PARODONTOLOGIE

CURS VI
 B. PARODONTITE MARGINALE CRONICE

1.Parodontita marginala cronica superficiala

a.cu fenomene hiperplazice
b.pe fond de involutie precoce

Diferentierea intre o gingivita avansata si o parodontita marginala

cronica superficiala este dificil de facut.

1 Din punct de vedere lezional

a) in gingivita cronica propriu-zisa:

-inflamatia afecteaza epiteliul si corionul gingival,
-ligamentele supraalveolare se mentin integre.

b) in parodontita marginala cronica superficiala apar primele:

- manifestari de disjunctie intre gingie si dinte
- leziuni partial distructive ale fibrelor ligamentului supraalveolar
- demineralizari ale osului alveolar.
2.Din punct de vedere terapeutic
a) in gingivita propriu-zisa se poate obtine "restitutio ad
integrum" ;
b)in parodontita marginala cronica superficiala:
-vindecarea se face cu sechele (demineralizari) ce impun o
atitudine preventiva-terapeutic;
-in absenta tratamentului pot aparea recidive.

Histopatologie
Microscopia optica si electronica arata aspecte diferentiale
justificative .

Simptomatologie :
*semne clinice subiective : mai intense, apar mai
frecvent:
- prurit si usturimi
 - jena dureroasa , accentuata de periaj si masticatie
- sangerari frecvente la atingeri usoare si la
succiunea gingiei.

* Semnul patognomonic al PMCS :

-senzatia de egresiune a unui dinte sau a
unui grup de dinti, insotita de durere:
-periradiculara si interradiculara
-localizata
- mai frecventa dimineata , dispare dupa
cateva miscari de masticatie
- intensitate- medie,
-suportabila
- discreta
-senzatia de egresiune se poate evidentia in
cursul zilei in relatie centrica.
Semne clinice obiective:
- sangerare la atingeri usoare cu sonda;
- semne de inflamatie gingivala;
- culoare rosie-violacee(de staza):
- a papilelor gingivale,
-a marginii gingivale libere
-a gingiei fixe:aspect destins, lucios, lipsit de
desenul de "gravura punctata ;
- tumefactie, cu prezenta a numeroase pungi false.
 - papila gingivala: tumefiata ; aspect filiform /lobulat;
desprinsa uneori de dinte
- marginea gingivala libera-intrerupta de
fisuri,acoperite de exudat serofibrinos sau
purulent
- usoara mobilitate dentara de gr1 datorata
edemului inflamator din desmodontiu.
- uneori, hiperplazie gingivala
- uneori, retractie gingivala in absenta unor pungi
adevarate.
Radiologic - semnul caracteristic:
demineralizare (halistereza)

- marginala:la nivelul varfului (limbusului)septului

alveolar(interdentar sau interradicular sau a corticalei
interne )
se localizează centroseptal:

-
- axiala :afectarea concomitentă a septului şi a
extremităţii coronare a spaţiului periodontal.

- aproape totala a septului interdentar cu aspect

triangular
- mici triunghiuri radiotransparente cu baza situată la
nivelul crestei septului şi vârful orientat în sens
apical de 1-2 mm
 2.Parodinta marginala cronica profunda
lent progresiva

 Parodontita cronica a adultului sau parodontita

cronica inflamatorie datorita evolutiei ei lente in timp
 Se admite existenta ca parodontita marginala
cronica lent progresiva. si rapid progresiva. se pot
regasi ca faze de evolutie diferite ale aceluiasi tip
de imbolnavire parodontala.
In forma lent distructiva a bolii parodontale la
adult, sub influenta mecanismelor de actiune ale
microorganismelor si in prezenta unei reactii de
aparare reduse sau inadecvate a parodontiului
marginal, se instaleaza fenomene de distructie
progresiva , ireversibila
Semne clinice obiective:
- sangerare la atingeri usoare cu sonda;
- semne de inflamatie gingivala;
- culoare rosie-violacee(de staza):
- a papilelor gingivale,
-a marginii gingivale libere
-a gingiei fixe:aspect destins, lucios, lipsit de
desenul de "gravura punctata ;
- tumefactie, cu prezenta a numeroase pungi false.
 Etiologie:

- in stransa legatura cu igiena deficitara

- asociata intotdeauna placii bacteriene,
- placa si tartrul sub si supragingival-localizate cu
precadere in zonele unde schimbarile clinice
sunt extinse

Incidenta:

