VACCINĂRI

OCAZIONALE ÎN
DIFERITE SITUAŢII
EPIDEMIOLOGICE
 Vaccinarea antigripală
 Gripa este boală infecţioasă acută cu o perioadă de
incubaţie de 1-3 zile, maxim 5;
 Este determinată de virusul gripal cu mai multe
serotipuri;
 Caracterizată clinic prin manifestări respiratorii şi
generale severe;
 Epidemiologic printr-o mare contagiozitate;
 Cu apariţia de epidemii la intervale de 3-5 ani şi
pandemii la intervale de 10-40 de ani;
 Ultima pandemie a fost înegistrate în 1968.
 Gripa este cea mai importantă dintre virozele
respiratorii atât prin prevalenţă, cât şi prin
severitate;
 Are o evoluţie autolimitantă, cu durată de 7
zile;
 Epidemiile sau pandemiile de gripă se însoţesc
de mortalitate generală crescută prin creşterea
mortalităţii, prin pneumonie, interesâmd în
general vârstele extreme.
 Măsuri nespecifice de prevenire a gripei:
* protejarea mecanică a tusei şi a strănutului;
* evitarea aglomeraţiei în sezonul epidemic;
* autoizolarea precoce a persoanelor bolnave;
 Imunoprofilaxia specifică nu poate preveni o
pandemie, dar poate controla circulaţia
tulpinilor cunoscute;
 Strategia vaccinală urmăreşte reducerea
complicaţiilor şi a mortalităţii asociate gripei
prin cuprinderea în vaccinare a persoanelor
susceptibile de a face gripă.
 Persoanele susceptibile de a contracta gripa:
* persoanele peste 65 de ani,
* persoanele cu boli cornice cardio-pulmonare, diabet zaharat, hemoglobinopatii,
afecţiuni renale,
* persoanele instituţionalizate indiferent de vârstă,
* persoanele care urmează tratament cronic cu aspirină,
* personalul medical,

