Directiva 91/271/CEE privind

tratarea apelor uzate urbane

Probleme şi soluţii privind implementarea
acesteia în România

Conf. univ. dr. Mihaela Vasilescu

Biroul Regional IWA
 Introducere
 Directive 91/271/EEC
privind tratarea/epurarea
apelor uzate urbane
(UWWT) a fost adoptată
pe 21 mai 1991 (20
articole şi 3 anexe).
 Obiectiv: protecţia
mediului împotriva
efectelor adverse ale
apelor uzate urbane
descărcate de anumite
sectoare industriale
(Anexa III) şi colectarea,
tratarea şi evacuarea:
 Apelor uzate menajere
 Amestecurilor de ape uzate
 Apelor uzate din anumite
sectoare industriale.
2
 Directiva 91/271/CEE
 Directiva se bazează pe 4 principii: Planificare –
Reglementare – Monitorizare – Informare şi Raportare

 Cerinţe specifice:
 Colectarea şi tratarea apelor uzate din toate aglomerările
>2.000 echivalenţi populaţie (e.p.);
 Treaptă secundară de tratare pentru toate descărcările
provenite din aglomerări > 2.000 e.p. şi tratare mai
avansată pentru aglomerările >10.000 e.p. şi zonele
sensibile desemnate în zonele de captare;
 Obligaţia de pre-autorizare a tuturor descărcărilor de ape
uzate urbane, a descărcărilor provenite din procesele de
producţie din industria alimentară şi deversărilor
industriale în sistemele de canalizare orăşeneşti;
 Monitorizarea eficienţei staţiilor de epurare a apelor
uzate în raport cu apele pe care le procesează şi
 Controlul locurilor de depozitare a nămolului rezultat de
la epurare, a reutilizării acestuia şi a adecvării reutilizării
apelor uzate epurate.
3
Directiva 91/271/CEE

4
 Glosar de termeni
 Aglomerare – o zonă în care populaţia şi/sau activităţile
economice sunt suficient de concentrate pentru ca apa
uzată urbană să fie colectată şi transportată către o
staţie de epurare sau către un punct final de deversare.
 1 Echivalent populaţie – o încărcare de materie
organică biodegradabilă care are un consum biochimic de
oxigen la cinci zile (CBO5) de 60g oxigen pe zi.
 Zone sensibile – (i) corpuri de apă dulce, estuare şi
ape costiere care sunt sau pot deveni eutrofizate dacă nu
sunt luate măsuri de protecţie; (ii) ape dulci de
suprafaţă care sunt surse pentru apa potabilă şi care
conţin sau este probabil să conţină mai mult de 50 mg/l
nitraţi; (iii) zone în care este necesară o tratare pentru
conformarea la alte Directive, ca de ex. privind apele
pentru piscicultură, pentru îmbăiere, pentru creşterea
moluştelor, conservarea speciilor de păsări sălbatice şi a
habitatelor, etc.

5
 Glosar de termeni
 Zone mai puţin sensibile – corpuri de apă marină sau
zone în care deversarea de apă uzată nu are un efect
advers asupra mediului datorită morfologiei, hidrologiei
sau condiţiilor hidraulice specifice care există în acea
zonă.

 Atunci când sunt identificate zone mai puţin sensibile,

Statele Membre trebuie să ţină cont de riscul ca încărcarea
de poluanţi deversată să fie transferată în zonele adiacente
unde ar putea cauza prejudicii asupra mediului. Statele
Membre trebuie să recunoască prezenţa zonelor sensibile
aflate în afara jurisdicţiei naţionale. Trebuie luate în
considerare următoarele elemente atunci când se identifică
zonele mai puţin sensibile:
 Golfuri deschise, estuare şi alte ape costiere cu o circulaţie
bună a apei şi care nu fac subiectul eutroficării sau lipsei de
oxigen sau care sunt considerate a nu fi în pericol de
eutroficare sau de lipsă de oxigen datorită deversărilor de ape
uzate urbane.

