatie, nedureroasă, fermă,
mobilă

Adenopatii metastatice
Caract. adenopatiilor:-consist.dură
-aderență
-structura histologică identică cu a tumorii
primare

-neo gastric: adenopatia supraclaviculară stângă.(semnul Virchoff-

Troisier)
adenopatia pararectală (semnul Strauss)
-neo sân: adenopatie axilară
-neo bronho-pulmonar: adenopatie supraclaviculară de aceeași parte
-neo genital: adenopatie inghinală