METODE DE

EXPLORARE A
APARATULUI DIGESTIV
ENDOSCOPIA DIGESTIVĂ
SUPERIOARĂ
 35 de ani de la primul endoscop optic flexibil
realizat de Hirschowitz şi colaboratorii

 Endoscopul modern – instrument sofisticat

 Endoscop optic – transmiterea luminii prin fibre
optice
 Videoendoscop – înlocuirea fibrelor optice cu 2
cipuri de preluare şi redare a imaginii

Endoscopul este alcătuit din:

 Cap – sistem de conducere şi manevrare,
insuflare cu aer, spălare, aspiraţie, sistem de
vizualizare
 Tub de inserţie străbătut de canalul de
instrumentare, canal de insuflaţie, fibre optice
 Extremitatea distală – sursa de lumină, lentila,
canal aer-apă, canal de biopsie
 Endoscopie
digestivă superioară
 Diagnostică
 Intervenţională
 ERCP –
colangiopancreatogr
afie endoscopică
retrogradă
 EUS –
ultrasonografie
endoscopică
Indicaţii:
• simptomatologie dispeptică cu “simptome de
alarmă” (hemoragie gastrointestinală, scădere
ponderală, vărsături sugerând insuficienţă
evacuatorie, pacienţi în vârstă, anemie etc. ), sau
rebelă la tratament
• disfagie
• ingestie de corpi străini, substanţe caustice,
• greaţă şi vărsături persistente
• hemoragie digestivă superioară acută şi cronică
• durere abdominală cronică
• boală inflamatorie intestinală
• suspiciune de cancer
• polipi gastrici
• supraveghere leziuni preneoplazice
 Indicaţii ale endoscopiei
Afecţiune EDS ERCP Colonoscopie
Disfagie X
Ingestie corp străin, subst caustice X
Dispepsie X
Greaţă, vărsături persistente X
Obţinerea unei biopsii intest. X
subţire X X
Hemoragie gastrointestinală
acută/cronică X X
Boală inflamatorie intestinală X X X
Durere cronică abdominală X X X
Suspiciune de polip sau cancer X
Icter obstructiv X
Tulburări de tranzit X
Diaree peste 1 săptămână
Contraindicaţii:
• Suspiciune de perforaţie intestinală
• Pacient în şoc
• Pacient necooperant, agitat
• Refuzul pacientului
• Afecţiuni severe asociate (infarct de
miocard recent, accident vascular
cerebral)
Pregătirea pacientului:
• Post alimentar de cel puţin 6 ore înainte
de explorare
• În situaţii de urgenţă – HDS – spălături
gastrice cu sondă nasogastrică
• Anestezie topică faringiană – xilină
• Sedare iv – midazolam 2-5 mg
• Decubit lateral stâng
Endoscopia digestivă superioară
terapeutică
- Hemoragie digestivă superioară variceală
 Sclerozare endoscopică prin injectare de subst.
sclerozantă
 Banding endoscopic cu inele de cauciuc
–Hemoragia digestivă superioară non - variceală
•Hemostază prin injectare de epinefrină sau sol. salină
hipertonă
•Controlul hemoragiei prin fotocoagulare laser,
electrocoagulare, termocoagulare, clipare
 Dilatare stenoze: esofagiene,
pilorice
 Extragere corpi străini
 Proteze
 Polipectomii
Complicaţii:
• Majore la 1/1000, 1/3000 de endoscopii
 Perforaţii ale esofagului, stomacului
 Hemoragie
 Aspiraţie pulmonară ← sedare
 Aritmii cardiace severe
• Mortalitatea variază între 1/3000 şi 1/16000
de endoscopii
• Sedare cu midazolam → reacţii alergice,
hipotensiune, depresie respiratorie
Endoscopia digestivă
inferioară
Indicaţii:
–Sângerare digestivă ocultă
–Boală inflamatorie intestinală
–Suspiciune de polipi, cancer
–Durere abdominală de cauză neprecizată
–Tulburări de tranzit intestinal

