Sunteți pe pagina 1din 15

Metode de investigatie suplimentare

in diagnosticarea patologiei bucale


Metode speciale:

• Metoda diascopică - determină caracterul eritemului


şi precizează elementele procesului patologic. Cu
placa de sticlă se apasă pe element şi dacă petele
roşii devin palide, procesul are un caracter
inflamator; petele hemoragice nu-şi schimbă
culoarea; dacă elementul (nodul) pe fundalul
eritematos se prezintă ca „peltea de măr”, e vorba
despre tuberculoză, nuanţa galbenă apare când
elementul conţine exsudat.
proba Schiller-Pisarev
• Proba Schiller-Pisarev- stabileşte gradul de
inflamare, de keratinizare, determină
eficacitatea tratamentului antiinflamator şi se
bazează pe însuşirea glicogenului de a-şi
modifica culoarea.
• Stomatoscopia-metodă de examinare a MB cu
ajutorul stomatoscopului ce măreşte imaginea
de 20-30 ori, evidenţiind detaliile leziunilor şi
zonele învecinate.
Examinarea luminiscentă
• se efectuează cu ajutorul fotodiagnoscopului.
Sectoarele inflamate ale buzei capătă o
culoare violet-întunecată. Metoda e bazată pe
prioritatea ţesuturilor şi a celulelor de a-şi
schimba culoarea sub acţiunea razelor
ultraviolete. Este utilizată în cazurile
precanceroase şi canceroase.
• Proba Oldrieh - determină prezenţa edemului
camuflat în ţesuturi.
Determinarea potenţialelor electrice în CB

• Determinarea potenţialelor electrice - este


necesară în prezenţa metalelor în CB, ce pot
provoca diferite reacţii alergice, toxice pe MB
şi în organism. M ăsurarea se efectuează cu
ajutorul galvanometrului.
Metode de laborator
• Analiza generala de singe.
• Intr-un proces inflamator grav, cu intoxicaţii,
putem depista micşorarea eritrocitelor,
hemoglobinei, leucocitoză cu deplasarea
formulei leucocitare spre stânga, VSH mărită.
• La intoxicaţia cu diferite medicamente depistăm
o trombocitopenie, iar în cazul sindroamelor
hemoragice trombocitopenia este un moment
crucial în diagnostic.
Metode de laborator:

• ■ conţinutul albuminelor în sânge-proteinograma


permite stabilirea reactivităţii organismului. Norma
albuminei în serul sângelui este de 65-85 g/l, iar în
pemfigus 36-49 g/l.
• ■ biopsie -Metoda constă în recoltarea probelor
de ţesut tumoral, dar şi de ţesut sănătos prin incizie
şi cercetarea lor patomorfologică (suspiciune de
cancer, gomă sifilitică).
• Glucidele în sânge.
• Glicemia permite evaluarea globală a
metabolismului intermediar al hidraţilor de
carbon în sânge.
• Hipoglicemia poate fi produsă de: insulină,
etanol, propanol, disfuncţie hepatică.
• Hiperglicemia poate fi tranzitorie (consumarea
excesivă a glucidelor) sau persistentă - diabet
zaharat. M etoda citologică este bazată
■ examen citologic

• Ca material pentru efectuarea acestei examinări serveşte:


frotiul-direct, frotiul dublu gumă sticlă, frotiul scarificat
(exfoliativ) - de pe suprafaţa MB, piele, eroziuni, ulcere,
fistule.
• Citologia exfoliativă constă în recoltarea prin radare a
celulelor ce se desprind de pe mucoase şi examinarea lor la
microscop. Are ca scop determinarea modificărilor celulare
superficiale (pemfigus, boala Duhring, stomatita ulcero-
necrotică, stomatita aftoasă cronică recidivantă).
• Puncţia citologică. Materialul celular este recoltat cu aportul
unui ac introdus în masa formaţiunii - în cazul presupunerilor
de cancer.
Metode alergice
1Anamneza alergologica
2 probele alergologice:
• proba picăturii – ochi
• proba aplicativă - piele, mucoasa bucală
• proba prin scarificare – piele
• proba intracutană
• probe pe mucoasa ochilor ori pe MB
Testele imunităţii locale nespecifice:

• determinarea conţinutului de lizozim în salivă


• activitatea fagocitară a leucocitelor
• trombocitopenia, leucopenia
• creşterea numărului de eozinofile în secret şi
în sângele periferic
• activitatea fagocitară a leucocitelor
• reacţia de absorbţie a microbilor
• bio-microscopia
• Metoda microbiologică-bacterioscopică.
Materialul colectat de pe suprafaţa leziunilor
elementare se studiază calitativ şi cantitativ, se
determină sensibilitatea microflorei la preparatele
medicamentoase (antibiogramă). Această
examinare se efectuează atunci când dorim să
determinăm cauza afecţiunii şi antibioticul de
elecţie necesar tratamentului în caz de sifilis,
gonoree, tuberculoză, candidoză etc.