Transformarile de Fazapartea1cod

TRANSFORMĂRILE
DE FAZĂ
- partea 1 -
Autor:
prof. IoanaMihaela Popescu
Colegiul Naţional Unirea
Focşani
2017
CUPRINS
Transformările de fază
Izotermele lui Andrews
Vaporizarea. Condensarea
Topirea. Solidificarea
Sublimarea. Desublimarea
Punctul triplu al substanței
Transformările de fază ale apei în natură
Bibliografia
Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani
TRANSFORMĂRILE DE FAZĂ
Stările de agregare
starea solidă starea lichidă starea gazoasă
volum propriu volum propriu volumul vasului

formă proprie forma vasului forma vasului
Pentru o substanță chimică pură, diferitele mărimi
fizice (căldura specifică, coeficientul de dilatare, indicele de
refracție, densitatea etc.) au valori diferite în funcție de
starea de agregare în care se află.
Un sistem format din două sau trei stări de agregare
este un sistem neomogen, în care proprietățile fizice variază
discontinuu (în salturi) când se trece prin interfața dintre
două stări de agregare diferite.
gheață apă vapori de apă
Stările de agregare ale apei în natură

Existența unei singure stări de agregare nu asigură
întotdeauna caracterul omogen al sistemului pentru că
unele substanțe prezintă proprietatea de alotropie
(posibilitatea existenței mai multor forme de cristalizare).
carbon sulf
grafit diamant galben roșu amorf
Faza unui sistem termodinamic reprezintă orice

porțiune omogenă, fizic distinctă, delimitată de celelalte
porțiuni ale sistemului printro suprafață (interfață) bine
precizată.
Trecerea substanței dintro fază în altă fază diferită se
numește transformare (tranziție) de fază.

Echilibrul de fază între două sau mai multe faze ale
aceleași substanțe aflate în contact se realizează când masa
fiecărei faze rămâne constantă în timp.
Tipurile de transformări de fază
sublimare
Starea topire Starea vaporizare Starea

solidă lichidă gazoasă
solidificare lichefiere,
condensare
desublimare
http://citadel.sjfc.edu/students/acf06118/e-port/MSTI%20260/states%20of%20matter.html

Dependența temperaturii de timp pentru un
corp ce primește căldură
Se consideră că sursa de căldură furnizează aceeași căldură în
unitatea de timp, astfel încât căldura dată de aceasta este: Q = kΔt .
T
ri e
va ălzir
po
înc
Tf vaporizare
lichid+vapori
l zire
ă d
înclichi
Ttop topire
solid+lichid
ire
ălz d
nc oli
î s
timpul t

Dependența temperaturii de timp pentru un
corp ce cedează căldură
Se consideră că în unitatea de timp corpul cedează aceeași
căldură, astfel încât căldura cedată de aceasta este: Q = kΔt .
T
răc ri
vap
i re
o
Tcond condensare
lichid+vapori ră
c
lic ire
hid
Tsolif solidificare
solid+lichid
ră lid
ci
so
re
timpul t

Căldura latentă a transformării de fază
Căldura absorbită sau cedată de corp în timpul

transformării de fază se numește căldură latentă de
transformare.
Căldura latentă de transformare depinde de tipul
transformării de fază, de natura substanței și de masa de
substanță care suferă transformarea.
Căldura latentă specifică de transformare de fază
reprezintă mărimea fizică numeric egală cu căldura
absorbită sau cedată de unitatea de masă de substanță
pentru a suferi acea transformare:
În Sistemul Internațional de măsură: [λ] = J/kg
Căldura latentă este dată de relația:
Q = mλ

Temperatura λtopire Temperatura λvaporizare
Substanța de topire de vaporizare
(kJ/kg) (kJ/kg)
(0C) (0C)
apă 0 334 100 2260
alcool etilic 117 109 79 855
mercur 39 11 357 295
aluminiu 660 396 2467 10500
cupru 1083 205 2567 4790
fier 1535 267 2750 6290
argint 962 105 2212 2370
platină 1772 101 3827 229
tungsten 3410 192 5660 4350
Pentru aceeași substanță, transformările de fază ce se
produc în sensuri inverse au aceeași căldură latentă
specifică:
λtopire = λsolidificare
λvaporizare = λcondensare (lichefiere)

*Variația entropiei la transformările de fază
Conform definiției, variația de entropie este:
unde Q este căldura latentă din transformarea de fază, iar T
este temperatura absolută la care se produce transformarea
de fază.
Să considerăm că transformarea de fază este suferită de
o masă m de substanță, ce are căldura latentă specifică λ.
Rezultă:
La topire, vaporizare și sublimare, scade gradul de

dezordine în substanță, respectiv Q > 0, deci ΔS > 0.
La desublimare, condensare și solidificare, crește gradul
de dezordine în substanță, respectiv Q < 0, deci ΔS < 0.