 Vaccinarea constă în inocularea la interval de 4 săptămâni pentru copii mai

mici de 8 ani, sau o administrare pentru persoane cu vârstă peste 8 ani;
 La copii se recomandă folosirea vaccinului antigenic;
 Pentru celălalte categorii se poate folosi vaccin corpuscular inactiv.
 Vaccinarea constă în două inoculări la
intervale de 4 săptămâni pentru copii mai mici
de 8 ani, sau o administrare pentru persoanele
cu vârstă peste 8 ani;
 La copii se recomandă folosirea vaccinului
antigenic;
 Pentru celălalte categorii se poate folosi şi
vaccinul corpuscular inactiv;
 Protecţia postvaccinală este de 1 an;
 Eficienţa vaccinurilor antigripale este de 60-
80% cu proccente mult scăzute în cazul
persoanelor vârstnice instituţionalizate.
 Gripa a fost şi rămâne o problemă de sănătate
publică;
 Pentru a încerca să ţină sub control continua
variaţie genetică a virusului gripal uman, OMS
a pus în funcţiune o reţea mondială de peste
100 de laboratoare;
 Comparativ cu virsului gripal uman, care
prezintă numeroase variaţii genetice, virusul
gripal aviar nu a suferit schimbări în ultimii 50
de ani.
 Pandemia cea mai devastatoare din instoria
recentă – gripa spaniolă ( 1918) - , a produs
mai mult de 20 de milioane de decese şi peste
200 de milioane de îmbolnăviri;
 Gripa având un potenţial important de
periclitare a vieţilor omeneşti, a fost inclusă pe
lista agenţilor bioterorişti;
 Vaccinarea antitifoidică
 Febra tifoidă este o boală infecţioasă acută,
transmisibilă, specifică omului, determinată de
baccilul tific;
 Clinic, boala se manifestă prin : febră, stare
tifică, pete lenticulare, splenomegalie şi
tulburări digestive;
 Pentru profilaxia febrei tifoide se utilizează un
vaccin corpuscular inactiv.
 Preparatele vaccinale folosite sunt:
* vaccin antitifoidic pentru administrare
subcutanată ( fiole de 0,5 şi 1 ml);
* vaccin antitifoidic pentru administrare
intradermică de tip pediatric ( fiole 1 şi 5 ml);
* vaccin antitifoidic pentru administrare
intradermică la persoane peste 12 ani ( fiole de
1 şi 5 ml)
 Vaccinul se păstrează la +4; +10 grade;
 Populaţia eligibilă pentru a fi vaccinată este
reprezentată de persoane în vârstă de 5-55 de
ani din zone cu risc:
* zone endemice de febră tifoidă;
* purtător de salmonella;
* persoanele din localităţile în care alimentarea
cu centrală cu apă înregistrează defecţiuni
repetate;
* populaţia din cartierele cu condiţii precare de
igienă;
* persoanele care lucrează în serviciul de
salubritate;
* persoanele internate în unităţile de bolnavi
psihici cronici.
 Schema de vaccinare;
 Primovaccinarea cnstă în administrarea a două
doze de vaccin tifoidic la interval de 30 de zile;
 Pentru persoanele cu vârsta între 5 şi 12 ani se
administrează 0,25 ml din preparatul pentru
administrare subcutană sau 0,1 ml din
preparatul intradermic de tip pediatric;
 La persoanele între 12 ani şi 55 de ani, se
administrează 0,5 ml din preparatul petru
administrare subcutană, sau 0,1 ml din
preparatul pentru administrare intradermică de
tip adult.
 Revaccinarea constă în trei rapeluri anuale,
administrate 3 ani consecutiv şi se administrează:
* 0,25 ml subcutan sau 0,1 ml intradermicdin
preparatul pentru uz pediatric;
* 0,4 ml subcutan sau 0,1 ml intradermic din
preparatul pentru adulţi.
Locul de elecţie pentru administrarea subcutană
este regiunea deltoidiană sau subscapulară;
Pentru administrarea intradermică, regiunea
deltoidiană.
 Administrarea vaccinului se face în primul
trimestru al anulu;
 Se respectă itervalul de 30 de zile între 2
