Ziua Sanatatii

aprilie2012
‘’O sanatate buna adauga viata
anilor!’’
 Dementa din boala Alzheimer

• Dementa este un sindrom cauzat de o boala a creierului, de obicei

de natura cronica sau progresiva, in care exista o perturbare
multipla a functionarii corticale superioare, incluzand memoria,
gandirea, orientarea, intelegerea, calculul, capacitatea de invatare,
limbajul si judecata. Constienta nu este afectata. Dementa
afecteaza in special persoanele varstnice: doar 2% din cazuri
debuteaza inaintea varstei de 65 de ani. Dupa aceasta varsta
prevalenta se dubleaza la fiecare cinci ani.
• Boala ALZHEIMER este o afectiune cerebrala progresiva
ireversibila, fara un tratament cunoscut. Simptomele principale sunt:
pierderea progresiva amemoriei, confuzia, alterarea judecatii,
modificari de personalitate, dezorientare, alterari ale fluentei verbale.
• Dementa de tip Alzheimer reprezinta actualmente a treia cauza de
boala in randul populatiei varstnice, in lumea intreaga.
 Dementa este una din cauzele majore de dizabilitate la varstele
inaintate.

• Dementa Alzheimer si alte demente au fost identificate in toate

tarile, culturile si rasele, fiind efectuate studii sistematice, totusi
nivelul de constientizare variaza enorm.(ex. India, unde sindromul
este recunoscut si numit si totusi nu este vazut ca o conditie
medicala)- adesea este privit ca o parte a imbatranirii normale.
• In timp ce clinicianul este focalizat pe deficientele la nivelul
memoriei si altor functii cognitive, pe pierderea abilitatilor de trai
independent,-persoana ce ingrijeste ruda cu dementa este mult mai
preocupata de simptomele comportamentale si psihologice ale
dementei.
 Dementa- Dizabilitate
• Intreaga intindere a bolii Alzheimer, de la stadiul asimptomatic,
predementa, stadiul usor spre moderat trebuie avute in vedere in
managementul bolii.
• Etiologia si factorii de risc:-varsta inaintata
• Factori genetici-mutatie genica la unul dintre cele trei locusuri
(proteina precursoare a beta-amiloidului, presenilin 1 si presenilin 2)
• Un polimorfism genetic comun, allelele genei e4 a apolipoproteinei
E( apo-E) cresc riscul de dementa.
• Mai mult de 25% din populatie prezinta una sau doua copii.
• Influenta mediului ambiant.
 Epidemiologie si impovarare

• Per global aproximativ24,3 milioane de oameni au dementa la

momentul actual
• 4.6 milioane cazuri noi anual
• Numarul persoanelor afectate va creste si se va dubla la fiecare20
de ani la81.1 milioane in 2040.
• Majoritatea persoanelor cu dementa traiesc in tarile in curs de
dezvoltare: 60% in 2001, estimandu-se o crestere la71% in 2040.
• Ratele de crestere nu sunt uniforme, numarul in tarile in curs de
dezvoltare se preconizeaza ca va creste cu 100% intre2001-2040, in
timp ce in China, India si tarile invecinate din Asia de Sud-Est si
PACIFIC cu 300%.
 Studiile pe termen lung in Suedia si SUA au sugerat ca prevalenta
specifica de varsta a dementei nu s-a schimbat in ultimii 30-40de ani

• Explicatia pentru discrepanta actuala intre prevalenta in tarile

dezvoltate si in curs de dezvoltare este probabil aceeasi ca si in
cazul paternului morbiditatii si mortalitatii, nivelul prevalentei
dementei conducand la o crestere a impovararii in tarile sarace.
• Dizabilitate, impovarare si cost
• Raportul 2003 al World Health: dementa contribuie cu 11,2% din toti
anii traiti cu dizabilitati printre persoanele cu varste peste 60 de ani,
mai mult decat stroke(9,5%), tulburarile musculoscheletale(8,9%),
bolile cardiovasculare(5,0%) si toate formele de cancer2,4%.
• In orice caz, studiile pana in 2002 referitoare la bolile cronice releva
o ordine diferita a prioritatilor: cancer 23,5%, boli cardiovasculare
17,6%, boli musculoscheletale 6,9%,stroke 3,1% si dementa 1,4%.
 Costurile economice ale dementei sunt enorme