IZOTERMELE LUI ANDREWS
În 1863, Thomas Andrews a studiat
comprimarea izotermă a dioxidului de carbon
la temperaturi apropiate de temperatura
camerei, pentru a testa validitatea legii lui
Boyle pentru o gamă largă de presiuni. Gazele
au fost comprimate prin strângerea șurubului,
iar presiunea dioxidului de carbon a fost
1813 –1885
comparată cu cea a azotului, presupunând că,
în condițiile experimentului, acesta se supune
încă legii lui Boyle. Tuburile capilare folosite
au fost foarte rezistente, iar Andrews a obținut
rezultate până la presiuni de 107 Pa.
Izotermele dioxidului de carbon, deci
izotermele gazului real (numite izotermele lui
Andrews) diferă foarte mult de izotermele
gazului ideal.

La comprimarea izotermă a unui gaz real aflat la temperatură
joasă se obține întâi curba AB ce diferă foarte puțin de izoterma
gazului ideal.
Corespunzător stării B, în

Continuând comprimarea
p D
ps – presiunea cilindru
(CD), se apare prima
obține o picătură
creștere
vaporilor saturanți de
rapidă lichid, deci pentru
a presiunii începe o
lichefierea gazului.
variație foarte mică a
volumului
Continuând (lichidul este
comprimarea
practic incompresibil).
(BC), se obține micșorarea
volumului la P fixată
Pentru o stare presiune
de
C P
B constantă,
pe palierul mărirea masei de
de lichefiere, se
ps lichid și micșorarea masei de
constată că masele de lichid și
A gaz.
de gaz rămân constante =>
echilibru
În C, dinamic
substanța a trecut
între cele
complet în stare lichidă.
V două faze ale substanței.

T1 ˂ T2 ˂ Tc ˂ T3 ˂ T4 Pentru temperaturi mai
p mici decât Tc, pe măsură ce
crește temperatura, se
pV
micșorează palierul de
=
c
Pc lichefiere până se reduce
on
pc
s
la un punct numit punct
t.
Iz
ot critic (Pc), căruia îi
ps2 er T4
m
a c corespunde o temperatură
rit
ps1 ică T3 critică Tc, un volum critic
Tc Vc și o presiune critică pc.
curba de T2 Unind capetele palie
saturație T1 relor de lichefiere se
Vc V obține curba de saturație.
Izoterma ce trece prin punctul critic se numește izoterma
critică.
Pentru temperaturi mai mari decât Tc, nu se mai poate obține
lichefierea.
La temperaturi foarte ridicate și presiuni joase, gazul real se
comportă ca un gaz ideal; izotermele gazului real verifică relația
BoyleMariotte pV = const.

p
gaz
lichid Pc
Iz
ot
er
m
a c
rit
lichid + ică
vapori
vapori
saturanți
nesaturanți
V
Vaporii saturanți reprezintă vaporii unei substanțe ce se găsesc
în echilibru dinamic cu faza lichidă a substanței (numărul de
molecule ce trec din faza lichidă în faza de vapori în unitatea de
timp este egal cu numărul de molecule ce trec din faza de vapori în
faza lichidă în unitatea de timp).
Observație: în DEX și în manualele actuale, lichefierea și
condensarea sunt sinonime. Metode de lichefiere: comprimare
izotermă, comprimare și răcire simultană, destindere adiabatică.
Punctul critic este starea în care
p
toată masa de vapori se transformă
brusc în lichid. Fenomenul invers
Pc
produs în Pc se numește vaporizare
Iz
ot
er
totală.
m
a c
r it i
În punctul critic Pc, dispar
că
deosebirile dintre starea gazoasă și
V starea lichidă; dispare suprafața de
separare dintre cele 2 stări.
https://www.youtube.com/watch?v=bJjcTpRzXpM
Temperatura Temperatura de
Substanța Presiunea critică
critică fierbere la 1 atm
Apă 373,9460C 217,7 atm (22,06 MPa) 99,980C
Heliu −267,960C 2,24 atm (227 kPa) −268,9280C
Hidrogen −239,950C 12,8 atm (1300 kPa) −252,8790C
Azot −146,90C 33,5 atm (3390 kPa) −195,7950C
Oxigen −118,60C 49,8 atm (5050 kPa) −182,9620C
Dioxid de carbon 31,040C 72,8 atm (7380 kPa) 78,20C
Mercur 1476,90C 1720 atm (174000 kPa) 356,730C

