Meningite

• Meningita este afecțiune infecțioasă,

ale tunicilor cerebrale și medulare.

• Meningele este învelișul encefalului și

MS, format din 3 membrane
conjunctive: dura mater arahnoida ,pia
mater .
 CLASIFICAREA
A. Criteriu etiologic:

a. meningită bacterină
b. meningită virală
c. meningită micotică
d. meningită protozoică
e. meningită helmintică
 CLASIFICAREA
B. Criteriu patogenic:
a. meningită primară(bacteriene – meningococică,
pneumococică; virale)
b. meningită secundară(septicemii, abces
pulmonar)

C. Caracterul inflamaţiei (in dependență de

modificările LCR):
a. meningită purulentă
b. meningită seroasă (aseptică)
 PATOGENIE ŞI FIZIOPATOLOGIE

• Sunt 3 moduri de infectare:

• sanguină,
• prin continuare (focar purulent
juxtameningian – otomastoidită,
osteomielită),
• iatrogenă (puncții lombare).
 TRIADA MENINGITICA
I. Sindrom inflamator general (febră,
leucocitoză,  VSH)
II. Sindrom meningial
A. semne subiective (cefalee, greţuri, fono-
şi fotofobie, vomă)
B. semne obiective (meningiene)
a. redoarea cefei
b. semnul Brudzinskii (superior, mediu,
inferior)
c. semnul Kernig
III. Modificări inflamatorii în LCR (creșterea nr
de celule, conținutului proteic)
Redoarea cefei

Se face cu bolnavul
culcat, cu membrele
inferioare in
extensie, medicul
incearca sa faca
flexia pasiva cefei,
care in conditii
patologice este
limitata sau
dureroasa
Semnul Kernig
Pacientul se afla in
pozitia culcata,
medicul produce
flexia articulatiei
soldului,
prin ridicarea pe
verticala a
membrelor
inferioare,
pacientul raspunde
prin indoirea
genunchilor
 Semnul Brudzinschi
Brudzinski superior
Este o continuare a
manevrei de redoare de
ceafa, cand fortarea flexiei
cefei declanseaza indoirea
genunchilor pacientului
Brudzinski mediu
Bolnavul e in decubit
dorsal, la apasarea pe
simfiza pubiana( muntele
Venerei), apare felexia
picioarelor.
Brudzinski inferior
Se face cu pacientul in
decubit dorsal, iar medicul face o flexie totala a unui membru
inferior, iar pacientul isi usureaza suferinta prin indoirea
genunchiului contralateral
 Meningism
• MENINGISMUL - excitarea meningelor
prin diverse procese patologice non
infalamatorii (hemoragia
subarahnoidiană, edem cerebral,
septicemii în cadrul proceselor
purulente ş.a)

• LCR - normal
 MENINGITĂ MENINGOCOCICĂ
(cerebro-spinală epidemică)
• Agent patogen - meningococ (Neisseria
meningitidis), diplococ gram negativ
• Cale principală de infectare – respiratorie
• Germenul pătrunde pe cale respiratorie, se
multiplică în oro/rinofaringe şi ajunge la meninge
prin teaca nervilor olfactivi
• Perioada de incubare - 3-7 zile
• Sporirea morbidităţii - iarnă – primăvară.
• A mai fost denumită meningita cerebrospinală
epidemică, fiind prima meningită identificată clinic
şi epidemiologic, aceasta denumire subliniind si
caracterul transmisibil al acesteia.
MENINGITĂ MENINGOCOCICĂ
(cerebro-spinală epidemică)
Semne clinice cardinale:
• febră
• cefaleea severă
• greţuri
• vomă
• redoarea cefei
• somnolenţă
• confuzie
 SEMNE DISTINCTIVE ALE MENINGITEI
MENINGOCOCICE

• Afectarea vârstei copilăreşti (1 lună - 15 ani)