Contraindicaţii:
–Aceleaşi ca la endoscopie +
–Boală inflamatorie intestinală severă
–Megacolon toxic
Proctosigmoidoscopia
• Rectoscop rigid (25 cm)
• Sigmoidoscop flexibil (65 cm)
• Pregătire pacient:
 Clisme evacuatorii
 Nu necesită sedare
 Decubit lateral stâng cu genunchii flectaţi
• Biopsie şi polipectomie
Colonoscopia
• Colonoscopul – lungime de 120-180
cm
• Pregătire pacient
 Clisme evacuatorii
 Fortrans 3-4 plicuri dizolvate în 3-4 l apă
ingerate în 2-4 ore cu 6-12 ore înainte de
investigaţie
 Sedare – midazolam, meperidine
hidrocloride, fentanyl
• Biopsie şi proceduri terapeutice
 Polipi pediculaţi – polipectomie
 Biopsie polipi sesili, leziuni ale mucoasei
Complicaţiile colonoscopiei
• Complicaţii majore
 Perforaţia
 Hemoragia
 În sub 1% din colonoscopii, mai frecvent în polipectomii
• Alte complicaţii
 Aritmii cardiace
 Reacţii vasovagale
 Hipotensiune, insuficienţă cardiacă (pregătire
colonoscopie)
 Reacţii la drogurile folosite pentru sedare
 Colangiopancreatografia
endoscopică retrogradă - ERCP
A. Evaluarea sistemului ductal biliar şi
pancreatic
– Utilizarea endoscopului cu vedere laterală
– Durată mai mare a explorării → pacient
sedat
– Vizualizare ampula lui Vater → canulare
→ injectare substanţă de contrast →
vizualizarea radiologică a căilor biliare,
pancreatice
B. Sfincterotomie şi extragerea calculului
• Sfincterotomia sfincterului Oddi, utilizând o
ansă electrică
• calculul poate fi eliminat spontan după
sfincterotomie sau poate fi extras cu ajutorul
ansei cu balonaş
C. Plasarea de stenturi
• În caz de obstrucţie a coledocului sau ductului
pancreatic - cancer pancreatic sau de tract
biliar
• Plasare temporală sau definitivă a stentului
CAPSULA ENDOSCOPICĂ
 1966, Fantastic Voyage (Raquel
Welch) – submarin miniaturizat
aruncat în circulaţia sanguină

 Ideal – o singură capsulă pentru

explorarea completă a tractului
digestiv, de la cavitatea orală la anus

 În prezent – capsulă IS, esofag, colon

 Capsulă IS
 CE M2A (capsula endoscopică
“mouth-to-anus”)
• Dimensiune 11/26 mm, greutate 3,7 g,
rezoluţie de 0,1 mm, vizibilitate de 140
grade

• Examinarea imaginilor pe ecranul

computerului de către un endoscopist
(3-4 ore pentru începător, 40-60 min
pentru avansat)
Metodă
• Pacient a jéun de cel puţin 8 ore
• Ingerare capsulă cu un pahar cu apă
 Interzis fumatul → modifică culoarea
mucoasei gastrice
 Nu se administreză:
• Antiacide → aderă la mucoasă → împiedică
vizualizarea
• Antispastice → încetinesc tranzitul intestinal
• Sucralfat
• Preparate de fier
• Narcotice
• La 2 ore de la ingestie sunt permise
lichidele, la 4 ore o gustare
Indicaţii
I. Indicaţii bine definite:
 Boala Crohn
 Hemoragia gastrointestinală de cauză obscură
II. Indicaţii relative
 Boala celiacă
 Suspiciunea unei tumori maligne de intestin
subţire
 Polipoza intestinală ereditară (sdr Peutz-Jeghers,
polipoză juvenilă familială)
 Leziunile vasculare intestinale
 Enteropatia indusă de AINS
 Diareea cronică
 Durerea abdominală (suspiciune de boală
organică)
 Copii > 8 ani (diagnosticul b. Crohn şi al
gastroenteritei eosinofilice)
 Transplantul de intestin subţire (diagnosticul
rejetului de grefă)
 Screening-ul pentru esofagul Barrett?
Contraindicaţii
• Stenoză, obstrucţie, fistulă (orice
segment al tractului gastrointestinal)
• Intervenţii chirurgicale majore
anterioare abdominale/pelvine
• Tulburări de deglutiţie
• Pseudo-obstrucţie intestinală
• Pacemaker cardiac sau alt dispozitiv
electromedical implantat
• Contraindicaţii relative: sarcină,
diverticul Zenker, gastropareză,
diverticuloză intestinală (diverticuli
numeroşi şi voluminoşi)
Complicaţiile capsulei endoscopice