• “Ingrijirea formala”-ingrijiri de sanatate,ingrijiri

sociale si comunitare, ingrijiri de suport, ingrijiri
rezidentiale pe termen lung, centre de ingrijire,
• “ingrijirea informala”- ingrijirea de catre membrii
familiei neplatita, incluzand si pierderea
oportunitatii de a obtine venituri.
• In Marea Britanie 8 miliarde dolari
• In SUA 100 miliarde dolari pe an formal si 18
miliarde informal
 Tratament si ingrijire
• Diagnosticul timpuriu este de ajutor ingrijitorului, care este mai pregatit sa faca fata
bolii si sa cunoasca ce urmeaza.
• Diagnosticul este primul pas in planificarea viitorului.
• Nu exista nici un medicament care sa vindece dementa dar exista medicamente care
reduc temporar declinul cognitiv progresiv.
• Exista terapii bazate pe evidenta clinica utile pentru diferitele simptomele psihologice-
depresie, anxietate,agitatie,idei delirante si halucinatii.
• Interventiile nonmedicamentoase sunt adesea eficiente- interventii psihosociale, in
special furnizarea de informatii si suport apartinatorilor.
• Apartinatorii sunt de asemenea ajutati de o retea de sanatate a comunitatii si servicii
sociale,; organizatii de auto-ajutorare, in special Asociatia Alzheimer ii poate ajuta sa
gaseasca ajutorul potrivit. Ei pot fi educati despre dementa, contacarand lipsa
intelegerii si constientizarii naturii problemelor. De asemenea ei pot fi antrenati sa
managerieze mai bine simptomele comportamentale.
• Mai mult ca orice, persoanele cu dementa si ingrijitorii din familia sa necesita sprijin
pe termen lung. Pacientii cu dementa au nevoie sa fie tratati tot timpul cu rabdare si
respect pentru demnitatea si personalitatea lor ; persoanele de sprijin din familie au
nevoie de suport neconditionat si intelegere- nevoile lor trebuie de asemenea
determinate si sprijinite.
 Resurse si preventie
• Serviciile de sanatate in tarile in curs de dezvoltare sunt
in general slab pregatite pentru a intampina nevoile
persoanelor varstnice.
• Ingrijirea sanatatii, chiar la nivelul de ingrijire primara se
bazeaza pe clinica ; persoanele varstnice trebuie sa fie
ingrijite in clinica, adesea implicand o “calatorie lunga” si
timp de asteptare in clinica pentru a beneficia de ingrijiri.
Chiar atunci cand pot ajunge in clinica, evaluarea si
tratamentul pe care il primesc sunt orientate asupra
conditiilor acute decat cele cronice. Perceptia sociala
este aceea ca primele sunt tratabile, ultimele intratabile
si nu se incadreaza in responsabilitatea serviciilor de
sanatate.
 Obiectivele principale in
medicina preventiva
• Ernest Winder defineste drept obiectiv
principal al medicinii preventive: “sa faci
populatia sa decedeze cat mai tarziu
posibil, dar valida.”
 R.Doll defineste doua obiective:

• prelungirea vietii prin cresterea longevitatii

(a duratei medii a vietii);
• scaderea incapacitatii.
 strategia europeana
privind “Sanatatea pentru toti pana
in anul 2000”
– A da viata anilor (prin masuri de control al
morbiditatii si incapacitatii);
– A da sanatate vietii (prin promovarea
sanatatii);
– A da ani vietii (prin reducerea numarului
deceselor premature si prin cresterea
duratei medii a vietii).
 .
• Modificarile sociale inregistrate in ultimul secol in tarile
dezvoltate (schimbari in domeniul nutritiei, in
dimensiunea familiei, cresterea nivelului de educatie,
asimilarea de catre populatie a unor cunostinte stiintifice
in domeniul medicinii) si aplicarea unor masuri
preventive in practica au condus la inregistrarea unor
succese importante in promovarea sanatatii, succese
marcate prin scaderea mortalitatii la tineri (sub 45 ani),
ca de exemplu in Anglia, unde ponderea deceselor
inregistrate la varste mai mici de 45 ani a scazut de la
48% la 4-6% sau prin excesul mortalitatii la varste mai
mari de 75 ani.
 Reducerea incapacitatii,
• al doilea obiectiv principal al strategiilor
preventive.
• este importanta pentru ca ea va face sa
scada povara sarcinilor pe care le are
societatea in conditiile cresterii longevitatii,
deoarece cresterea longevitatii duce si la
cresterea diferitelor grade de incapacitate.
• Rezulta necesitatea dezvoltarii unor
servicii noi.
 Scopul studiului
• -evaluarea calitatii vietii persoanelor ce ingrijesc rude suferind de
dementa,
• studierea ponderii factorilor ce influenteaza starea de sanatate a
acestora,
• Studierea factorilor ce previn sau ajuta la imbunatatirea starii lor de
sanatate.
 obiective
• Cresterea supravietuirii bolnavilor cu afectiuni
cronice, cresterea cheltuielilor datorate
imbatranirii populatiei a dus la necesitatea
cautarii unor masuri de profilaxie centrate pe
individ, familie, societate si stat.
• Rolul familiei de sustinator al varstnicului
suferind de dementa
• Gradul de impovarare, de modificare a calitatii
vietii apartinatorilor cu repercursiuni negative
asupra calitatii vietii varstnicului suferind de
dementa,
• Cautarea unor strategii de interventie
 Material si metoda
• Lotul de studiu este format din apartinatori ai pacientilor
diagnosticati cu dementa, care au fost de acord sa fie
intervievati despre situatia vietii lor si despre experienta
convietuirii lor cu pacientul, care au completat testele
solicitate.
• Studiul s-a desfasurat in perioada februarie-iulie 2008, in
Clinica de psihiatrie din cadrul Spitalului Clinic Judetean
de Urgenta Constanta, din randul pacientilor
diagnosticati cu dementa.
• Apartinatorii au acelasi domiciliu cu pacientii.
• Apartinatorii au fost identificati de pacienti ca membri de
familie, sot sau copil-adult, implicat direct in ingrijirea
acestuia.
 Masuratori efectuate
• Caracteristici ale pacientului:- diagnosticul pe baza
criteriilor DSM-TR pentru dementa,
• Simptomele psihice evaluate prin testele: MMSE, ADL-
global, NPI scor global, scala Reisberg.
• Caracteristicile apartinatorului: testul de depresie HAM-
D17, testul ZARIT-evaluarea sarcinii ajutorului principal,
chestionarul de evaluare a calitatii vietii ingrijitorului.
• Strategia de interventie a inclus ca metode preventive
acordarea informatiilor asupra diagnosticului, instruirea,
introducerea jocului de rol, rezolvarea de probleme,
antrenarea abilitatilor, tehnici de management al
stresului si posibilitatea de suport prin telefon.
 rezultate
• Participantii la studiu, 38 de persoane ce-
si ingrijeau rude suferind de dementa,
dintre care 28 femei si 10 barbati.
• Doua grupuri reprezentate de:
• -12 erau soti,/ Varsta cuprinsa intre 65-76
ani pentru ingrijitorii soti,
• -26 erau copii-adulti,varsta cuprinsa intre
32-59 ani.
 Simptomele pacientului
• Rezultatele nu au aratat diferente
semnificative intre grupul cu dementa
moderata/ severa, nici intre ingrijitorul sot/
ingrijitorul copil-adult.
• Impovararea ingrijitorului este asociata
severitatii tulburarilor de comportament, si
frecventei problemelor de comportament
ale pacientilor.
 Chestionarul de evaluare a calitatii
vietii ingrijitorului(Int.J.Geriatr.Psychiatry 2006 ; 21 :50-56.
John wiley and sons,ltd.)