vaccinări ( cu excepţia ATPA);
 În cazul administrării vaccinului antitifoidic în
fiecare focarele de bolnavi sau purtători sunt
cuprinse în vaccinare persoanele între 5-55 de
ani, luându-se în considerare urmatoarele:
* dacă a efectuat primovaccinarea şi nu atrecut
mai mult de 1 an, se administrează
revaccinarea I;
* dacă s-a depăşit 1 an de la primovaccinare, se
reia schema de vaccinare din nou
 Pentru persoanele care au efectuat
revaccinarea şi nu a trecut mai mult de 1 an de
la ultima revaccinare, se prectică revaccinarea
următoare până la vaccinarea completă;
 Dacă intervalul dintre vaccinări este mai mare
de 1 an, se va practica vaccinarea de la
început;
 O vaccinare completă asigură o imunitate
pentru o perioadă de 5 ani.
 Contraindicaţiile vaccinării antitifoideice:
* focarele active de TBC,
* accidente vasculare cerebrale, hipertensiune,
cardiopatie ischemică,
* ulcerul gastrointestinal, insuficienţa hepatică,
* unele boli neurologice ( scleroza în plăci);
 Reacţii adverse postvaccinale:
* reacţii locale, ( limfangită, limadenită, nodul
eritem),
* reacţii generale ( febră, curbatură, cefalee);
Eficienţa vaccinări este de 60-70%;
Potecţia după o vaccinare completă durează 5 ani.
 Vaccinarea antirabică
 Rabia este o boală infecţioasă acută
determinată de virusul rabic;
 Transmisă la om prin muscătură de către
animale;
 Clinic se manifestă ca o encefalită acută cu
evoluţie rapid letală;
 Fiind o zoonoză, o importantă măsură de
profilaxie o reprezintă controlul rabiei la
animale, în special la cele domestice.
 Lipsa unui tratament etiotrop impune aplicarea
largă a metodelor de profilaxie în cazul
muşcăturilor de animale
 Vaccinarea antirabică se efectuează în scop
profilactic:
* persoane agresate de anmale turbate, sau
suspecte de turbare,
* persoane agresate de animale dispărute sau
necunoscute,
* persoane care sunt expuse riscului infecţiei
rabice prin profesie.
 Atitudinea profilactică este în funcţie de plaga
rabigenă – plăgile profunde produsă în zone
bogat inervate ( zone considerate periculoase)
 În funcţie de: numărul, profunzimea şi localizarea
plăgilor prin agresiune din partea unor animale,
leziunile produse se clasifică în 4 grade de
gravitate:
* gravitate I: saliva animalului agresor vine în
contact cu escare recente ( sub 24 de ore);
* gravitate II: saliva animalului agresor vine în
contact cu esciriaţii la faţă, gât, mâini, organe
genitale, plus muşcături superficiale şi/sau
zgârieturi pe trunchi sau membre;
* gravitate III: zgârieturi şi/sau muşcături
superficiale, localizate la gât, faţă, organe genitale
şi muşcături multiple, superficiale, sau muşcături
puţine, profunde, localizate la membrele inferioare;
* gravitate IV: leziuni produse de animale sălbatice,
sau muşcături multiple, profunde la trunchi şi
membre.
 Atitudinea profilactică depinde de gravitatea leziunilor:
* pentru leziunile de gradul I şi II, dacă animalul agresor
este sănătos va fi supravegheat de către veterinar o
perioadă de 2 săptămâni;
* dacă animalul agresor este suspect de turbare, vaccinarea
se începe imediat şi se întrerupe din ziua a 5-a dacă
animalul poate fi supravegheat şi se infirmă boala;
* dacă animalul agresor este turbat, mort, neexaminat sau
necunoscut, se efectuează vaccinarea completă;
* leziunile de gradul III, dacă animalul este sănătos, se
administrează ser antirabic şi se continuă vaccinarea
numai în cazul în care sunt semne de turbare la animal
( clinic şi de laborator), animalul va fi supravegheat 2
săptămâni;