Aplicație la lichefierea gazelor este butelia cu gaz lichefiat:
butelia pentru aragaz cu gaz metan lichefiat la 56 atm;
butelia cu gazul petrolier lichefiat (GPL), care este un amestec
de hidrocarburi gazoase (propan și butan) în stare lichefiată,
livrate în butelii sub presiune;
- butelia cu oxigen, azot, argon, hidrogen sau dioxid de carbon la
înaltă presiune ce presupun, de obicei, transport cu cisterne
criogenice în rezervoare de stocare izolate;
butelia industrială pentru depozitarea gazului natural lichefiat
(GNL).

VAPORIZAREA. CONDENSAREA
Vaporizarea în vid
Vaporizarea în atmosferă gazoasă închisă
Vaporizarea în atmosferă gazoasă liberă
Efecte ale evaporării

Influența evaporării asupra formei frunzelor
Condensarea
Aplicații ale vaporizării și condensării în tehnică
Vaporizarea reprezintă trecerea unei substanțe din faza
lichidă în faza gazoasă.
Condensarea reprezintă trecerea unei substanțe din
faza gazoasă în faza lichidă.
Vaporizarea în vid
Pentru studierea vaporizării în vid, se folosesc tuburi
barometrice (din care unul este păstrat ca martor) și o
seringă prevăzută cu un tub îndoit, cu care se poate
introduce lichidul în tuburile barometrice picătură cu
picătură.
Etapele realizării tubului manometric
vid
Hg
tub de sticlă
de
1 m lungime
1 2 3 4

vapori vapori Prima picătură introdusă ajunge la
vidsaturanți suprafața mercurului din tub și dispare
lichid
brusc pentru că se transformă în vapori.
Nivelul mercurului coboară din cauza
presiunii vaporilor.
Continuând introducerea picăturilor,
vaporizarea lor se produce în același mod,
iar nivelul mercurului continuă să coboare.
La un moment dat, picătura ajunge la
suprafața mercurului și nu se mai evaporă,
Hg
ci formează un strat subțire de lichid.
Dacă se continuă introducerea unor picături, iar
temperatura se păstrează constantă, se observă că se
mărește stratul de lichid, dar nivelul mercurului rămâne
practic constant.
Concluzii:
1)Vaporizarea în vid este instantanee.
2)Vaporizarea în vid se produce până când presiunea
vaporilor devine maximă pm (sau ps la izoterma lui
Andrews).
T2 > T1 lichid 1 lichid 2 lichid 3
vid T1 T1
T1 T2 T2 T2
Hg
Presiunea maximă pm este presiunea vaporilor saturanți:
presiunea maximă nu depinde de masa lichidului sau masa
vaporilor saturanți;
presiunea maximă este constantă dacă temperatura este
constantă;
presiunea maximă crește cu creșterea temperaturii;
la o temperatură dată, presiunea maximă depinde doar de
natura lichidului din care au provenit vaporii saturanți.

Vaporizarea în atmosferă gazoasă închisă
Concluzii:
Se introduce lichidul lent, picătură cu picătură,
păstrânduse temperatura constantă. Se observă că se
vaporizarea în atmosferă gazoasă se produce lent;
formează
presiunea o maximă
peliculă a de
vaporilor
lichid deasupra
saturanți mercurului,
este aceeași iar
ca
mercurul urcă lent în tubul manometric.
presiunea maximă la vaporizarea în vid;
presiunea
După un
unui
timp,
amestec
după ce
de
sa
gaze
introdus
și vapori
suficient
saturanți
lichid,
este
se
observă că nivelul mercurului din tubul manometric rămâne
egală cu suma presiunilor parțiale ale gazelor și vaporilor:
constant, deci se obțin vapori saturanți.
p = pgaze + pvapori
Vaporizarea în atmosferă gazoasă liberă
Evaporarea Fierberea
Se

Evaporarea
Evaporarea reprezintă vaporizarea de la suprafața

lichidului.

apă apă
m, T m, T
Experimentul 1: aceeași cantitate de apă cu aceeași

temperatură se evaporă mai rapid din vasul mai larg.
apă apă
m, T1 m, T2
Experimentul 2: evaporarea este mai rapidă în vasul cu
temperatură mai ridicată.
apă eter
m, T m, T
Experimentul 3: eterul se evaporă mai rapid decât apa.
Se observă că rufele se usucă mai greu când atmosfera
este umedă decât atunci când atmosfera este uscată.