6
 Glosar de termeni
 Treapta primară de tratare – tratarea apelor uzate urbane
printr-un proces fizic şi/sau chimic care presupune
sedimentarea particulelor solide în suspensie sau alte procese
în care CBO5 din apele uzate care intră în staţia de epurare
este redus cu cel puţin 20% înaintea deversării şi cantitatea
totală de particule solide în suspensie din apele care intră la
epurare este redusă cu cel puţin 50%.
 Treapta secundară de tratare – tratarea apelor uzate
urbane printr-un proces biologic (nămol activat), plus încă o
sedimentare şi alte procese pentru care cerinţele sunt stabilite
în Tabelul 1, Anexa I a Directivei.

 Eutroficare – îmbogăţirea cu nutrienţi a apei, în special

compuşi cu azot şi/sau fosfor, care cauzează şi accelerează
dezvoltarea algelor şi a altor forme vegetale producând în
acest fel o perturbare nedorită a echilibrului organismelor
prezente în corpul de apă şi asupra calităţii apei.

7
 Directiva 91/271/CEE
 Anexa I: Cerinţe pentru apele uzate urbane –
sisteme de colectare (canalizare), deversările de
ape uzate urbane direct în emisari, apele uzate
industriale, metode de referinţă pentru
monitorizarea şi evaluarea rezultatelor.
 Anexa II: Criterii pentru identificarea zonelor
sensibile şi mai puţin sensibile
 Anexa III: Sectoare industriale (procesarea
laptelui, fructelor şi legumelor, îmbutelierea
băuturilor răcoritoare, procesarea cartofilor,
industria cărnii, de producere a berii, producţia de
alcool şi băuturi alcoolice, fabricarea nutreţurilor, a
gelatinei şi cleiului din oase, a malţului, industria de
prelucrare a peştelui).

8
Directiva 91/271/CEE

 Amendată de Decizia Comisiei din

28 iulie 1993 privind modelele de
prezentare a programelor naționale
prevăzute la articolul 17 din
Directiva 91/271/CEE a Consiliului
(93/481/CEE) – format tabelar.

9
 Directiva 91/271/CEE
 Amendată de Directiva 98/15/EC - se modifică
Anexa I deoarece cerinţele privind evacuările apelor
uzate tratate, din staţiile de epurare în zone sensibile
expuse eutrofizării, prezentate în tabelul 2, au dat
naștere la probleme de interpretare.

10
 România
 Transpunerea integrală în legislaţia
naţională în perioada 2002-2005
 HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme
privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic
a apelor uzate (M.Of. nr. 187.20.03.2002)
 NTPA-011 - Norme tehnice privind colectarea,
epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti
 NTPA-001/2002 privind stabilirea limitelor de
încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi
orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali
 NTPA-002/2002 - Normativ privind condiţiile de
evacuare a apelor uzate din reţelele de canalizare
ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare

11
 România
 Transpunerea în legislaţia naţională – avându-se în
vedere rezultatele procesului de negociere pentru aderarea
la UE şi obligaţiile asumate de România prin Tratatul de
Aderare (Cap. 22 – Mediu, Calitatea apei), HG 188/2002 a
fost completată şi modificată de HG nr. 352/21.04.2005
prin includerea cerinţelor privind conformarea cu termenele
de tranziţie negociate pentru sistemele de colectare şi staţiile
de epurare, precum şi statutul de zonă sensibilă pentru
România.
 HG nr. 352/2005 (MO nr. 398/11.05.2005) pentru
modificarea HG nr. 188/2002 (MO nr. 187/20.03.2002)
pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de
descarcare în mediul acvatic a apelor uzate  Art. 5^1. -
Având în vedere aşezarea geografică a României în cadrul
bazinului Dunării şi al Mării Negre şi luând în considerare
necesitatea protejării mediului în aceste zone, România
declara întregul său teritoriu ca zonă sensibila  pentru
toate aglomerările umane cu un număr  10.000 l.e. trebuie să
se asigure infrastructura necesară epurării avansate a apelor
uzate urbane.