• Chestionar : da nu nu cunoaste
• TI-a spus vreun medic diagnosticul pacientului ? (A)
• A fost nevoie sa te muti in cursul acestui an pentru a ajuta la imbunatatirea starii pacientului ?(B)
• in ultimele sase luni ai fost nevoit sa-ti amani o ingrijire medicala, o programare sau o internare datorita bolii
rudei ?(C)
• faptul ca ai grija de ruda ta bolnava ti-a adus vreo dificultate sau a avut vreo consecinta asupra felului, modului de
viata al familiei tale ?(B)
• faptul ca ai grija de ruda ta bolnava ti-a adus vreo dificultate in relatia ta cu prietenii ?(B)
• Te simti intr-o forma buna de sanatate ?(D)
• Ai primit suficiente explicatii asupra ingrijorarilor legate de organizarea programului de ingrijire la domiciliu al
pacientului ?(A)
• Sanatatea dvs. fizica sau mentala a avut de suferit prin faptul ca aveti de ingrijit pacientul ?(D)
• Simti ca faci fata situatiei pacientului ?(D)
• Faptul ca faci fata , stapanesti situatia pacientului iti aduce dificultati in activitatile tale de timp liber ?(C)
• Iti permiti o jumatate de dupamiaza de leneveala pe luna cel putin, fara pacientul tau ?(B)
• Te ingrijorezi pentru viitor ?(D)
• Te simti impovarat ? Pe o scala de la 1(usor) la 10(greu) unde te-ai situa ?.>5
• Ti-e teama ca vei dezvolta dementa ?(d)
• Te simti trist ?(D)
• Situatia ta financiara a devenit mai dificil de controlat de cand ai inceput sa ai grija de ruda ta ?(B)
• Pacientul beneficiaza de ajutor la domiciliu ?(A)
• A fost nevoie sa-ti readaptezi sau sa-ti reduci activitatea profesionala sau asociata ?(B)
• Te simti epuizat ?(C)
• Urmarind boala rudei dvs., ai utilizat antidepresive, tranchilizante sau pastile de somn ?(D)
Chestionarul de evaluare a calitatii
vietii ingrijitorului
• Scorul GRAY : egal pierderea QOL.
• QOL al ingrijitorului a fost impartit in patru
domenii de observatie :
• -competenta comportamentala de a face fata
dificultatilor create de boala(A)
• -relatia cu mediul(B)
• -perceptia psihologica a situatiei(C)
• -posibila perceptie a disconfortului(D)

• Sursa: John Wiley &Sons, Ltd. ,intJGeriatr

Fig. 1 - Distributia pe sexe a
ingrijitorilor

Barbati
26%
Femei
Barbati
Femei
74%
 Fig. 2 - Structura familiala:
ingrijitori soti—ingrijitori copii adulti

Soti
32%
Soti
Copii Copii adulti
adulti
68%
Fig. 3 - Distributia pe grupe de varsta

100
90
80
70
60
varsta

50
40
30
20
10
0
1 2 3

1 = pacienti cu varsta cuprinsa intre 57-88 ani

2 = ingrijitori soti cu varsta cuprinsa intre 65-76 ani
3 = ingrijitori copii adulti cu varsta cuprinsa intre 32
 Fig. 4 - Scor MMSE
35

30

25
Scor MMSE

20

15

10

0
1 2

1 = Scor MMSE pacienti

2 = Scor MMSE ingrijitori
Fig. 5 A - Competenta comportamentala de
a face fata dificultatilor create de boala