Condițiile de evaporare:
• Atmosfera nu trebuie să fie saturată cu vaporii lichidului
=> Presiunea p a vaporilor din atmosfera liberă trebuie să
fie mai mică decât presiunea maximă pm a vaporilor la
temperatura mediului.
• Presiunea atmosferică H trebuie să fie mai mare decât
presiunea maximă pm a vaporilor la temperatura mediului.
H > pm > p
Viteza de evaporare reprezintă masa de lichid ce se evaporă în
unitatea de timp:
v = Δm/Δt
Viteza de evaporare depinde: direct proporțional de aria
suprafeței libere S a lichidului și de diferența dintre
presiunea maximă pm a vaporilor la o temperatură egală cu
cea a atmosferei și presiunea p a vaporilor din atmosferă;
invers proporțional de presiunea atmosferică H.
K = constantă de volatilitate (depinde de viteza aerului); [K] = m1s1
Efecte ale evaporării
Lichidele volatile se evaporă rapid pentru că în atmosferă nu
există vapori ai respectivelor substanțe: p = 0 => pm – p = pm
(valoare maximă ce se păstrează constantă).
În atmosferă există întotdeauna vapori de apă => viteza de
evaporare este mai lentă decât la substanțele volatile.
Rufele se usucă mai rapid întro zi în care atmosfera este uscată
decât întro zi cu atmosferă umedă de aceeași temperatură pentru
că presiunea vaporilor din atmosferă este foarte mică și viteza de
evaporare este mare. Întro zi cu ceață, rufele nu se usucă; vaporii
din atmosferă sunt saturanți => p = pm => v = 0.
Dacă bate vântul, vaporii aflați în apropierea lichidului sunt
îndepărtați, deci presiunea p a vaporilor din atmosfera apropiată
scade și crește viteza de evaporare. Din acest motiv rufele sau solul
se usucă mai repede când bate vântul.

Pentru evaporare, substanța trebuie să primească căldură.
Căldura poate fi preluată de la mediul înconjurător sau chiar de la
lichidul însuși. Rezultă o răcire a mediului.
Când o persoană iese din apă, acesteia îi este frig datorită
faptului că, pentru evaporare, apa preia căldură de la corp. Dacă
bate vântul, senzația este mai accentuată, căci viteza de evaporare
este mai mare și răcirea corpului se face mai rapid.
Răcirea supei din lingură sau a

ceaiului din cană când suflăm are
aceeași explicație: se îndepărtează
vaporii de deasupra (vapori ce tind
local să devină saturanți) și crește
viteza de evaporare, ceea ce duce la o
pierdere mai rapidă a căldurii de către
supă sau ceai. Se poate mări viteza de
evaporare și prin mărirea suprafeței de
evaporare dacă se toarnă ceaiul în
Konstantin Makovsky (1839
1915) Ceaiul farfurie (obicei rusesc).

Marea sau oceanul mențin temperatura aproape constantă,
reprezentând un termostat din cauza evaporări masive pe
timpul zilei. Apa evaporată preia căldură de la mare sau ocean,
astfel încât apa nu se încălzește rapid chiar dacă primește
căldură prin radiațiile solare.
Unele lacuri de mică adâncime pot seca din cauza evaporării
puternice din anotimpul secetos.
Salar de Uyuni (BOLIVIA) Salar de Uyuni (BOLIVIA)
în anotimpul secetos în anotimpul ploios

Pamukkale Turcia

Influența evaporării asupra formei frunzelor
Prin evaporarea transpirației la nivelul frunzelor,
plantele își reglează temperatura. Doar 1% din apa absorbită
este folosită la fotosinteză.
În zonele cu zile extrem de călduroase
sau în junglă unde umezeala este foarte
ridicată, pentru mărirea evaporării,
frunzele plantelor au suprafețe foarte
mari, astfel încât să se poată asigura o
termoreglare adecvată temperaturilor
mari și frunzele să nu se ofilească.