12
 România
 Transpunerea în legislaţia naţională
 OM nr. 344/2004 (MO nr. 959/19.10.2004) pentru aprobarea
Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a
solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură
 OM nr. 662/2006 (MO nr. 661/1.08.2006) privind aprobarea
Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi
autorizaţiilor de gospodărire a apelor
 OM nr. 661/2006 (MO nr. 658/31.07.2006) privind aprobarea
Normativului de conţinut al documentatiilor tehnice de
fundamentare necesare obtinerii avizului de gospodărire a apelor
şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, care abrogă OM nr.
277/1997.
 HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru modificarea
şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul
comunitar în domeniul protectiei mediului
 Legea nr. 10/28.06.2004 pentru modificarea şi completarea
Legii apelor nr. 107/1996 (M.O.nr.584/30.06.2004), modificată şi
completată de Legea 112/2006 - transpun Directiva Cadru a
Apei 2000/60/CE.

13
 România
 Autorităţile competente pentru
implementarea Directivei 91/271/CEE
privind epurarea apelor uzate urbane
sunt:
 Ministerul Mediului
 Ministerul Administraţiei
 Ministerul Dezvoltării Regionale
 Administraţia Naţională “Apele Române” cu
Administraţiile Bazinale de Apă
 Garda Naţională de Mediu
 Autoritatea Naţională de Reglementare pentru
Serviciile Publice de Gospodărie Comunală
 Administraţia publică locală
 Operatorii locali pentru servicii publice de apă şi
canalizare
14
 România
 Perioade de tranziţie pentru:
 Colectarea apelor uzate urbane (art. 3 al Directivei),
după cum urmează:
 până la 31 decembrie 2013, conformarea cu
Directiva va fi realizată în aglomerări umane cu 
10.000 l.e.;
 până la 31 decembrie 2018, conformarea cu
Directiva va fi realizată în aglomerări umane cu 
10.000 l.e;
 Epurarea apelor uzate urbane şi evacuarea acestora
– art. 4 (1a,b) şi art. 5(2):
 până la 31 decembrie 2015, conformarea cu
Directiva va fi realizată în aglomerări umane cu 
10.000 l.e.;
 până la 31 decembrie 2018, conformarea cu
Directiva va fi realizată în aglomerări umane cu mai
 10.000 l.e.
15
România

16
 România
 Situaţia apelor uzate urbane şi a nămolului
provenit din staţiile de epurare (Raport al
Ministerului Mediului şi Administraţiei
Naţionale Apele Române, 2010)
 Poluarea cauzată de apele uzate urbane
(amestec de ape uzate menajere cu ape uzate
industriale şi/sau scurgerile apei de ploaie) se
datorează:
 Ratei reduse a populaţiei racordate la sistemele
de colectare şi epurare a apelor uzate
 Funcţionării necorespunzătoare a staţiilor de
epurare existente
 Managementului necorespunzător al deşeurilor
 Dezvoltării zonelor urbane şi protecţiei
insuficiente a resurselor de apă.

17
 România
 Sinteza calității apelor din România,
elaborată anual de Administrația
Națională “Apele Române”:
 în perioada 2007–2009, procentul de ape
uzate provenite de la principalele surse de
poluare care au ajuns în receptorii
naturali, în special râuri, neepurate sau
insuficient epurate, a scazut de la 77,8%
in anul 2007 la 76% în anul 2009.

18
 România
 Ponderea încărcării cu poluanţi (%) evacuaţi
de la aglomerările umane în receptorii naturali

Cele 22 de aglomerări umane mari din România, cu o

populaţie de peste 150.000 locuitori echivalenţi, au impactul
cel mai mare asupra apelor de suprafaţă, în special în ceea ce
priveşte poluarea cu substanţe organice şi nutrienţi (azot şi
fosfor).

19
România

 Aglomerările umane cu
mai mult de 150.000
l.e. “oraşele mari”, deşi
reprezintă doar 0,85%
ca număr, dar produc o
încărcare organică
(l.e.) aproape similară
cu a celor 2.341
aglomerări cu 2.000–
10.000 l.e.

