PROGRAM DE CALCUL

DESTINAT EVALUĂRII PIERDERILOR

DE ENERGIE ÎN REŢELELE PUBLICE
DE MT UTILIZÂND METODA
EŞANTIONĂRII CURBELOR DE
SARCINĂ
INDRUMĂTOR
Prof. Univ Dr. Ing. Gheorghe Georgescu

STUDENT

2009
 Cuprins
1. Introducere
2. Determinarea pierderilor de putere şi energie în reţelele
publice de distribuţie prin modelarea sarcinilor din
nodurile reţelelor
3. Determinarea pierderilor de energie în reţelele publice de
distribuţie prin metoda eşantionării curbelor de sarcină
4. Program de calcul specializat pentru evaluarea pierderilor
de energie activă în reţelele de distribuţie publică
5. Exemplu de caz.
Concluzii.
 Introducere
Determinarea nivelului pierderilor de energie, pe diverse trepte
ale unei reţele electrice este necesară atât în faza de proiectare, cât şi în
cea de exploatare. Cunoaşterea nivelului acestor pierderi serveşte la:
• dimensionarea raţională a elementelor componente;
• stabilirea structurii şi regimurilor optime de funcţionare ale reţelei;
• evaluarea eficienţei diverselor măsuri pentru reducerea pierderilor;
• stabilirea preţului de cost al energiei electrice etc.

În literatura de specialitate, pentru abordarea acestor probleme,

sunt prezentate o serie de modele matematice şi un program de
calcul specializat, care permit evaluarea pierderilor de energie cu o
precizie ridicată şi, de asemenea, selectarea celor mai eficiente
măsuri de reducere a acestora.
Determinarea pierderilor de putere şi energie în reţelele publice
de distribuţie prin modelarea sarcinilor din nodurile reţelelor
În raport cu metodele clasice, modelarea sarcinilor din nodurile reţelelor de
distribuţie, cu ajutorul unei baze de date care conţine curbele tip de sarcină ale
consumatorilor, în diferite luni din an şi zile standard, a structurii de consum din
noduri şi a unui număr redus de informaţii obţinute prin măsurători directe în reţea,
a permis abordarea cu o acurateţe sporită a calculului pierderilor de putere şi
energie în reţelele de distribuţie.
În acest context, evaluarea pierderilor de putere şi energie în reţelele publice
de distribuţie se realizează prin calcule de regim repetat, considerând în nodurile
reţelei curbele de sarcină activă şi reactivă zilnice, modelate sub forma a 24 de
paliere orare. Astfel, se determină pierderile orare de putere pentru fiecare palier din
curbele zilnice de sarcină P(t). Pierderile zilnice de energie, pe intervalul analizat,
se determină prin sumarea pierderilor orare de putere:

24
Wzi   P(t )
t 1
 În cazul în care se doreşte evaluarea pierderilor de energie pe o perioadă de
timp mai lungă, de exemplu un an, este necesară analiza regimurilor lunare pe tot
parcursul anului, în cele patru zile standard. Cunoscând numărul de zile standard
pentru fiecare lună din an, pierderile anuale de energie rezultă de forma:

12 4 12 4 24
Wn    n jk W zi jk    n jk  Pjk (t )
j 1 k 1 j 1 k 1 t 1

Metodologia prezentată necesită un număr redus de măsurători efectuate direct

în reţea, asigură evaluarea pierderilor de energie cu o precizie bună, având
dezavantajul că necesită calculul unui număr mare de regimuri de funcţionare.
Efectele acestui neajuns pot fi diminuate prin descompunerea curbelor de sarcină
activă şi reactivă din nodurile reţelelor în serii Fourier, de forma:
N
 2k  N P  2k 
Pi (t )  Pi   A sin P
i ,k t    Bi ,k cos t
k 1  T  k 1  T 
N
 2k  N Q  2k 
Qi (t )  Qi   Ai ,k sin 
Q
t    Bi ,k cos t
k 1  T  k 1  T 
 Coeficienţii Fourier din dezvoltările în serii au următoarele expresii:

1 T
 2k 2k  1 T
 2k 2k 
A  P

k
i ,k 
t 1
Pi (t )  cos
T
(t  1)  cos t
T 
B  P

k
i ,k t 1
Pi (t ) sin
T
t  sin
T
(t  1) 
1 T  2k 2k  1 T  2k 2k 
Ai ,k 
Q

k t 1
Q i (t ) 

cos
T
(t  1 )  cos
T 
t Bi ,k 
Q
 i  T
k t 1
Q (t ) sin t  sin
T
(t  1 ) 

Pentru reţelele de distribuţie care funcţionează în regim normal, în configuraţie

radială, pierderile de energie prin efect Joule, pe un element caracterizat de rezistenţa
R, se calculează cu expresia următoare:

R T 2 T

W  2  P (t )  Q 2 (t )
U n  t 1 t 1 

Astfel sumele circulaţiilor de putere activă şi reactivă pe elementul considerat

pot, fi înlocuite cu expresii în care intervin coeficienţii Fourier, având forma:

T  N 
 P 2
Ak   P 2 
Bk   T  N 
 Q 2
Ak   Q 2 
Bk  
 P (t )  P         T   P2
2 2

k 1  2 
 Q (t )  Q         T   Q2
2 2

t 1    2    t 1  k 1  2 
  2   
 Din ultimele două expresii se constată că pierderile de energie pot fi calculate
numai cu ajutorul valorilor medii ale sarcinilor şi ale coeficienţilor Fourier pentru
diferite armonici, conform relaţiei:

 
N
W   P  T   Pk'  Pk'' T  W
k 1

Conform modelului matematic descris, pentru calculul pierderilor de energie în

reţelele de distribuţie, este suficientă analiza a 2N + 1 regimuri de funcţionare: un
regim corespunzător sarcinilor medii activă şi reactivă în nodurile reţelei şi câte două
regimuri pentru fiecare armonică luată în calcul.
Ţinând seama de scopul urmărit – reducerea timpului de calcul şi menţinerea
preciziei în limite acceptabile, rezultă că utilizarea metodei prezentate se justifică
numai pentru cazurile în care este satisfăcută inegalitatea:
2N + 1 < T (T reprezintă numărul de paliere din curbele de sarcină).
Din studiile efectuate s-a constatat că eroarea la evaluarea pierderilor de
energie prin efect Joule se păstrează sub 2 %, dacă curbele de sarcină din nodurile
reţelelor se modelează cu ajutorul curbelor tip de sarcină ale consumatorilor, iar
dezvoltarea în serii Fourier conţine numai N = 3 armonici.
Determinarea pierderilor de energie în reţelele publice de
distribuţie prin metoda eşantionării curbelor de sarcină
Această metodă conduce la calculul pierderilor de energie în reţele de distribuţie prin
efect Joule, în funcţie de energia electrică vehiculată, pe o perioadă de timp.

W 
R
U n2 T0
Wa  2
1   2 ( P)   Wr 
2
1   2 ( Q) 10 3
[ kWh]
2(P) şi 2(Q) sunt dispersiile relative definite de următoarele relaţii:
1 n
   1
Pi  P
2 1 n
   1
Qi  Q
2

  P  1   Q  1
n n
n i 1 2 n i 1 2
 ( P)  
 (Q)  
2 2

P2
n i 1
i
Q2
n i 1
i

Utilizarea acestei metode la calculul pierderilor de energie prin efect Joule, în

elementele reţelelor electrice de distribuţie, necesită cunoaşterea valorilor 2(P) şi
2(Q) pentru diferite categorii de consumatori alimentaţi, în cele patru zile standard
(luni şi vineri; marţi, miercuri şi joi; sâmbătă; duminică şi sărbători legale) ale
fiecărei luni calendaristice dintr-un an.
 Pierderile de energie anuale în reţelele de distribuţie, utilizând
metoda eşantionării curbei de sarcină, se pot evalua cu o relaţie de
forma:

  
12 4
W 
R
24U n2
N l ,k Wa l2,k  1   2l ,k ( P)   Wrl2,k  1   2l ,k (Q) 10
3
[ kWh]
l 1 k 1

Metoda prezentată dă rezultate satisfăcător de exacte în privinţa

evaluării pierderilor de energie în reţelele publice de distribuţie,
aceste erori fiind situate în intervalul  3  4%.
Program de calcul specializat pentru evaluarea pierderilor
de energie activă în reţelele de distribuţie publică
Prin folosirea metodologiei şi a bazei de date prezentate anterior, s-a întocmit
un program de calcul, într-o manieră pronunţat conversaţională, fiind foarte uşor de
utilizat, care permite evaluarea pierderilor de energie activă, datorate efectului
termic, în elementele componente (linii şi transformatoare) ale reţelelor publice de
distribuţie, precum şi pe total reţea analizată. Fereastra principală a programului de
calcul este prezentată în figura următoare:

Fereastra privind meniul general al programului de calcul

 Programul de calcul oferă posibilitatea creării unei reţele de distribuţie de către
utilizator sau deschiderea unui fişier cu datele unei reţele anterior create. La crearea
unei reţele de distribuţie noi, se deschide o primă fereastră de dialog, în care utilizatorul
introduce date privind arhitectura generală a reţelei:
 tensiunea nominală a reţelei de distribuţie de medie tensiune;
 tipul şi numărul de transformatoare din staţia de transformare coborâtoare
(ÎT/MT), din care este alimentată reţeaua de distribuţie de medie tensiune;
 rezistenţa echivalentă a liniei electrice aeriene de înaltă tensiune prin care
este alimentată staţia de transformare coborâtoare;
 numărul de distribuitori de medie tensiune din reţea.

Fereastră privind arhitectura generală a reţelei de distribuţie

 Fereastră privind introducerea caracteristicilor fiecărui distribuitor

Fereastră pentru afişarea

Fereastră privind introducerea
măsurătorilor rezultatelor
 Exemplu de caz
Pentru a testa programul de calcul întocmit în cadrul lucrării, s-au analizat
regimurile zilnice de funcţionare (regim iarnă şi regim vară pentru zilele lucrătoare şi
de repaus), pe o reţea de distribuţie de medie tensiune a cărei schemă monofilară este
reprezentată în figura următoare.

