DREPTUL

AFACERILOR
TRIFAȘ IASMINA LAURA
GRUPA 5, CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE,
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRARE A
AFACERILOR
 Drept obiectiv – reguli juridice de
conduită, sau norme juridice de societate;
independența de subiectele raportului

Cosmin Vlad
juridic
Drept subiectiv – prerogativele unui
subiect de drept de a avea o conduită sau
de a pretinde acea conduită de la ceilalși, în
scopul valorificării sau apărării unui anumit
interes, în cadrul unui raport juridic concret

2
Izvoarele de drept în sistemul de drept românesc:
• Legea În primul rând constituția- principiul supremației legilor și constituționalității legilr
- Actul normativ cu valoare juridică superioară, cel mai important izvor al dreptului, adoptat de Parlament ca organ suprem
reprezentativ al puterii de stat
- Legile se clasifică în: legi constituționale sau fundamentale, organice (adoptate de două treimi de voturi), ordinare (adoptate cu
majoritate simplă)
• Decretul lege – izvor de drept, provine de la executiv, cu putere de lege
- El este actul normativ care reglementează relații sociale aparținatoare domeniului legii, pe care o poate modifica sau chiar înlocuii
- Util în cazul în care Parlamentul se află în imposibilitatea de a se întruni imediat sau când a fost desființat în urma unei revoluții sau
a unei lovituri de stat
Utilizarea sa ca practică curentă este o caracteristică a regimurilor autoritare

Cosmin Vlad
-
• Hotărârile de guvern – hotarâri cu caracter normatv, fundamentale pe Constituție și legi, care prevăd măsuri de aplicare și executare
a prevederilor legale în diferite domenii
- În temeiul art. 113 din Constituția României, guvernul poate emite ordonate în domeniile ce țin de legile orinare, care ulterior sunt
supuse ratificării de către Parlament
• Ordine ale miniștrilor – regulamente de ordine interioară emise de conducătorii organelor centrale de specialiate ale administrației
de stat
• Jurispundența – admite că o hotărâre judecătorească mai ales când este dată de instanțele judecătorești, să devină obligatorie în
soluționarea unor cauze viitoare similare.
- Are rol secundar și se rezumă la deciziile de îndrumare ale instanței supreme
• Cutuma – regula de conduită ce se formează ca urmare a aplicării ei repetate într-o perioadă de timp relativ îndelungată într-o
colectivitate umană
- Are rol din ce în ce mai scăzut în practica juridică 3

• Tratatele și convențiile internaționale

•
Norma juridică
Norma juridică – regulă de conduită generală și impersonală, cu aplicare repetată, instuită de puterea publică sau recunoscută de aceasta, a cărei
respectare este asigurtă la nevoie de forța corectivă a statului
• Scop: de a asigura conviețuirea socială; prin intermediul normelor se ordonează și reglementează în forme specifice dreptului, relațiile interumane
în conformitate cu aceste valori

Trăsături:
• Caracter general și impersonal:
 Este tipică, menită să se aplice unui număr nedefinit de cazuri și persoane
 Impersonale pentru că sun incidente asupra tuturor persoanelor care îndeplinesc condițiile cuprinse în ipoteza lor

Cosmin Vlad
 Norma juridică se constituie ca o unitate de măsură egală pentru subiecții generici ai unei conduite generice
 Din punct de vedere al generalității ele pot avea un grad mai mare sau mai mic de exemplu: normele codului familiei îi privesc pe cei căsătoriți
 Există norme juridice care se adresează unor organe unpersonale (ministru, procuror general), dar deși privesc o singură persoană nu își pierd
caracterul de generalitate și impersonalitate pentru că nu se referă la persona care ocupă acest post, ci la instituția în sine
 Deci norma juridică este întotdeauna impersonală, dar are grade diferite de generalitate în funcție de sfera la care se aplică
• Caracter imperativ
 Obligativitatea normelor implică atât imperativul (trebuie, este obligatoriu, este interzis) cât si permisivul (este permis, se poate), respectarea lor
este obligatorie
 Destinatariii nu au posibilitatea de a ta între a respecta sau nu legea, după cum nu se pot nici prevela de necunoașterea ei, deci necunoașterea legii
nu este un motiv de a nu fi luat la răspundere)
• Caracter volitiv
4
 Deși norma juridică poate să prevadă producerea unor consecințe și ca urmare a unor fapte care au avut loc independent de voința oamenilor
(nașterea, moartea), totuși realizarea în ultimă instanță a acestor consecințe presupune acțiuni voluntare din partea omului
 Structura logico-juridică a normei juridice – trei elemente
Ipoteza – partea normei juridice care stabilește condițiile, împrejurările sau faptele în prezența
cărora se cere o anumită conduită, precum și categoria subiecților la care se referă prevederile
dispoziției
Poate fi : - relativ determinată când împrejurările de aplicare ale dispoziției nu pot fii în toate detaliile
- Simplă când are vedere singură împrejurare – având în vedere dispoziția
- Complexă – când se au în vedere o multitudine de împrejurări, care toate sau fiecare în parte pot

