EFECTELE VIBRAȚIILOR

-Studiu-

Prof. Monica PAȘCA

Școala Gimnazială ”Înv. M. Georgescu” Celaru-Dolj

Se consideră trei moduri fundamentale de expunere a omului la vibrații și anume:

-vibrații transmise simultanîntregii suprafețe a corpului sau unei mari părți a lui; acesta se
întâmplă atunci când corpul se află într-un mediu în vibrație;
- vbrații transmise corpului în ansamblu prin intermediul suprafeței de sprijin și anume,
picioarele, în cazul omului stând în picioare, șezutul, în cazul omului așezat, suprafața de
sprijin a unui om rezemat. Acest mod de expunere la vibrații este întâlnit mai ales în cazul
vehiculelor în deplasare.
-vibrații aplicate unor părți ale corpurilor: capului, mâinilor sau picioarelor, de exemplu de
către manete, pedale sau rezemătaore ale capului sau de o largă varietate de unelte mecanizate
și instrumente ținute în mână.
Organismul uman, supus acțiunii vibrațiilor, le amplifică sau le amortizează, conform
legilor mecanicii vibrațiilor.
În general se consideră trei trepte de apreciere a efectelor vibrațiilor și anume: pregul de
percepere, de neplăcere și de intoleranță. Prin interpretarea unor rezultate experimentale ,
bazate pe expuneri la vibrații de aproximativ 5-20 minute, s-au ridicat curbele din figura 3.1 ,
unde curba I reprezintă valorile medii ale accelerațiilor maxime la care subiecții percep
vibrațiile, curba II la care le găsesc neplăcute și curba III la care subiectul refuză să le suporte
în continuare. Suprafețele hașurate indică abaterile standard de la valoarea medie.
Fig. 1. Curbele de percepție, neplăcere, intoleranță la accelerații.

Vibrațiile cu acțiune totală pot detremina tulburări sub formă de algii epigastrice, greață,
inapetență, uneori vărsături, cefalee și vertij, diminuarea reflexelor, element foarte important
pentru conducătorii auto.
Vibrațiile cu acțiune totală, influențează și sistemul nervos central; astfel vibrațiile de
joasă frecvență provoacă stări de somnolență, care persistă și după încetarea acestora. La
conducătorii auto, în afarăde starea de somnolență, pot apăre atulburări ca hiperkinezie,
tremurături, reflexe exagerate. Apariția inhibiției corticale, sub influența îndelungată a unor
vibrații de o anumită frecvență, la care sunt supuși conducătorii de autovehicule, atrage atenția
asupra riscului de accidente de circulație.
Vibrațiile cu acțiune locală asupra organismului, (la mâini) au de asemenea efecte
dăunătoare. După un stadiu inițial, caracterizat prin tulburări funcționale, se constituie cu
timpul, modificări funcționale, care alcătuiesc tabloul descris în literatura medicală ca ”boală
de vibrații” sau sindromul Raynaud.
Boala produsă de vibrații nu poate fi considerată numai ca un proces local, ca o afecțiune
locală a vaselor sau a nervilor, ci are simptomatologie clinică pol,imorfă și foarte complexă,
afectând multiple sisteme și organe și în primul rând sistemul nervos, aparatul cardio-vascular,
sistemul oste-articular, sistemul muscular și diverși analizori tegumentari.
 În unele situații vibrațiile generate de trecerea autovehiculelor se transmit structurii
clădirilor, afectând astfel confortul locatarilor.

BIBLIOGRAFIE
1) Darabont Al., Costin A. – ”Poluarea sonoră și civilizația contemporană” – Editura
Tehnică, București, 1983.
2) Drug G. – Teză de doctorat ”Poluarea sonoră în municipiul Iași. Factori de discomfort
și risc pentru sănătatea populației expuse”, Iași, 2011.
3) Gavăț V.- ”Sănătatea mediului și implicațiile sale în medicină” – Editura Gr. T. Popa,
Iași, 2007.
4) Munteanu R.- ”Zgomotul-efect nociv. Oboseala auditivă. Exemplu de caz.” – Buletin
AGIR, Nr. 4/2007-octombrie-decembrie.
5) Anghelache G. –Teză de doctorat ”Cercetări privind protecția omului la zgomote și
vibrații în domeniul tehnologiilor mecanizate pentru construcții”, Brăila, 2009.