.
* dacă animalul este suspect a fi turbat se
administrează ser antitetanic şi vaccin antitetanic,
care se întrerupe din ziua a 5-a, dacă se confirmă
că animalul este sănătos; dacă animalul rămâne
necunoscut sau moare, se continuă serovaccinarea
completă;
* pentru leziunile de gradul IV, indiferent dacă
animalul este sănătos sau suspect de turbare, se
aplică serovaccinarea. Vaccinarea se întrerupe
în ziua a 5-a, dacă se infirmă boala la animalul
agresor;
* dacă animalul este turbat, moare, sau este
neexaminat, se practică serovaccinarea
completă.
 Schema de vaccinare:
 Vaccinarea antirabiă preventivă, se practică la
persoanele expuse prin profesie la riscul
infecţiei rabice şi constă in administrarea a 3
doze a câte 0,25 ml vaccin, intradermic, în
perioada februarie - martie la interval de 3
săptămâni, urmată apoi de un rapel anual;
 În cazul persoanelor cu plăgi muşcate se
practică vaccinarea antirabică prescurtată, sau
serovaccinarea.
 Vaccinarea antirabică prescurtată, constă în
inocularea zilnică, timp de 7 zile a 2 ml vaccin
( 1 ml sub 10 ani), subcutan în regiunea
periombilicală; după care se administrează câte
0,25 ml intradermic pe faţa anterioară a
antebraţului în două puncte diferite în zilele 10,
14, 30 şi 90 de la începutul vaccinării;
 Dacă se administrează vaccin după
administrarea de ser, vaccinarea începe la 24 de
ore şi constă în inocularea zilnică a 2 ml de
vaccin timp de 14 zile ( 1 ml sub 10 ani) şi apoi
rapeluri intradermice a câte 0,25 ml pe faţa
anterioară a antebraţului în două puncte
diferite în ziua 24, 34 şi 90 de la începutul
vaccinării.
 Reacţii adverse locale: noduli, prurit
hiperemie;
 Reacţii generale: cefalee, subfebrilităţi;
 Foarte rar apar accidente nervoase prin
mecanism imunoalergic între zilele 8 – 21 de la
începutul vaccinării ( nevrite, paralizii,
poliradiculonevrite, encefalită);
 Apariţia reacţiilor postvaccinale generale
( febră, semne neurologice), se întrerupe
vaccinarea;
 Se interzice consumul de alcool, surmenajul şi
expunerea la soare, după vaccinare.
 Noile vaccinuri antirabice sunt mai puţin
reactogene, se administrează subcutan în zilele
0; 3; 7; 14, cu rapeluri la 30 şi 90 de zile;
 Durata protecţiei vaccinale este de 1 an, după
care, în cazul apariţiei plagilor prin agresiune
de către animale, se prectică vaccinarea;
 Imunoprofilaxia se însoţeşte de măsuri de
asepsie a plăgilor şi de profilaxie antitetanică
 Vaccinarea antidizenterică
 Dizenteria bacilară este o boală infecţioasă,
acută;
 Clinic, se manifestă prin dureri abdominale,
tenesme, scaune diareice cu mucozităţi, sânge,
puroi şi fenomene toxice generale;
 Dizenteria este o noţiune clinică, tablul de
dizenterie putând fi deteriminat de cauze
etiologice diferite: shigella, salmonella,
protozoare, etc;
 Vaccinarea este indicată în colectivităţi de copii
cu risc crescut de îmbolnăvire;
 Se practică înaintea sezonului epidemic de
vara-toamnă;
 Intervalul faţă de alte vaccinări este de 30 de
zile;
 Primovaccinarea constă din administrarea a 5
doze de vaccin la 3 zile interval, începând de la
vârsta de 1 an;
 Revaccinarea constă în administrarea a 5 doze
de vaccin la interval de 3 zile în ritm de 2
revaccinări pe an, la interval de 6 luni;
 Administrarea se face dimineaţa înaintea
micului dejun, în lapte sau ceai răcit şi
alcalinizat cu 0,5 ml bicarbonat de sodiu pentru
100 ml de laptela copii sub 12 ani şi 1,5-2 ml
bicarbonat de sodiu la copii peste 12 ani;
 Reacţii adverse: greţuri, vărsături, 1-2 scaune
de consistenţă redusă;
 Protecţia durează 4-6 luni de la administrarea
ultimei doze de vaccin;
 Efectul imunoprotector este in jur de 80%
 Vaccinarea antihepatită A
 Asigură protecţie faţă de infecţia cu virusul
hepatitei A la copii şi adulţi;
 Este un vaccin inactivat şi absorbit de săruri de
hidroxid de aluminiu;
 Se prezintă sub 2 forme:
* tip pediatric, care se administrează ( de la vârsta
de 1-2 ani), în doză de 0,5 ml;
* tip adult ( peste 12 ani), care se administrează în
doză de 1 ml
 Se administrează intramuscular; o singură
doză;
 Pentru protecţie de lungă durată se recomandă
administrarea a 2 doze la interval de 6-12 luni;
 Vaccinarea se recomandă persoanelor expuse
riscului crescut de infecţie cu VHA şi
persoanelor care doresc să se protejeze de
această infecţie;
 Persoane expuse riscului crescut:
* persoanele care călătoresc sau lucreaz în ţări
cu un nivel endemic ridicat sau mediu al
infecţiei cu VHA; prima doză de vaccin se
administrează cu cel puţin 4 săptămâni înainte
de plecare;
* copiii din comunităţi cu incidenţă crescută a
hepatitei A şi cu focare de hepatită A frecvente;
* persoanele expuse riscului datorită
comportamentului sexual: homosexuali,
persoane cu partenerii sexuali multiplii;
* utilizatorii de droguri;
* persoanele cu afecţiuni hepatice cronice
( hepatite cronice; transplant renal);
* persoanele cu tulburări de coagulare;
* persoanele care manipulează alimente şi care
pot contacta sau pot transmite această boală.
 Vaccinul Pneumococic
Vaccinurile pneumococice sunt preparate
antigenice utilizate pentru imunizari impotriva
diferitelor afectiuni determinate de Streptococus
pneumoniae.
Scopul vaccinarii il reprezinta:
- prevenirea bolii pneumococice invazive,
amenintatoare de viata;
- prevenirea altor infectii cu localizari diferite.
Pneumococul este o bacterie care colonozeaza in
mod natural:
- tractul respirator superior
- tractul intestinal
- mucoasele uro-genitale