100
90
77
80
70 66
58
60 53
50 Sot
40
Copil
30 adult
20
10
0 0
0
1 2 3
 Fig. 6 B - Relatia cu mediul

100
100
91
88
90
80 76
73
70 66
61
60 53
Sot
50
40 Copil
adult
30
20 16 16
11
10
0
0
1 2 3 4 5 6
Fig. 7 C - Perceptia psihologica a
situatiei / QOL
100
100
90
80 75

70
60
Sot
50
40 Copil
adult
30 25
20
10
0
1 2 3
Fig. 8 D - Posibila perceptie a disconfortului

100
88
90 83 83
80 73
70
57 58 57
60
50 50 Sot
50
38 38 Copil adult
40 33
30
30 25
20
10
0
1 2 3 4 5 6 7
 NPI
• Apatie-31%
• Iritabilitate-31%
• Idei delirante-25%
• Agitatie-25%
• Dezinhibitie-25%
• Comportament motor aberant25%
• Depresie/disforie-12%
 HAM-D apartinatori
• 8-17 6 10
• 18-25 4 12
• >26 2 4
 Factori ce influenteaza impovararea

• Cresterea impovararii, a disfunctiei si

intelegerii bolii creste dorinta
apartinatorului de a-si institutionaliza ruda
suferind de dementa.
• Satisfactia obtinuta prin relationare este un
factor important de care depinde
impovararea ingrijitorului.
 .
• What is observed: Caregivers’ QOL is related to patients’
QOL; caregivers’ depression or other physical or psychic
disturbance is related to patient’s depression or other
mood swings, behavioral disturbances BSPD, and
viceversa.-The synchronicity between the couple
caregiver- patient, like a dance-
• The group of men caregiver with a better QOL than
women, is characterized by a better adaptation to their
role, with high score on the Persistence Temperament
Dimension, perfectionist, industrious, determined,
enthusiastic.
 Strategia de interventie
• Strategia de interventie a inclus ca metode
preventive implementarea de strategii de
constientizare, acordarea informatiilor asupra
diagnosticului, instruirea, introducerea jocului de
rol, rezolvarea de probleme, managementul
disfunctiilor de executie ale pacientului,
antrenarea abilitatilor, tehnici de management al
stresului si posibilitatea de suport prin telefon.
• Toate acestea contribuind la alinarea,
imbunatatirea dispozitiei ingrijitorului si scaderea
impovararii.
 Conclusions
• Informal caregiver’s are most frequent old women taking
care of their spouse or young women taking care of their
parents, but is another group of men taking care of their
relative, with high QOL compared with the other group.
• From a public health point of view, the increase in
expences for care is a source of stress for physical and
mental health of the dementia caregivers, especially
emotional burden..
• Important is the nature of relation between the caregiver
and the patient, the satisfaction obtained affects
caregivers burden; the need for a schedule, a
synchronicity and strategy to change family caregiver’s
rhythm to increase QOL.
 Concluzii
• Majoritatea apartinatorilor sunt femei in varsta
care au grija de sotii lor sau femei tinere ce-si
ingijesc parintii
• Persoanele ce ingrijesc rude dementa prezinta
un risc crescut de a dezvolta o tulburare
psihologica substantiala, existand rate inalte de
morbiditate psihiatrica si suprasolicitare.
• Locuind impreuna cu pacientul exista un
potential crescut de conflict.
 concluzii
• Cresterea cheltuielilor pentru ingrijire este
o sursa de stress pentru sanatatea fizica si
mentala a apartinatorilor, ca urmare
impactul cheltuielilor poate fi considerat un
indicator de grad de stress si
suprasarcina, in mod particular
impovararea emotionala ce acompaniaza
responsabilitatile ingrijitorului.
 concluzii
• Interventia pentru membrii familiei s-a focalizat
asupra modificarii raspunsului afectiv si a