în 25-40% cazuri
• Prezenţa nazofaringitei (de regulă precede
meningită)
• Erupţii hemoragice cutanate (circa 50%
cazuri)
• Instalarea rapidă a şocului toxico-infecţios
(insuficienţă vasculară acută)
 Erupţii cutanate
(meningită meningococică)
 Diagnostic definitiv al meningitei se bazează
pe examenul LCR
Rolul as.med. la efectuarea puncţiei rahidiene
Patrunderea cu un ac in spatiul subrahnoidian,
printre vertebre reprezinta punctia rahidiana. Spre
deosebire de celelalte tipuri de punctii care au
doar scop explorator si terapeutic, punctia
rahidiana are si un scop anestezic ce consta in
introducerea substantelor anestezice
(rahianestezie).
• Locul punctiei- T12-L1 sau L4-L5
Pregatirea punctiei
Sunt necesare materiale de protectiei a mesei/patului si pentru
dezinfectie a pielii.
Materialele se aleg in fuctie de scopul punctiei.
- instrumente si materiale sterile - ace lungi cu diametrul 1-1.5 mm
cu mandren, seringi (si pentru anestezie), campuri chirurgicale,
comprese, tampoane, manusi de cauciuc, pense hemostatice, pense
anatomice, eprubete, lampa de spirt, tavita renala
- se informeaza pacientul, se incurajeaza si i se explica pozitia in care
va sta, in fuctie de locul punctiei si starea acestuia.
- Atentie ! Pentru a putea fi executata punctia, pacientul trebuie sa
fie "pe nemancate" (a jeun)
- pacientul poate sta in doua pozitii:
1. "spate de pisica" - in decubit dorsal in pat, cu spatele la marginea
patului, coapsele flectate pe abdomen, barbia atingand pieptul
2. pozitia semisezand pe masa de tratament/operatie cu mainile pe
coapse, capul in hiperflexie.
 Ingrijirea postpunctie
După executia punctiei, asistenta aplica pansament uscat fixat cu
romplast, apoi asaza pacientul în pat în pozitie decubit dorsal, fara
perna si este necesar sa îşi pastreze aceasta pozitie timp de 24 de
ore
După şase ore, pacientul poate fi hidradat şi hranit la pat, se vor
verifica în permanenta semnele vitale - tensiune arteriala, respiratie,
puls iar in cazul în care apar manifestari precum varsaturi, greturi
sau cefalee este informat medicul.
Atentie !
In timpul executiei punctiei rahidiene pot aparea accidente
- sindrom postpunctional, manifestat prin ameteli, cefalee,
varsaturi, rahialgii din cauza hipotensiunii lichidiene provocate de
punctie
- pacientul poate acuza dureri violente în membrele inferioare
determinate de atingerea ramificatiilor maduvei spinarii, cu vârful
acului de punctie.
 Aspectul normal si valorile de
laborator ale LCR
LCR normal:
- aspect - clar, incolor;
- - examen microbiologic - steril;
- - examen citologic - 0-3 limfocite/mm3;
- - examen biochimic - proteine=15-40 mg/dl;
glucoza=50-70 mg/dl; acid lactic=35
mg/dl;cloruri.
 Puncţia lombară
Atenţie! În cazuri în care există
edem papilar şi/sau semne
neurologice focale, puncţia
lombară trebuie amânată până
la efectuarea CT sau IRM
(excluderea procesului expansiv)
 Modificările LCR în meningită
meningococică
• Transparenţă: tulbure
• Presiune ridicată,
• Hiperproteinorahie,
• Pleocitoză cu neutrofilie
• Hipoglicorahie
• Microscopia: diplococ extra- şi
intracelular
Culturile de LCR sunt pozitive circa în
70-80% cazuri
 Microscopia
(meningită meningococică)
 DIAGNOSTIC

• Toţi pacienţii febrili cu cefalee,

letargie sau confuzie brusc
instalate, chiar cu febră moderat
crescută, trebuie supuşi puncţiei
lombare - singură examinare ce
permite diagnosticul cert al
meningitei bacteriene.
 TRATAMENT
• Terapia antibacteriană in funcţie de agent
patogen
– Penicilina G :
– Ampicilina
– Cefalosporine
• Ceftriaxonă
• cefotaxima
• Ceftazidima
• Toate antibiotice trebuie administrate
intravenos !
• Tratamentul de dezintoxicare
• Tratament simptomatic (antipiretice,
anticonvulsivante, cardiotonice şi al.)
 MENINGITĂ TUBERCULOASĂ

• Meningită cauzată de micobacteria

tuberculosis.

