Iștvan Ștefania

Jura Ștefan
Jurca Robert
 SUNETUL - CE ESTE?

• Orice perturbație (energie mecanică)

propagată printr-un mediu material sub
forma unei unde se numește sunet.
• Undele sunt vibrații la frecvențe din afara
domeniului de sensibilitate al urechii. Sunt
stimuli fizici pentru ureche.
• Sunetul se propagă sub formă de unde
elastice în substanțe (lichide, solide,
gazoase) și nu se propagă in vid.
 ZGOMOTUL

Zgomotul este un complex de sunete

fără un caracter periodic care afectează
starea oamenilor și a altor organisme
din natură printr-o intensitate, durată și
frecvență care nu convin.
 POLUAREA FONICĂ
• Reprezintă expunerea oamenilor sau a animalelor la zgomote, la
sunete de o intensitate stresantă, la sunete care afectează sistemul
auditiv.
• Cele mai zgomotoase zone sunt cele urbane și industriale,
poluarea fonică fiind făcuta în principal de mașini, respectiv de țevi
prin care circula gaze, de ventilatoare, compresoare, pompe,
centrale, supape de reglare, suflante și alte instalații industriale.
• Poate provoca:
-disconfort -dereglări de somn
-probleme de sănătate -probleme cognitive
-ritm cardiac înalt -capacitate redusă de
-dereglări psihice concentrare
-stres -probleme auditive
. MĂSURI DE REDUCERE A POLUĂRII ACUSTICE
• Măsurile tehnice pentru combaterea poluării
sonore se referă la ecranarea sursei de zgomot și
protcția urechii omului și a locuinței sau spațiului
în care își desfășoară activitatea.
• Se caută noi materiale de construcție cu
proprietăți antifonice, iar arhitectura spațiilor de
locuit trebuie să țină cont de amplasarea
dormitoarelor atfel încat să nu fie expuse arterelor
de circulație cu flux continuu.
Direcția principală în
managementul poluării
sonore, atât în politicile naționale
cât şi în cea internațională, este
dezvoltarea unor criterii pentru
nivelele de expunere şi promovarea
unor măsuri de control al zgomotului,
ca parte integrată a programului de
protecție a mediului.
.

În Uniunea Europeană, limita actuală a zgomotului ce provine din

traficul rutier este de 74 de decibeli pentru cele mai multe dintre
automobile, dar Comisia Europeană intenționează să reducă această
limită până la 68 de decibeli.
 CE AR TREBUI SĂ FACĂ MANAGMENT-UL POLUȚIEI SONORE:

• monitorizarea expunerii omului la zgomot;

• să controleze sursele de poluare sonoră şi nivelul de imisii în special în
zone specifice, cum ar fi şcolile, spitalele, zonele rezidențiale, locurile de
joacă, dar şi stabilirea locurilor “sensibile” atât pe perioada zilei cât şi
noaptea, controlul sănătății în zonele de risc;
• să țină cont de consecințele zgomotului la planificarea teritorială a
transportului;
• să introducă sisteme de control a efectelor adverse asupra sănătății;
• să evalueze eficiența politicilor de diminuare a zgomotului;
• să adopte un ghid pentru zgomotul public, în vederea protejării
sănătății populației.
 Pentru cele mai înalte zgomote:
• Pentru a nu perturba calitatea activității la locul de
muncă, au fost introduse o serie de măsuri pentru
prevenirea şi limitarea depăşirii anumitor niveluri de
zgomot. Aceste măsuri pot fi:
• sociale (norme şi legi de interzicere sau limitare a
nivelului sonor)
• tehnice (soluții silențioase, pereți fonoizolanți etc.)
• organizatorice(căşti de protecție, dispunerea surselor de
zgomot la o distanța mare față de angajați)
• igienice(control medical, alimentație cu vitamine, etc.)
Câteva procedee pentru reducerea zgomotelor
industriale..
• - utilizarea unor ecrane fonoizolante, interpuse între sursa de zgomot şi personalul
uman;
• - protecția individuală cu antifoane;
• - îmbunătățirea caracteristicilor tehnice ale utilajelor ce poluează intens fonic;
• - utilizarea carcaselor la maşini şi utilaje în timpul funcționării;
• - alegerea corectă a fundației utilajelor, neomițând criteriul reducerii zgomotelor;
• - folosirea, acolo unde este posibil, a suspensiilor elastice (resorturi metalice, cauciuc,
fibre de sticlă, pâslă, mase plastice, plută, azbest);
• - schimbări în structura şi arhitectura halelor;
• - utilizarea de materiale fonoizolante pentru pereții camerelor;
• - rotația personalului;
• - folosirea unor materiale de construcție care reduc zgomotele.
-antifoane
 ÎN CENTRELE URBANE UNDE TRAFICUL
ESTE PRINCIPALA SURSĂ DE POLUARE
SONORĂ
• Proiectarea urbană deficitară poate conduce la poluare sonoră prin amplasarea
spațiilor rezidențiale în preajma unităților industriale.
• În natură, intensitatea este de 35 dB, în trafic e de 90 dB..
• Există o serie de posibilităti de reducere a zgomotului pe autostrăzi:
• bariere pentru sunet
• limitarea vitezei de deplasare
• modificarea texturii drumului,
• limitarea accesului maşinilor grele
• controlul traficului care să impună reducerea accelerării
• dezvoltarea de modele computaționale adaptate unei anumite locații, in funcție de
topografie, meterologie,
• tub sonor (pe autostrada din Melbourne, Australia) pentru reducerea zgomotului.
- Bariera sunet
- Tub sonor în Melbourne
 MARILE ARTERE DE CIRCULAŢIE RIDICĂ
PROBLEME GREU DE REZOLVAT
• Gardurile vii şi copacii contribuie în măsură mică la
soluționarea problemei, iar ecranele de protecție
sonoră construite în Franța, Japonia sunt
inestetice, costisitoare, accentuează monotonia
traseului de autostradă, produc acumularea de
gaze toxice cu efecte asupra sănătății şoferilor.
• Astăzi se consideră ca aceste ecrane de protecție
sunt o soluție locală, pe distanțe mici, în zonele
urbane populate.
.
• Blocurile care se vor construi trebuie să posede un strat
fonoabsorbant antiimpact. Ideală ar fi introducerea unor
perdele izolante de arbori în jurul surselor industriale de
zgomot şi în jurul cartierelor de locuit.
O ULTIMĂ MĂSURĂ EFICIENTĂ...
• Realizarea hărților de
zgomot şi punerea lor
la dispoziția
publicului, adoptarea
de planuri de acțiune,
în baza rezultatelor
conținute de hărțile
strategice de zgomot,
în vederea prevenirii şi
reducerii zgomotului
şi a efectelor acestuia
în special acolo unde
valorile nivelurilor de
zgomot depăşesc
limitele admise.
SFÂRȘIT
..........