Plantele xerofite trăiesc în condiții de deficit de
umiditate în sol, permanent sau sezonier (în zonele
deșertice, alpine sau arctice). Aceste plante transpiră puțin
datorită reducerii suprafeței frunzelor (frunze în formă de
ace) sau a transformării frunzelor în spini sau acoperirii
frunzelor cu peri epidermici deși care rețin vaporii în
vecinătatea frunzelor etc.
Volbura de nisip Sulina

Fierberea
Fierberea reprezintă vaporizarea din tot volumul

lichidului.

Termometrul se poziționează
astfel încât să atingă apa.
Se încălzește apa până când
ajunge să fiarbă. Se constată:
inițial, pe fundul paharului apar
bule mici cu vapori;
pe măsură ce temperatura crește,
bulele se măresc, se desprind de
fundul paharului și urcă spre
suprafața apei, dar unele se
micșorează și dispar;
apă
la temperaturi mai ridicate, apar
bule și din interiorul volumului apei;
la o anumită temperatură, bulele
ajung la suprafață și se sparg,
eliberând vaporii de apă;
din acest moment, temperatura
rămâne constantă și apa fierbe.
Bulele formate din
interiorul
Bulele se formează în în
lichidului jurul unor
timpul
centri de fierbere (impurități, particule
fierberii conțin vapori saturanți.
electrizate …). În lipsa acestora, lichidul
foarte pur poate deveni lichid
supraîncălzit (peste temperatura de
fierbere). În cazul în care este străbătut
de o particulă nucleară electrizată, se
produc bule pe traseul particulei,
https://www.youtube.com/watch?v=r fenomen folosit în camera cu bule.
ZR8cnF98ns
https://www.youtube.com/watch?v=pgUWQgJ1TbY : 0.39

temperatura de Temperatura de fierbere scade cu
fierbere 920C;
altitudinea
scăderea presiunii.
2400m
Apa fierbe la 1000C la presiune
normală (1 atm) și la 920C la
presiunea
temperatura de
altitudinea de 2400 m unde presiunea
fierbere 1000C;
altitudinea 0
atmosferică devine 0,75 atm.
https://www.youtube.com/watch?v=glLPM
Xq6yc0
https://www.youtube.com/watch?v=I5mkf
temperatura de fierbere 066pU
Creșterea temperaturii de fierbere
cu creșterea presiunii este folosită la
oala de presiune. Capacul are o
supapă ce se deschide de la o presiune
mai ridicată și o supapă de protecție.
Creșterea presiunii sub capac se
https://www.youtube.co datorează producerii vaporilor;
m/watch?v=2LvqIy9zdcU alimentele „fierb” mai repede.

Legile fierberii:
• Un lichid fierbe când presiunea maximă a vaporilor săi
este egală cu presiunea de deasupra lichidului.
• La o presiune dată deasupra lichidului, fierberea se
produce la o temperatură bine determinată, specifică
fiecărui lichid, numită temperatură de fierbere sau punct
de fierbere.
• În tot timpul fierberii, deși lichidul primește continuu
căldură, temperatura rămâne constantă dacă presiunea
este constantă.
• Temperatura de fierbere crește cu creșterea presiunii.
pm
pc Pc
Diagrama de vaporizare
(curba de vaporizare)
pm(T) lichid
pt Pt
Pc – punctul critic vapori gaz
Pt – punctul triplu
Tt Tc T

De ce capacul unei oale care fierbe se ridică din când în
când?
Pe măsură ce temperatura apei
din oală crește, se produc mai
mulți vapori în spațiul de sub
capac. Presiunea atmosferei
gazoase crește atât din cauza
creșterii cantității de gaz prin
adăugarea vaporilor, cât și izocor
prin creșterea temperaturii până
la fierbere.
La un moment dat, presiunea atmosferei gazoase devine
egală cu suma dintre presiunea atmosferică și presiunea
dată de greutatea capacului, iar capacul se ridică. O parte a
gazelor din oală iese rapid, fenomen ce poate fi considerat o
destindere adiabatică. Rezultă o micșorare (destul de mică)
atât a presiunii, cât și a temperaturii. Capacul se închide.
Este nevoie să treacă un interval de timp pentru ca să se
realizeze din nou condițiile pentru deschiderea capacului.
Condensarea