• Bacilul Koch pătrunde în meninge pe

cale hematogenă sau licvoriană.
 Particularităţile clinice
• Debut insidios (rar acut)
• Evoluţie lent progresivă
• Debutează prin subfebrilitate, astenie,
anorexie, transpiraţii nocturne
• cu instalarea treptată a cefaleei, greţuri, vome
• Semne meningiene la debut - discrete
• Implicarea în procesul patologic al nervilor
cranieni (oculomotor, facial)
• Dezvoltarea hidrocefaliei
Modificări sugestive în examenul LCR

1. proteinorahie (1 - 6 g/L)
2. pleocitoză limfocitară relativă (200-300
celule, 70% limfocite)
3. hipoglicorahia 0,1 mg/L (N - 0,5)

• Culturile LCR sunt pozitive în 80 % cazuri

 Tratament
• Primele 2 luni chimioterapie de atac, care
trebuie să includă 3-4 medicamente anti-
TBC.
• Tratamentul se face cu substanțe specifice:
izoniazid, rifampicina, pirazinamida în 3
luni, apoi cu izoniazid și rifampicina încă 7
luni.
• Dacă nu ajută, se combină cu streptomicină.
• În alte situații se utilizează tubazid, saluzid.
 MENINGITE VIRALE

ETIOLOGIE
Frecvente
• Enteroviruşi
• Arbovirus
• HIV
• Virus herpes simplex 2
DIAGNOSTICUL MENINGITELOR VIRALE SE
BAZEAZĂ PE
• triada clinică (cefalee, febră, semne
meningiene)
• modificări inflamatorii ale LCR
• LCR cu aspect clar (serotic)
• presiune ridicată
• proteinorahie discretă
• pleocitoză limfocitară
• glicorahie normală
• Microscopia şi culturile bacteriene sunt
negative!
 Meningita sifilitică
Tablou clinic
• debutează cu febra 38,
• cefalee,
• vertij,
• fotofobie,
• semne meningiene ușor exprimate,
 Meningita sifilitică
Diagnostic
Testele serologice-Reacția Wasserman
pozitiva.
Tratament
• Penicilina, tretraciclina, eritromicina,
cloramfenicol.
• carbamazepina sau fenitoina pentru
dureri lancinate.
 Interventii de nursing la bolnavul cu
meningite/encefalite
• pacientii suspecti de meningita/encefalita
sunt spitalizati(sp de boli infectioase);
• confirmarea diagnosticului se face cu
raportarea la CSP;
• se instituie masuri de izolare a focarului
infectios;
• se folosesc masuri specialein
colectivitati;
Interventii de nursing la bolnavul
cu meningite/encefalite
• repaus la pat pe toata perioada febrila
si in care persista sdr clinic meningeal;
• nursing-ul sdr febril(comprese
reci,antitermice,temp mediului
ambiant,schimbarea
lenjeriei,termometrizare); frisonul
anunta o ascensiune termica.
 Encefalitele - definitie

Encefalita: inflamaţie acuta

non-supurativa ale
parenchimului cerebral.

35
 Simptomatologie comuna
sunt prezente trei sindroame

1. Sindromul infecţios general:

astenie, fatigabilitate, cefalee, febră • Examen LCR
2. Sindromul neurologic: crize
convulsive, deviere oculogiră, • Examinare
nistagmus, mioclonii, tonus muscular imagistica:
crescut, semne cerebe-
CT, RMN
loase, simptome vegetative
3. Sindromul psihic cu alterări ale
conştienţei:obnubilare, delir,
halucinaţii, comă

36
 Clasificare etiologică
E
• primitive virale -există o agresiune (insultă)
directă virală asupra structurilor nervoase

• secundare –postreumatice, alergice, postvirale

(gripa)

• microbiene sau parazitare (denumite

cerebrite)

• toxice (infecţia cu b.pertussis )