Purtatorii sanatosi de pneumococ sunt estimati la

30-70% din populatie.

Bacteria este conditionat patogena

Exista mai multe tipuri de vaccin pneumococic:
- vac. polizaharidic capsular fractionat
- vac. polizaharidic conjugat
- vac. celular pentru administrare nazala
Primul vac. Polizaharidic capsular fractionat
acoperea 14 de serotipuri de pneumococ; in
prezent acopera 23 de serotipuri.
Se foloseste pentru imunizari la copii de peste 2
ani.
Vaccinul nu induce memorie imunologica de
durata, necesitand administrari repetate.
 Vaccinul pneumococic conjugat

Incepand cu anul 2000 a fost introdus vaccinul

polizaharidic conjugat de prima generatie,
heptavalent, destinat sugarilor si copiilor mici de
pana la varsta de 5 ani.

Incepand cu anul 2009 s-a introdus vaccinul

polizaharidic conjugat de generatia a II-a,
decavalent, destinat imunizarii sugarilor si
copiilor pana la varsta de 2 ani.
Se estimeaza ca vaccinul heptavalent
confera o acoperire de peste 50% fata de
serotipurile invazive si cel putin 2/3 fata de
serotipurile generatoare de afectiuni
pneumococice in general.

Vaccinul decavalent acopera cel putin 2/3

din serotipurile invazive la copiii cu varsta
sub 5 ani si 80% din serotipurile circulante.
Cercetarile actuale vizeaza:

- producerea de vaccin pneumococic celular

pentru administrare nazala; se considera ca ar
imbunatatii eficienta vaccinarilor si ar limita nr.
de injectii necesare administrarii.

- dezvoltarea unor tipuri de vaccin conjugat

polivalent vizand includerea mai multor
serotipuri intr-un singur vaccin (13 valente)
 Grupele de risc la care se recomanda
vaccinarea pneumococica
Varste extreme: copiii mici si persoanele peste 65
ani;
Boli cardiovasculare;
Boli pulmonare cronice;
Afectiuni hepatice cronice;
DZ, IRC, Neoplazii
Persoane institutionalizate mai ales in
colectivitati aglomerate
 Preparate comerciale
Prevenar – heptavalent, contine 7 antigene
pneumococice polizaharidice conjugate fiecare
cu o anatoxina difterica.
Synflorix – decavalent, contine 10 antigene
pneumococice polizaharidice conjugate cu un tip
de proteina purtatoare a H.Influenzae, anatoxina
tetanica si anatoxina difterica.
Prevenar 13 – contine 13 tipuri antigenice
pneumococice polizaharidice conjugate cu
anatoxina difterica si absorbite pe fosfat de
aluminiu.
 Indicatii si doze
Sugarul sub 6 luni: primovaccinare cu trei doze de
vaccin administrate de la varsta de 2 luni cu interval
intre doze de 1 luna; se recomanda rapel la 12 – 15 luni.
Sugarul intre 6 - 11 luni: primovaccinarea cu 2 doze
administrate la interval de minim 1 luna; rapel la varsta
de 12 - 15 luni.
La copilul 12 – 23 de luni: se administreaza 2 doze la
interval de 2 luni.
La copilul de 2 – 5 ani nevaccinat anterior se
administreaza o singura doza, prevenar 7 sau prevenar
13. Nu se administreaza Synflorix copiilor de peste 2
ani.
Administrarea vaccinului pneumococic conjugat
nu inlocuieste utilizarea vaccinului pneumococic
polizaharidic 23 valente la copilul cu varsta de 24
de luni sau mai mare.

Intervalul minim dintre administrarea de vaccin

pneumococic conjugat si vaccin pneumococic
polizaharidic este de 8 saptamani.
Vaccinul pneumococic neconjugat este vaccinul
care contine antigene pneumococice
polizaharidice; nu sunt imunogene la sugar si
copilul mic; sunt indicate pentru vaccinarea
copiilor de peste 2 ani si adultilor din categorii de
risc.

Vaccinul neconjugat este folosit in unele tari in

combinatie cu vaccinul gripal
Vaccinurile pneumococice polizahoridice contin
antigene reprezentate de polizaharidul capsular.
Au fost utilizate in perioada celui de al Doilea
Razboi Mondial.
Dupa introducerea antibioticelor si in special a
penicilinei, utilizarea caestui vaccin a scazut ca
importanta.
Vaccinarea s-a reluat dupa anul 1967, dupa
aparitia rezistentei la antibiotice a
penumococului.
Vaccinurile pneumococice conjugate
Se obtin prin conjugarea cu proteine a
polizaharidelor capsulare fapt ce permite
extinderea capacitatii imunologice a vaccinurilor
si la grupa de varsta de sub 2 ani.
Sunt vaccinuri sigure si imunologice dar prezinta
dezavantajul unui nr. Mic de serotipuri acoperite
vaccinal (7, 10 respectiv 13 din cele 90 de
serotipuri pneumococice existente)
OMS recomanda introducerea vaccinarii
pneumococice in PNI in toate tarile cu
mortalitate infantila ridicata
 Vaccinul anti – HPV
Sunt folosite doua tipuri de vaccin:
- Cervarix
- Silgard

Cervarix: este un vaccin recombinat neinfectios

pentru tulpinile HPV oncogene 16 si 18.
Tipurile 16 si 18 sunt responsabile de
aproximativ 70% din cazurile de cancer cervical.
Vaccinul Cervarix se administreaza in 3 doze
(0,2,6 luni)
Silgard: este un vaccin recombinat pentru tipurile
de HPV 6, 11, 16 si 18.

Tipurile 6 si 11 sunt responsabile de verucile

genitale.

Administrarea vaccinului Silgard previne:

leziunile cervicale, carcinomul cervical, leziunile
vulvare si verucile genitael externe.