20
 România
 Evoluţia numărului de localităţi dotate cu sisteme de
colectare a apelor uzate şi lungimea reţelei de canalizare

21
 România
 Din cele
2.612
aglomerări
identificate
în România,
516 sunt
dotate cu
sisteme de
canalizare şi
doar 21
dintre ele
sunt
conforme cu
cerinţele
Directivei
91/271/EEC.
22
 România

•Sistemele individuale de colectare a apelor uzate recomandate de ghidurile Comisiei Europeane sunt în
principal bazine de colectare sau alte tipuri de containere, care sunt impermeabile, iar apele uzate sunt
colectate şi transportate în mod regulat la o staţie de epurare.
•În România sunt acceptate, conform H.G. 352/2005 Art 6, Anexa 1, aliniatul (2), doar bazinele etanşe
vidanjabile şi nu fosele septice.
23
România
 Evoluţia gradului de racordare a locuitorilor echivalenţi la
staţiile de epurare în perioada 2007-2009

24
 România
 Nămolurile rezultate din stațiile de epurare a apelor uzate
urbane sunt considerate deșeuri care intră sub incidența
reglementărilor referitoare la deșeuri. Conțin, atât compuşi cu valoare
agricolă (materii organice, nutrienți – azot și fosfor, potasiu şi în
cantități mici de calciu, sulf și magneziu), cât şi poluanți - metale
grele, substanțe organice toxice şi germeni patogeni.
 Caracteristicile nămolurilor depind de gradul de poluare şi natura poluanților
din apele uzate supuse epurării şi de metodele de tratare a nămolurilor.
 Înainte de valorificare sau eliminare, nămolurile trebuie să fie supuse
tratării, cu scopul de a reduce conținutul de apă, proprietățile de fermentare
şi prezența germenilor patogeni.

 Nămolul tratat, poate fi utilizat sau eliminat în funcție de proprietățile

lui şi de opțiunea operatorului stației de epurare, în trei moduri:
 Utilizarea în agricultură
 Incinerarea
 Depozitarea în depozite de deșeuri.

 Alte metode de eliminare și valorificare mai puțin folosite, sunt

utilizarea în silvicultură, ameliorarea terenurilor, oxidarea umedă,
piroliza și gazeificarea.

25
 România
 Evoluția cantităților de nămol generate de
stațiile de epurare din România

26
 România
 Activitatea de autorizare, control şi
monitorizare
 Avizele şi autorizaţiile de gospodărirea apelor se emit
în baza OM 662/2006, privind aprobarea “Procedurii şi
a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor
de gospodărire a pelor”.
 Avizul de gospodărire a apelor se emite, potrivit Art.
52 din Legea Apelor 107/1996, în baza
documentaţiilor de fundamentare a solicitării întocmite
în conformitate cu prevederile OM 661/2006  studii
hidrologice, de gospodărire a apelor şi studii de impact
al lucrărilor respective asupra resurselor de apă.

 Administraţia Naţională „Apele Române” este

autoritatea responsabilă pentru Sistemul de
Monitorizare Integrată a Apelor (SMIA) şi pentru
baza de date specifice.

27
 Directiva 91/271/CEE
 Ultimile noutăţi

 24/01/2014: Hărţi interactive privind apa uzată urbană,

la Agenţia Europeană de Protecţia Mediului (EEA):
http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/uwwtd/interactive-
maps/urban-waste-water-treatment-maps
 07/08/2013: Raportul privind implementarea
Directivei privind tratarea apelor uzate urbane, a 7a
ediţie: http://ec.europa.eu/environment/water/water-
urbanwaste/implementation/implementationreports_en.htm
 Iulie 2013: Green Public Procurement: Criteria for
Waste Water Infrastructure:
http://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/waste_water_criteria.pdf
 "Would you drink your wastewater? A water
brochure for young people“:
http://ec.europa.eu/environment/water/water-
urbanwaste/info_index_en.htm

28
Directiva 91/271/CEE

29
Directiva 91/271/CEE

30