37
 Encefalita letargică a lui von
Economo.
-encefalita epidemica
-este o encefalită datorată unui virus
neidentificat cu acţiune primară (efect
direct pe neuroni) descrisă de către von
Economo .
-

38
 Tabloul clinic
• -un sindrom infecţios
• -hipersomnie (alterări ale ciclului
veghe-somn)
• -tulburări de oculomotricitate
(oftalmoplegie parţială sau totală,
tulburări de convergenţă,
hipersialoree, tulburări de sudoraţie
şi vasomotorii.
 Encefalita acariana
• - Neuroborelioza
• Boala Lyme este afecțiune infecțioasă
multisistemică cauzată de spirochete Borrelia
burgdorferi.
• Este o zooantroponoză al cărei rezervor sunt
rozătoare, căprioare, animale domestice.
• -afectează mai ales muncitorii forestieri
• Omul achiziționează prin înțepătura căpușelor
infectate din clasa Ixodes. Are caracter
sezonier (nu iarna). Infecția se răspândește
hematogen.
 Manifestări clinice
Lanțul evenimentelor: mușcătura căpușei –
eritem migrator – intoxicație generală –
manifestări neurologice
Intervalul de la înțepătura căpușei până la
instalarea manifestărilor neurologice variază
2-6 săptămâni.
Eritemul migrator este semn clinic important,
fiind în formă inelară cu diametru de cel puțin
5 cm, delimitându-se de pielea sănătoasă
printr-un lizereu roșu-aprins strălucitor.
 Manifestări clinice
• Semnele de intoxicație gerenală se
manifestă prin febră, astenie, dureri difuze.
Se instalează cefalee difuză, greață, vomă.
Semne meningiene ușoare.
• - radiculonevrita: dureri.
• - neuropatia craniană: suferința nervului
facial, pareza mimică tip periferic.
• Semne de encefalita borelica
Diagnostic
• LCR atestă pleiocitoză limfocitară .
• Detectarea spirochetelor: izolare
directă din piele, sânge, LCR.
Tratament
AB spectru larg de acțiune, macrolide,
tetracicline, peniciline semisintetice,
cefalosporine generația 2 și 3-Cefotaxim,
ceftriaxon.
 Encefalita postreumatica
• COREEA SIDENHAM

• Neuroinfecție provocată de
streptococul Beta-hemolitic din grupul
A
 Manifestări clinice
• Deosebim sindroame clinice cardinale:
mișcări coreice, hipotonie musculară,
labilitate emoțională.
• tulburări vegetative, febra 40 C.
• Mișcările coreice sunt involuntare,
spontane, dezordonate, amplituda mare, în
repaus. Mersul devine săltător, dansant.
• grimase bizare.
 Tratament
• Regim la pat,
• nutriție variată dar cu limitarea
glucidelor (favorizează înmulțirea
streptococului).
• Antireumatismal cu penicilină.
• Salicilate,
• Antihistaminice (dimedrol, suprastin).
• Tranchilizante (diazepam).
 ENCEFALITA GRIPALĂ

Etiologie

• Virusurile gripei A, B, caracter

sezonier, atacă mai frecvent copii mici
6 luni – 5 ani
 Manifestările clinice
• Apare brusc, după o aparentă
ameliorare a stării pacientului care cu
3-4 zile înainte de aceasta a avut o
stare febrilă însoțită de manifestări
proprii unei infecții respiratorii virale
acute.
• Se instalează o cefalee difuză sever
exprimată, febră mare, uneori
convulsii, comă și deces.
Diagnostic
• LCR poate prezenta pleocitoză cu limfocite.
• Examenul serologic și virusologic identifică
virusul în LCR.
• Examen neuroimagistic este RMN.
Tratament
• Interferon, manitol în edem cerebral difuz,
glucerol/furosemid/diacarb în edem
regional,
• gamaglobulină, remantadin,
• acid ascorbinic.
 Encefalita alergica (rujeolica)
• Debut acut cu tulburari de constiinta: sopor,
coma
• Uneori excitatie psiho-motorie, delir
• Cursul bolii este grav cu letalitate inalta

Tratament: Profilaxie: Imunizarea

Corticosteroizi
Vitaminoterapie
Preparate nootrope