Probleme practice în

planificarea cercetării
Întrebări referitoare la planificarea cercetării
• Cum definim conceptele complexe și ideile abstracte ?
• Ex. Tristețea
• Ce instrumente folosim?
• Cum executăm proiectul?
Diferite metode de a studia comportamentul
• Felul în care vom efectua măsurătorile este critic

• Ex. Creativitatea

• Măsurarea conceptelor complexe

Crearea unei definiții operanționale a variabilei studiate
O definiție operațională reprezintă o definiție de lucru a unui concept
sau idei abstracte bazată pe felul în care se va măsura în proiectul de
cercetare.
Importanța culturii și contextului în definirea variabilelor
Inovarea în realizarea definiției operaționale
Cum realizăm căutarea de literatură
• Literatura servește pentru mai multe scopuri
- Vom găsi abordări care deja au fost folosite in alte cercetări
- Vom obține ideii depre cum să operaționalizăm un concept
- Evităm să cercetăm ceea ce s-a descoperit deja
Conducerea propriului studiu
• Este foarte important ce intenție avem, de a manipula sau controla
anumite variabile sau a observa.

• Operaționalizarea poate fi efectuată în diverse feluri

• Ex. stresul
Determinarea cadrului cercetării
• Adițional stabilirii definițiilor operaționale, este necesar să stabilim locația unde se va
desfășura studiul.

• - laboratorul

Studierea factorilor cu un efect mic este necesar să fie verificat într-un mediu ft
bine controlat.

O altă problemă este dacă testăm subiecții unul câte unul sau în grup. S-ar putea ca
rezultatele să fie diferite in functie de acest aspect.

Cercetările practice- mediul natural

Cercetări teoretice- laborator sau alte medii controlate
Abordări în cercetarea psihologică
• Ex. Stresul la studenți
• Prin observati- descriptiv
• Prin asocierea stresului cu un alt factor care ne interesează- corelațional
• Dacă manipulăm activ variabila stres- experiment
• Daca oamenii sunt deja separati in grupe preexistente cercetării (barbati,
femei)- quasi-experiment
• Urmărim un singur subiect- Studiu de caz
• Când urmărim pe o perioadă mai indelungată de timp- studiu longitudinal
• Cercetare de arhivă
• Studiu calitativ
Selectarea materialelor și procedurilor de
cercetare
• Exemplu – stresul în relație cu invătarea
• Alegerea materialului complex sau simplu de invătare
• Alegerea materialului in functie de atenție

• De ce metodologia este importantă?

• Concluziile cercetării vor fi realizate în funcție de felul în care am condus și am
dezvoltat ideile noastre.

• Ex. Invătarea cuvintelor

Participanti sau subiecți
• Utilizarea unui eșantion dintr-o populație.
• Când caracteristicile unui esantion sunt similare celor dintr-o
populație, avem esantion reprezentativ.

• Intrebari
• - pe cine studiem?
• Cum recrutam acesti subiecti?
• Cat de multi vom testa?
• În ce condiții îi vom testa?
Natura participanților la cercetare
• - voluntari

• Atunci când avem studii despre procese simple, teoretice, alegerea unui
esantion diversificat nu ar fi foarte important.

• Cum decidem câti participanti sa includem in cercetare

Cu cât este mai mare esantionul cu atat vom pierde mai mult timp si
resurse.
Daca este prea mic s-ar putea să scadă sansă sa avem efecte
semnificative și creste dimensiunea erorilor în generalizarea rezultatelor la
populatia tintă.
• Variabilitatea scorurilor în rândul participanților

• Esentioanele mai mari ne permit sesizarea efetelor mai mici

• În momentu în care avem intuiția conform altor cercetări că vom avea
un efect mai mare atunci avem nevoie de un esantion mai mic

• Pot sobolanii, soarecii sau peștii sa ne ajute in întelegerea

comportanetului uman?
• Esantionul probalistic- sanse egale de participare la studiu

• Patru categorii
• Simple random sampling- fiecare persoană are sansa să participe la
cercetare
• Systematic sampling
• Stratified random sampling- când dorim să includem anumite grupe
în esantion
• Cluster sampling
Esantioane nonprobabilistice

• Esantion de convenieță- studenții

• Esantion pe cote
• Esantionare intenționată
• Chain-Referral Sampling