Schema monofilară a reţelei de distribuţie analizată

Reţeaua propusă pentru analiză este de medie tensiune, cu tensiunea nominală
de 20kV, realizată subteran folosind cabluri din aluminiu şi izolaţia din polietilenă
reticulată. Distribuitorul de MT alimentează 12 PT-uri, care alimentează consumatori
casnici, puncte termice, zone comerciale (magazine) etc.
 Parametrii de material pentru reţeaua de medie tensiune analizată

Structura consumului din posturile de transformare din reţeaua de MT

 Măsurători de curent în PT, pe partea de JT, într-o zi lucrătoare şi
de repaus din regimul rece (iarnă)

Benzile de tensiuni menţinute pe barele de medie tensiune ale staţiei de

alimentare a reţelei, sunt:
• 19 – 20.5 kV, pentru regimurile de gol de sarcină;
• 20.7 – 21 kV, pentru regimurile normale de funcţionare;
• 21 – 21.5 kV, pentru regimurile de sarcină maximă.
 Pentru reţeaua de distribuţie de medie tensiune prezentată anterior, după
execuţia programului de calcul, au rezultat următoarele pierderi zilnice de energie
prin efect termic sau Joule:
Regim de iarnă (rece) pentru o zi lucrătoare:
Pierderi de energie pe linie: 20,065 kWh;
Pierderi de energie în înfăşurările transformatorului: 49,894 kWh;
Pierderi de energie pe total reţea: 69,959 kWh.
Regim de iarnă (rece) pentru o zi de repaus:
Pierderi de energie pe linie: 18,992 kWh;
Pierderi de energie în înfăşurările transformatorului: 46,239 kWh;
Pierderi de energie pe total reţea: 65,231 kWh.

Pentru aprecierea în mod corespunzător a preciziei rezultatelor privind

evaluarea pierderilor zilnice de energie, care apar într-o reţea electrică de
distribuţie prin efect termic sau Joule, folosind metoda eşantionării curbelor de
sarcină, au fost calculate, pentru comparaţie, utilizând şi alte metode prezentate
în literatura de specialitate, care asigură o precizie mai mare a rezultatelor
furnizate.
 În acest context, evaluarea pierderilor de energie în reţeaua publică de
distribuţie s-a realizat şi prin calcule de regim repetat. Astfel pierderile de energie,
pentru intervalul analizat se determină prin sumarea pierderilor orare de putere pentru
fiecare palier din curbele zilnice de sarcină ΔP(t). Pentru exemplificare, pierderile
zilnice de energie s-au calculat conform programului de calcul utilizat, cu o relaţie de
forma: 24
Wzi   P (t )
t 1
În urma execuţiei programului de calcul, care permite evaluarea
pierderilor de energie zilnice în urma unor calcule repetate, pentru fiecare
palier de sarcină au fost obţinute următoarele rezultate, privind reţeaua de medie
tensiune analizată pentru cele două tipuri de zile, şi anume:
Regim de iarnă (rece) pentru o zi lucrătoare:
Pierderi de energie pe linie: 19,861 kWh;
Pierderi de energie în înfăşurările transformatorului: 50,663 kWh;
Pierderi de energie pe total reţea: 70,524 kWh.

Regim de iarnă (rece) pentru o zi de repaus:

Pierderi de energie pe linie: 18,791 kWh;
Pierderi de energie în înfăşurările transformatorului: 46,736 kWh;
Pierderi de energie pe total reţea: 65,527 kWh.
 Comparând pierderile zilnice de energie furnizate de cele două
programe de calcul utilizate în cadrul lucrării, au rezultat următoarele
abateri sau erori:

Pentru o zi lucrătoare:
70,524  69.959
 WZL   100  0.801% 
70.524
Pentru o zi de repaus:
65.527  65.231
 WZR   100  0.451% 
65.527
 Concluzii
Pentru condiţiile de monitorizare existente, în prezent, în ţara noastră, la
nivelul reţelelor publice de distribuţie de medie tensiune, modelul matematic
precum şi programul de calcul prezentate în lucrare, constituie instrumente eficiente
pentru evaluarea pierderilor de energie activă, prin efect termic sau Joule în acest
tip de reţele.

Din testele efectuate şi prezentate în detaliu în cadrul lucrării, s-a constat că

rezultatele obţinute sunt acceptabile din punct de vedere al preciziei acestora,
erorile încadrându-se în intervalul 1,1 % ÷  1,5 %.

Conform metodologiei prezentate în cadrul lucrării, privind evaluarea

pierderilor de energie prin efect termic sau Joule, folosind metoda eşantionării
curbelor de sarcină, numărul datelor necesare a fi culese din reţeaua analizată este
redus, precizia rezultatelor este satisfăcătoare, iar timpii de calcul sunt mici, aceştia
fiind practic influenţaţi, în mod esenţial, de dimensiunea reţelei analizate, adică de
numărul de distribuitori, de noduri, de tronsoane pe fiecare distribuitor, precum şi
de posturi de transformare.
 Vă mulţumesc
pentru atenţia acordată !!!