Condensarea și lichefierea desemnează același fenomen,
dar se folosește termenul de lichefiere pentru substanțe ce
sunt gaze la temperaturi obișnuite și termenul de
condensare pentru substanțe ce sunt lichide la temperaturi
obișnuite (temperatura camerei).
Dacă un obiect rece
(ochelari, sticlă de apă de la
frigider …) este adus întro
cameră caldă, el se
„aburește”, pe suprafața sa
apărând mici picături de
https://www.youtube.com/watch?v=mv9GDp0G3oE apă.
În atmosferă există întotdeauna vapori de apă. Când
obiectul rece este adus întro cameră caldă, aerul aflat în
imediata sa apropiere împreună cu vaporii din el se răcesc.
Rezultatul este scăderea presiunii vaporilor saturanți. Dacă
acesta ajunge sub presiunea vaporilor existenți, atunci
începe condensarea.

Condensarea începe în punctele de
neomogenitate, adică în jurul unor
centri (germeni) de condensare formați
din particule străine (impurități),
particule electrizate, picături de lichid
existente în mediul gazos.
În absența germenilor de condensare, se obține starea de
vapori suprasaturanți (vapori aflați la o presiune mai mare
decât presiunea vaporilor saturanți). Aceasta este o stare
instabilă și, la apariția unui germen de condensare, procesul
de condensare începe imediat.
Fenomenul este folosit în camera
cu ceață. În cazul în care vaporii
supraîncălziți sunt străbătuți de o
particulă nucleară electrizată, se
produc picături fine de apă (ceață) pe
traseul particulei.
https://www.youtube.com/watch?v=VFVZU2YwwJ4

BIBLIOGRAFIA
• Gherbanovschi N.; Borșan D.; Costescu A.; PetrescuPrahova M.; Sandu M.
Fizică, Manual pentru clasa a Xa, Editura Didactică și pedagogică,
București, 1990
• German Oliviu și alții – Probleme de fizică pentru liceu, Editura Scrisul
Românesc, Craiova, 1975
• Hristev Anatolie – Probleme de termodinamică, fizică moleculară și
căldură, Editura Tehnică, București, 1988
• IonescuAndrei R.; Onea C.; Toma I. – Fizică F1, Manual pentru clasa a XIa,
Grupul Editorial Art, 2004
• Panaiotu L.; Baltac A. – Fizica, Manual pentru anul II licee, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1977
• Talpălaru S.; Haralamb D.; Corega Ctin; Negrea G.; Rus Ctin – Fizică,
Manual pentru clasa a Xa, POLIROM, București, 2007
• Strazzaboschi Smaranda, Popescu Mihai, Sandu Mihai, Tomescu Valerian –
Fizica, manual pentru clasa a Xa, Editura LVS Crepuscul, 2005
 http://arenavalceana.ro/fenomenestraniilabunestibulgaridegheatamai
maridecatomingedebaschetaupicatdincer/
 http://biologipedia.blogspot.ro/2012/02/kenapakaktusbisahidupdi
padang.html

BIBLIOGRAFIA
 http://3.bp.blogspot.com/_CH48tEpeRYI/TIYd0SJhiII/AAAAAAAABXE/SjJM
M9E83bk/s1600/statesofmatter.gif
 http://calatorim.ro/articole/salardeuyunidesertuldesareid370.html
 http://casoteca.ro/catcostacazarealahoteluldegheatadelabalealac/
 http://chemistry.about.com/od/periodictableelements/ig/Elementsinthe
HumanBody/Carbon.htm
 http://covalact.ro/sanatatenutritie/desprelaptelepraf/ceesteicumseob
inelaptelepraf2473.html
 http://de.ubergizmo.com/2014/07/10/zaubereidiesermannverwandelt
warmeswassereismitseinerblossenhand.html?pid=#nme_uwgallery
 http://distillation.bio/feuxnusameliores/
 http://doktori.bme.hu/bme_palyazat/2012/hallgato/honlap/Bonyar_Attila_e
n.htm
 http://emiliapausan.pbworks.com/f/Mecanismul+formarii+precipitatiilor+i
n+atmosfera.doc
 http://en.wikipedia.org/wiki/File:Crystalline_polycrystalline_amorphous2.
svg
 http://earthsky.org/earth/virgaisrainthatdoesntreachtheground
 http://etc.unitbv.ro/~olteanu/tehnologie_electronica/T.E.Cap.3.pdf
 http://image2.redbull.com/rbcom/010/201408
19/1331672653657_5/0012/0/0/658/1562/3000/320/5/glaciaresmontblanc.jpg