Vaccinul se administreaza in 3 doze: 0, 2, 6 luni;

la persoanele de sex feminin intre 16 si 26 de ani
IMUNIZAREA PASIVĂ
 Imunizarea pasivă poate fi conferită prin
administrarea a 3 tipuri de produse biologice:
* imuno globluline totale;
* imuno globuline specifice;
* seruri specifice;
 Imunoglobulinele sunt soluţii sterile care
conţin anticorpi provenind din plasma umană;
 Se folosesc 2 tipuri de imnoglobuline:
* imunoglobuline totale, care conţin anticorpi de
tip IgG, care reflectă spectrul infecţiei şi
imunizării prin care au trecut persoanele
donatoare; se utilizează în profilaxia hepatitei
A şi a rujeolei;
* imunoglobulinele specifice se obţin de la
persoane imunizate în preaabil sau trecute prin
infecţie şi conţin anticorpi specifici unui
determinant antigenic sau microorganism
 Există numeroase tipuri de imunoglobuline
specifice: antitetanice, antirabice, antihepatită
B, anti HIV, antiherpetice etc.
 Se folosesc de rutină: imunoglobulinele
specifice antitetanice şi antirabice;
 Celălalte imunoglobuline se folosesc în
profilaxia şi tratamentul bolilor infecţioase la
pacienţii cu risc de boală severă, prin condiţii
morbide preexistente.
 O poziţie particulară o reprezintă
imunoglobulina antihepatită B ( PMS; NN)
 Serurile specifice sunt soluţii de anticorpi care
se obţin din serul animalelor imunizate cu
antigene specifice;
 Seruri existente în România: ser anticărbunos,
antibotulinic, antidifteric, antirabic şi
antitetanic;
 Se administrează în scop terapeutic, cu
excepţia serului antitetanic şi antirabic, care se
administrează şi profilactic pst expunere;
IMUNOMODULATORI
 Sunt agenţi de origine biologică sau de sinteză,
care pot influenţa sistemul imun având acţiune
stimulatoare ( când acţiunea imună este
deficitară), sau de inhibare ( răspuns imun
excesiv);
 Sunt diferiţi de vaccinuri;
 Acţionează nespecific;
 Utilizarea lor este indicată:
* infecţii cronice orofaringiene, sinusale ,
genitale,
* prevenirea infecţiilor respratorii recidivante,
* neoplazii sau stări de imunosupresie
 Cantastim, este un extract fosfolipidic, izolat
dintr-o tulpină patogenă de Pseudomonas
aeroginosa; se foloseşte pentru prevenirea
afecţiunilor recidivante ale aparatului respirator,
în cazul intervenţiilor cu risc de infecţii
postoperatorii în stafilocociile recidivante,
paradontopatii şi leucemie;

 Vaccinul BCG, se foloseşte cu efect de inhibare a

creşterilor tumorale după rezecţii de colon,
melanom malign, tumori bronhopulmonare şi mai
ales în cancerul vezicii urinare, sau în infecţii cu
Listeria, E.coli.
 Uro-Vaxon, este un extract bacterian din E.coli,
cu indicaţii în infecţii urinare cronice în
asociere cu antibioticoterapie;
 Broncho – Vaxon, este un lizat bacterian cu
indicaţii îm infecţii acute şi cronice ale
aparatului respirator şi ale sferei ORL
( bronşite, amigdalite, faringite, rinite, sinuzite);
 Polidin, este un preparat polimicrobian, obţinut
din 13 tulpini de agenţi patogeni omorâţi;
stimulează producţia de interferon, proliferarea
şi diferenţierea limfocitelor B, producţia de IgA,
IgG serice şi IgA secretori; se recomandă în
rinofaringite, otite, alte infecţii ale aparatului
respirator si ORL, nfecţii urinare, genitale si
neoplazii
 Aerodin, preparat polimicrobian din 10 tulpini
microbiene omorâte, se foloseşte în prevenţia
infecţiilor nespecifice ale aparatului respirator
şi după intrvenţii chirurgicale în sfera ORL;
 Ribomunyl, se obţine din fracţiuni glicoproteice
membranare, din klebsiella şi ribozomi
bacterieni ai sreptococcus pneumonie,
hemofilus infuenzae, streptococcus pyogenes şi
klebsiella pneumonie, este indicat în infecţii
respiratorii şi ORL;
 Levamisol, produs de sinteză chimică, cu rol de
imunomodulator în poliartrita reumatoloidă,
ciroza biliară primitivă, neoplazii;