comportamentului la adresa pacientului.
• Constientizarea dementei nu este asociata de
reducerea dorintei de a institutionaliza pacientul,
sugerand ca programele educationale de unele
singure nu sunt utile, ci in asociere cu interventii
psihoterapice ce tin cont de personalitatea
ingrijitorului si natura relatiei dintre acesta si
pacient.
 .
• Intervention for the family members was
focalised upon the change of affective response
and their behavior according to the pacient.
• This Study show that using this strategy it was a
significant decrease in major depression in
dementia caregivers.
• The perception of the caregiver was that if the
trust in his ability to take care increases ,they
feel more prepared to take care of persons with
dementia and improve their quality of life.
• In this way is a delay in the institutionalisation of
the patient.
Va multumesc!
 REFERENCES :
• 1.Minca Dana Galieta, Marcu M.G.-Sanatate Publica si Management Sanitar, Note de curs pentru invatamantul
postuniversitar, editia a II-a revizuita, editura Universitara CAROL DAVILA Bucuresti,2005, pag.77-89, 157-165.
• 2.A.Takeda, E.Loveman, A.Clegg, J.Kirby, J.Picot, E.Payne, C.Green, A systematic review of the clinical
effectiveness of donepezil, rivastigmine and galantamine on cognition, quality of life and adverse events in
Alzheimer’s disease, International Journal of GERIATRIC PSYCHIATRY, volume 21, number 1, january 2006,
http://www.interscience.wiley.com/journal/gps.,pag.17-28.
• 3. Philippe Thomas, Fabrice Lalloue, Pierre-Marie Preux, Cyril Hazif-Thomas, Sylvie Pariel, Robcis Inscale, Joel
Belmin and Jean-Pierre Clement, Dementia patients caregivers quality of life : the PIXELstudy, International
Journal of GERIATRIC PSYCHIATRY, volume 21, number 1,january 2006,pag.50-56.
• 4.WHO,2006, Neurological disorders, public health challenge,pag,42-55.
• 5. Renee L.Beard, Trust and Memory :Organizational Strategies, Institutional Conditions and Trust Negotiations
inSpecialty Clinics for Alzheimer’s Disease, Culture, Medicine,and Psychiatry.An International Journal of Cross-
Cultural Health Research, volume32,number 1, march 2008,Springer, editor-in-Chief Atwood D. Gaines, pag.11-
30.
• 6.Renato P. Veras, Celia P CALDAS, Sergio B.DANTAS, Leyla G SANCHO, Barnardo SICSU and Luciana B.
Motta, Demented elderly people living at home in Rio de Janeiro, Brasil :Evaluation of expenditure on care,
PSYCHOGERIATRICS,The Official Journal of the Japanese Psychogeriatric Society, volume8,number 2,
june2008, Wiley-Blackwell, pag.88-95.
• 7.Joni Paton, Kate Johnston, Cornelius Katona, GILL Livingston, What causes problems in Alsheimer’s
disease :attrbutions by caregivers.A qualitative study International Journal of GERIATRIC PSYCHIATRY,
volume19, number 6,june 2004,pag527-532.
• 8.Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset, Teste CLINICE PENTRU DIAGNOSTICUL DEMENTEI DE TIP
ALZHEIMER, editura Universitara CAROL DAVILA Bucuresti,2001, pag 5-10,37-54.
• 9. Carol J .Kershaw, Ed. D.,THE COUPLE’S HYPNOTIC DANCE. CREATING ERICKSONIAN STRATEGIES IN
MARITAL THERAPY, Brunner/Mazel, publishers.New York,pag 40,128-136.
 Mentalization Map:
Dimensional Features and Conceptual Overlaps
Venn diagram
Self Other

Affect Consciousness

Emphasis on
Affective Aspect

Mindfulness Mentalization Empathy

Equal emphasis on
cognitive and Implicit &
affective aspects Explicit

Psychological Mindedness
Explicit
Sursa: Am J Psychiatry 165:9, September 2008