BIBLIOGRAFIA
 http://informatiitehnice.com/ingineriasudarii/sudareaoxigazsiprocese
conexeacetilena/
 http://jmderochette.be/Conoscopy/Uniaxial_minerals_4.htm
 http://kidz.garbo.ro/articol/Mami/14965/practicalegereacorectaalaptelui
prafpentrubebelusi.html
 http://leifi.physik.uni
muenchen.de/web_ph09/grundwissen/07teilchenmodell/teilchenmodell.ht
m
 http://leifi.physik.uni
muenchen.de/web_ph09/umwelt_technik/01anomalie/anomalie.htm
 http://oz.plymouth.edu/~wwf/distillation_files/image001.jpg
 http://plasmaserv.ro/
 http://pcb007.iconnect007.net/pages/zone.cgi?
artcatid=0&a=86179&artid=86179&pg=2
 http://physicaplus.org.il/zope/home/1223032001/stones_en/?skin=print
 http://pompedecaldura.eu/ro/principiifunctionare.aspx
 http://revolutiongreen.com/fogcatchers
 http://ro.ladymagazine.com/homeaffairs/dryingoffruitsandvegetables
athomewhatmodeltochoose.html
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Fierbere
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Circuitul_apei.jpg
 http://summitps.info/20170409105307_pottedpatioflowers/
BIBLIOGRAFIA
 http://termoweb.unlugar.com/energia.html
 http://tiganusionutz.wordpress.com/2011/11/14/diamantc/
 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f4/VysokePece1.jpg
 http://vacationorholiday.blogspot.ro/2012/08/naicaminecaveofgiant
crystalsmexico.html
 http://vle.du.ac.in/mod/book/view.php?id=11098&chapterid=20516
 http://vremea.meteoromania.ro/node/35
 http://wps.prenhall.com/wps/media/objects/165/169061/blb9ch0102.html
 http://www.acuz.net/html/Excretia_la_plante.html
 http://www.agriculturaromaneasca.ro/produse/roluliimportanapdurilor
197c5.html
 https://www.almanac.com/blog/naturalhealthhometips/getoutandhang
outyourlaundry
 http://www.blog.viotoptravel.ro/2013/12/
 http://www.chem.purdue.edu/gchelp/liquids/vpress.html
 http://www.clubafaceri.ro/10282/dispozitivpentruprodusgheata
carbonica9282.12495702.html
 http://www.constiintacolectiva.ro/inspiratiecreativitate/10compozitii
suprarealistealenaturiiinghetate#.WaJe6_hJY1g
 http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnicamecanica/ProiectdeLicenta
MecanicaSt237.php

BIBLIOGRAFIA
 http://www.cuteembroidery.com/10198422_januarymuchicestreets
children.html
 http://www.descopera.ro/dnews/10404048everestulintroimaginede2
miliardedepixelifotovideo
 http://www.descopera.ro/dnews/11725089bizarundiscdegheatarotitor
aaparutinapeleunuirauamericanoameniidestiintaincearcasa
explicefenomenulvideo
 http://www.descopera.ro/povesteaaurului/8909070aurulinindustrie
http://www.economica.net/kazakhstanulisiconstruiesteapatra
rafinarieinparteneriatcuiran_104433.html
 http://www.express.co.uk/news/nature/731387/Britishweatherfogmist
CumbriahillsUllswater
 http://www.farmacianaturii.ro/desprenoi/bioagriculturainimagini/
 http://www.hindawi.com/isrn/spectroscopy/2012/871824/fig2/
 http://www.infodelta.ro/deltadunarii17/volburadenisipcufloarealba
convolvuluspersicus585.html
 http://www.liveinternet.ru/users/lnora/rubric/1333546/
 http://www.meteoprog.ro/ro/news/22708/
 http://www.mindat.org/photo82407.html
 http://www.misiuneacasa.ro/temperaturaderoua
 http://www.npl.co.uk/content/conMediaFile/1261