Cosmin Vlad
determiba aplicarea dispoziției

Dispoziția – acel element al normei jurdice care prevede cnduita ce trebuie urmată în prezența
ipotezei date, respectiv drepturile și obligațiile corespunzătoare subiectelor vizate în norma juridică
- Poată să prevadă fie săvârșirea unei acțiuni (obligația conducătorului auto de a acorda ajutor
accidentaților), fie abaterea de savărșirea unor fapte
- Poate să impună o anumită conduită, să interzică o conduita sau să lase la aprecierea persoanelor un
anumit comportament
- Deci este elementul esențial al normei juidice, deoarece prevede conduita ce trebuie urmată, iar lipsa
ei ar goli de conținut norma juridică

Sancțiunea – prevede urmările nerespectării dispoziției normei juridice 5

Forma normei juridice
TITLURI
LITERE
CAPITOLE

Cosmin Vlad
SECTIUNI PUNCTE

ARTICOLE
TEZE
ALINEATE

6
Acțiunea normelor juridice în timp

- Intrarea în vigoare: legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în

vigoare la 3 zile de la publicare sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei

Cosmin Vlad
- Ieșirea din vigoare: încetează să își mai producă efectele ca urmare a apariției
unei norme juridice noi;

7
Raportul juridic

În sens larg
• Relație socială reglementată de o normă juridică

Cosmin Vlad
În sens restrâns
• Relație socială reglementată de o normă juridică, a
cărei formare, modificare sau stingere este
determinată de un fapt juridic, în cadrul căreia părțile
sunt titulare de drepturi și obligații, realizarea
acestora fiind uneori realizată prin forța de
constângere a statului

8
Trasaturile raportului juridic

- Social se stabilește întotdeauna între oameni

- Ideolgic expresia unei ideologii sociale filtrată prin conștiința leguitorului
- Istoric reflectă într-o anumită măsură timpul istoric

Cosmin Vlad
- Valoric promovează valoriile esențiale pe care se bazează ordinea de drept și
funcționarea societății
- Dubu volițional o relație care se desfășoară pe baza voinței statului, a
leguitorului și a voinței părților implicate într-o situație concretă

9
 Subiectele
raportului
juridic

Cosmin Vlad
Persoane Persoane
fizice juridice

10
Obiectul raportului juridic
- Obiectul principal – conduita pe care trebuie să o aibă subiectele în
relația juridică concretă, în conformitatea cu drepturile și obliigațiile ce le revin

Formarea modificarea și încetarea raporturile jurdice

Fapte juridice

Cosmin Vlad
Actiuni(LICITE SAU Evenimente
ILICITE)
Împrejurări care nu
Împrejurări determinate
depind de voința umană
prin voința omului

11
PROFESIONIȘTII ȘI FONDUL DE COMERȚ
- În concepția Noului Cod Civil, profesionist este acela care exploatează o
întreprindere, iar prin exploatarea unei întreprinderi se întelege exercitarea
sistematică de către una sau mai multe persoane a unei activități organizate ce
constă în producerea, administrarea ori înstrînarea de bunuri sau în prestarea de
servicii, indiferent dacă are sau nu ca scop obținerea de profit.
RAPORTUL JURIDIC DE AFACERI

Cosmin Vlad
- Drepturi și obligații specifice pentru toate categoriile de persoane implicate
- Principiul libertății comerțului
- accesul la activitatea comercială nu poate fi îngrădit --- excepții
- decăderea din dreptul de a fi comerciant (infracțiuni)
- incompatibilitate caliate de comerciant (funcționari publici)
- fiecare comerciant este liber să își aleagă tipul de activitate
comercială pe care crede că o poate îndeplini cel mai bine
12
 Diapozitiv video

Caption lorem ipsum

Vă Cosmin Vlad

mulțumim cosmin@bellowscollege.com
Particularizați acest Șablon

Instrucțiuni și Feedback

Cosmin Vlad
pentru Editare Șabloane