Prevalenta si severitatea cresc cu varsta

afectand in mod egal ambele sexe
Subiectiv :
- de obicei lipsita de durere
- poate descrie zone localizate / radiate de durere
acuta datorate :
- formarii abcesului parodontal
- cariei radiculare cu inflamatie pulpara
-disconfort in zonele de impact alimentar
- tulburari de masticatie, urmare a mobilitatii
dentare patologice
- tulburari de fonatie, legate de articularea fonetica a
consoanelor
- tulburari fizionomice consecutive migrarilor
dentare patologice
- manifestari psihice anxios-obsesive exagerate
Obiectiv:
1. Semne de inflamatie gingivala cronica ce rezulta
din acumularea de placa nevizibila la toti pacientii
 De obicei generalizata,totusi exista zone
predispuse formarii placii:furcatii/malpozitii.
 Gingia va fi in mod obisnuit usor sau moderat
inflamata si va expune alterari de culoare variind
de la rosu pal la purpuriu.
 Sangerarile gingivale spontane usor provocate
sunt frecvente.
2. Mobilitate patologica de gradul 2 -3
 KORBER Status
parodontal
Mobilitate sesizabila, palpabila 1
Mobilitate sesizabila evidenta 2
Mobilitate la presiunea buzelor 3
,limbii si axiala
Mobilitate extrema ,dinte 4
irecuperabil
3. Retractie gingivala ca urmare a resorbtiei suportului
osos alveolar
-expunerea radacinii poate da sensibilitate la factori
termici:cald/ rece chiar in absenta procesului carios.
 4. Pungi parodontale adevarate
 Adincimea pungilor este variabila putand fi gasite
pierderi osoase orizontale sau verticale

 Continutul pungilor parodontale:

- tesut epitelial proliferat din epiteliul jonctional si
sulcular, cu tendinta de evolutie in interiorul pungii
parodontale.
- exsudat seros, sero-fibrinos si adeseori purulent.
 5. Migrari patologice.

 Stopurile incizale si ocluzale isi pierd caracterul

stabil.
in zona frontala - dintii prezinta, o eruptie activa
accelerata (chiar in prezenta antagonistilor)
distantandu-se prin vestibularizare;
- apar false ocluzii adanci.
 coroanele clinice ale dintilor cresc, dintii par
"alungiti", se produce diastema , apar treme
patologice.
In zona laterala, dintii au tendinta de deplasare in
plan transversal chiar in prezenta vecinilor cu:
- vestibularizari maxilare;
-vestibularizari/lingualizari mandibulare.
 6. Afectarea gingivo-osoasa a bifurcatiilor si
trifurcatiilor dintilor laterali.
 Ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei
gingivale consecutive, la nivelul dintilor pluriradiculari se
descriu urmatoarele grade de afectare:
Gradul I:- leziuni incipiente
- retractie gingivala ce pune in
evidenta zona de furcatie fara ca sonda sa patrunda
interradicular.

.
 Gradul ll:
-sonda exploratoare patrunde
interradicular 1-3 mm;

- examenul radiologic nu
deceleaza resorbtia semnificativa
a septului interradicular, cu
demineralizare prezenta.
 Gradul III:
- sonda patrunde adanc interradicular,
nu trece pe versantul opus.

-examenul radiologic: resorbtia

limbusului septului interradicular
Gradul IV: -sonda traverseaza in
intregime spatiul interradicular de
la nivelul furcatiei pana pe
versantul opus.

- ex radiologic- grade diferite de

resorbtie osoasa a septurilor
interradiculare.
Clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti
privind gradele afectarii furcatiilor:

 In plan vertical, clasificam trei grade de afectare, in

raport cu:
dimensiunea verticala a defectului,
distanta de la nivelul furcatie pana in portiunea cea
mai decliva a resorbtiei osoase:

Subdiviziunea A cu a dimensiune verticala de 3-4 mm

Subdiviziunea B cu o dimensiune verticala de 5-7 mm
Subdiviziunea C cu a dimensiune verticala egala sau mai
mare de 8mm.
 Radiologic


-resorbtie a osului alveolar cu caracter inegal ca

profunzime si dispozitie in diferitele zone ale arcadelor

-resorbtie verticala;