BIBLIOGRAFIA
 http://www.outdoorphotography.ro/detaliu.php?idsubcat=9
 http://www.rasputin.md/fotoobiectiv/15frumusetiinghetate
 http://www.readorrefer.in/article/Conditionsofliquefactionofgases
LindesMethodClaudesprocess_2746/
 http://www.renovat.ro/punctulderouacareestesemnificatialuip461/
 http://www.schoolphysics.co.uk/age1619/Thermal%20physics/Kinetic
%20theory%20of%20matter/text/Andrews_carbon_dioxide/index.html
 http://www.scritub.com/stiinta/chimie/Petrolulbrutsautiteiul74365.php
 http://www.sdgshop.ro/index.php?
route=product/product&product_id=2597
 http://www.scoop.co.nz/stories/SC0611/S00061.htm
 http://www.taftan.com/thermodynamics/WFLUID.HTM
 http://www.topnews.ru/news_id_95697.html
 https://www.tpu.ro/informatiiutilitare/cumseformeazaploaiasi
ninsoareadeceplouasideceninge/
 http://www.visualphotos.com/image/1x8464508/hot_plastic_sulfur
 http://www.viticultureoenologie
formation.fr/vitioenoformlycee/boissontcbvs20052006/cognac/cognac
alambic.htm
 http://www.ziare.com/magazin/ciudat/celemaiciudatesiunicefenomene
naturaledinlumegaleriefoto1110985

BIBLIOGRAFIA
 https://bradlittlejohn.com/2013/09/12/surelygodwouldntletclimate
changehappen/
 https://buceginatura2000.files.wordpress.com/2011/03/114.jpg
 https://chaoticmind75.blogspot.ro/2013/08/blogpost_8403.html
 https://chem.libretexts.org/Textbook_Maps/General_Chemistry_Textbook_
Maps/Map
%3A_Chem1_(Lower)/07%3A_Solids_and_Liquids/7.05%3A_Changes_of_Stat
e
 https://cloudatlas.wmo.int/depositoffogdroplets.html
 https://en.wikipedia.org/wiki/Fractional_distillation
 https://en.wikipedia.org/wiki/Thomas_Andrews_(scientist)
 https://fr.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A9sil
 https://fr.wikipedia.org/wiki/Pluie_vergla%C3%A7ante
 https://giphy.com/gifs/meltingphPI4einj9WaA
 https://kknews.cc/food/g8gnknm.html
 https://meteo84.wordpress.com/2015/11/21/differenceentregresiletgrele/
 https://microelectronique.univrennes1.fr/ro/index_chap8.htm
 https://patentyogi.com/latestpatents/nasa/nasascientistscreatedaircraft
coatingsmitigateiceadhesionentireaircraftflightprofile/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Camer
%C4%83_cu_bule#/media/File:Liquid_hydrogen_bubblechamber.jpg
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Distilare_frac%C8%9Bionat%C4%83
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Grindin%C4%83
BIBLIOGRAFIA
 https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83z%C4%83riche
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Rou
%C4%83https://www.divahair.ro/sanatate/tratamente_naturiste/ceai_din_p
lante_medicinale%3A_sfaturi_pentru_uscarea_lor
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Virga
 https://water.usgs.gov/edu/watercycleromanian.html
 https://www.chem.purdue.edu/gchelp/liquids/boil.html
 https://www.pestre.ro/blog/deshidratareafructelorsilegumelor/
 https://www.pravdatv.com/2014/12/mysterioesespfannkucheneisaufdem
flussdeeinschottland/
 https://www.quora.com/Whydoesgraphitehaveahighermeltingpoint
thandiamond
 https://www.roportal.ro/articole/despre/transpiratia_la_plante_3892/
 https://www.sciencedaily.com/releases/2013/04/130411194647.htm
 https://www.thoughtco.com/whatistheboilingpointofwater607865
 https://www.tuxboard.com/itsfridayfuckthisshit119/pluieverglacante/
 https://www.zoombiz.ro/pompadecaldurasolapapf

Transformarile de Fazapartea1cod

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Transformarile de Fazapartea1cod

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TRANSFORMĂRILE

starea solidă starea lichidă starea gazoasă

volum propriu volum propriu volumul vasului

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

grafit diamant galben roșu amorf

Faza unui sistem termodinamic reprezintă orice

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Starea topire Starea vaporizare Starea

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Căldura absorbită sau cedată de corp în timpul

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

La topire, vaporizare și sublimare, scade gradul de

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Corespunzător stării B, în

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Evaporarea reprezintă vaporizarea de la suprafața

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Experimentul 1: aceeași cantitate de apă cu aceeași

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Răcirea supei din lingură sau a

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Fierberea reprezintă vaporizarea din tot volumul

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

S-ar putea să vă placă și