-pierdere osoasa ce
depaseste 40%.
Aspecte radiologice particulare:
- craterul (defectul) septal interproximal deschidere
crateriforma mai larga spre coronar si orientata spre
cementul radicular sub jonctiunea smalt-cement;
- craterul (defectul) septal aproximal sub forma unei
piramide (M si D) cu baza spre coronar si varful orientat
vertical de-a lungul septului spre apical, la diferite
adancimi;
- resorbtia crenelata, inegala de la un dinte la altul al
marginilor osului alveolar.
Evolutie:
 Adultii par sa aiba aceeasi susceptibilitate la
parodontita lent progresiva pe tot parcursul vietii.
 Debutul poate aparea oricand dar primele
semne pot fi detectate in perioada adolescentei.
 Datorita debutului insidios si ratei de evolutie
devine diagnosticabila clinic in jurul varstei de 30
de ani.
 Netratata,la 40-50 de ani afectiunea va descrie
stadii mai avansate.
 Nu progreseaza egal in toate zonele cavitatii
bucale,cateva zone pot ramane static o perioada mai
lunga iar altele pot progresa mai rapid.
 Leziuni cu evolutie rapida s-au descris in zona
interproximala,asociata frecvent acumularii placii
bacteriane.
Concluzia comuna este ca leziunile in aceasta
forma de parodontita evolueaza incet dar
ireversibil catre pierderea dintilor.
3.Parodontita marginala profunda ulcero-necrotica
 Acest tip de parodontita apare dupa episoade
lungi si repetate de gingivostomatita
ulceronecrotica
 PUN caracterizata
- de zone ulcerate si necrozate ale marginii
gingivale acoperite de o pseudomembrana
albicioasa-galbuie;
- leziuni dureroase si sangerande;
- limfadenopatii localizate/stare generala alterata
Leziuni osoase crateriforme:
- localizate frecvent in zonele interdentare;
- datorate infiltratul inflamator din GUN ce se
extinde la osul subiacent in PUN in cazurile de
lunga durata conducand la pierdere osoasa
Clinic -mobilitatea dintilor,pierderea lor.
4.Parodontita distrofica:Parodontita marginala cronica
mixta

 Descrisa ca o inflamatie cronica instalata pe un fond

distrofic.
 reprezinta "asocieri lezionale inflamatorii si
distrofice’’, care pot aparea ca atare de la inceputul
bolii sau pot fi rezultatul suprapunerilor lezionale in
cadrul unor pusee succesive
 Din punct de vedere clinic in aceste cazuri se
descriu leziuni de diferite varste, eventual
sechele alaturi de procese evolutive
 Aceasta imbolnavire reuneste
semne ale leziunilor de tip distrofic:
• retractie gingivala cu semne de inflamatie
papilara si marginala reduse;

• incizuri cuneiforme usor

curbate uneori;
• la nivelul marginii gingivale
fisuri Stillman;

• aspect de rulou ingrosat

uneori a marginii gingivale libere festonul McCall;
• hiperestezie.
Fisurile Stillman si festoanele McCall nu sunt
caracteristice numai parodontitelor
Semne clinice
semne inflamatorii reduse:
 pungi de adancime mica sau medie 2-4 mm;
 exsudat inflamator redus sau absent;
 mobilitate dentara redusa;
 rare si nesemnificative migrari patologice;
 frecvente grade de implicare a retractiei gingivale
si a atrofiei gingivale osoase la nivelul furcatiilor;
 radiologic: resorbtii reduse de tip vertical, pe
fondul atrofiei osoase orizontale·
Parodontita marginala profunda rebela
(refractara) la tratament

 Din motive necunoscute un raspuns la terapie

nu apare imediat dupa ce tratamentul adecvat a
fost facut.
 Trebuie facuta distinctia intre parodontita
refractara si afectiunile recidivante in care o
remisie completa apare dupa terapie ,urmata de
recidiva bolii ca rezultat al reformarii factorilor
iritanti: • placa bacteriana;
• tartru.
 Pentru a diagnostica, clinicianul trebuie sa
diferentieze cazurile de parodontita refractara de
parodontite prost sau incomplet tratate la pacientii la
care iritantii nu au fost niciodata indepartati in
totalitate desi boala se poate ameliora fara a disparea
 In literatura de specialitate se descriu 2 opinii:
Parodontita refractara reprezinta o entitate distincta
diferita de celelalte tipuri de parodontite provocata:
• de agenti bacterieni diferiti
• alterari specifice ale raspunsului gazdei
• o combinatie a acestor factori
Parodontita refractara nu reprezinta o entitate distincta
,toate cazurile putand deveni refractare.
Cazurile foarte avansate de orice tip cu prognostic
fara speranta pot fi considerate ca facand parte din
aceasta categorie
Clinic:doua forme clinice principale:
a)imbolnavirea se produce in zone greu accesibile
pentru indepartarea placii bacteriene:
• furcatii adanci,
• neregularitati retentive ale unor
suprafele radiculare;
b) cazuri de parodontita prepubertala sau rapid
progresiva la adult, cu importante influente
microbiene si implicatii imunologice
 Etiologie
Microorganisme - Fusobacterium nucleatum;
- Prevotella inlermedia;
-Actinomycetemcomitans;
- specii de stafilococ;
- specii de Candida.
Semne clinice:
evolutia continua a leziunilor preexistente sau
aparitia altora noi dupa instituirea tratamentului, ce
nu produce efecte benefice notabile.