1. Impactarea capsulei la nivelul unei

stenoze intestinale nediagnosticate
anterior
2. Aspiraţia traheală a capsulei
3. Impactarea capsulei la nivel
cricofaringian
4. Retenţia capsulei în diverticul Zenker
 EXAMENUL RADIOLOGIC
 Radiografia
abdominală simplă:
- perforaţie
- ocluzie
- calcificări

 Radiografia baritată
eso-gastro-duodenală
 Tranzit intestin subţire
- specificitate, sensibilitate reduse
- enteroclisma
 Clisma baritată (irigografia)
ECOGRAFIA ABDOMINALĂ
 Accesibilă
 Ieftină
 Neinvazivă
 Reproductibilă

 Diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial,

supraveghere

 Ficat, colecist, pancreas, splină, rinichi,

pelvis, tub digestiv, cavitate peritoneală
 ECOENDOSCOPIA
 Diagnostică, terapeutică
 Tub digestiv (profunzimea invaziei)
5 straturi
• hiperechogen → de interfaţă + mucoasă
• hipoechogen → muscularis mucosae
• hiperechogen → submucoasa
• hipoechogen → musculara proprie
• hiperechogen → seroasa
 Cale biliară (icter obstructiv)
 Pancreas
 CT
 CT (1971): reconstrucţia, cu ajutorul calculatorului, a
unui număr mare de fascicole de Rx având dispunere
radiară, care străbat corpul uman. Gradul atenuării
acestor radiaţii este reprezentat în nuanţe de gri şi
cuantificat în unităţi Hounsfield
 Rezoluţie superioară ecografiei
 Pancreas, spaţiu retroperitoneal
 Diferenţiază formaţiunile solide de cele chistice
 Permite puncţia cu ac fin (diagnostic), drenarea
chisturilor suprainfectate, abceselor (terapeutic)
 RMN
 RMN (1990) - orientarea variabilă a nucleilor de hidrogen
aflaţi în alcătuirea celulelor în funcţie de gradul expunerii
unui câmp magnetic de intensitate variabilă
 Avantaje (CT): nu utilizează radiaţii ionizante, nu necesită
substanţă de contrast, înlătură artefactele osoase
 Explorare hepatică (formaţiuni expansive hepatice,
supraâncărcare cu fier, tromboză portală)
 Colangiografia – RMN a înlocuit ERCP-ul diagnostic
PUNCŢIA BIOPSIE HEPATICĂ
Indicaţii PBH:

• Evaluarea inflamaţiei, steatozei şi fibrozei în

hepatitele cronice virale, cu implicaţii
terapeutice şi prognostice
• Formaţiuni expansive hepatice (ecoghidat)
• Diagnosticul bolilor colestatice,
granulomatozelor hepatice
• Post-transplant hepatic în cazul rejetului de
grefă
Contraindicaţii:
• Timp de protrombină crescut, INR >
1.6
• Trombocitopenie < 60.000/mmc
• Ascită (se preferă calea
transjugulară)
• Hemangioame hepatice
• Suspiciune de chist hidatic
• Pacient necooperant
 Complicaţii
 Durere (pleurală, peritoneală, diafragmatică)
 Hemoragie (peritoneală, intrahepatică, hemobilie)
 Peritonită biliară
 Bacteriemie, sepsis
 Pneumotorax, pleurezie, hemotorax
 Emfizem subcutanat
 Complicaţii legate de anestezie
 Biopsierea altor organe (rinichi, plămân, colon,
colecist)
 Mortalitate (0.0088-0.3%)
 Metode non-invazive de
determinare a fibrozei hepatice
 AST/ALT
 Nr. Trombocite
 Indice de protrombină
 Indici de fibroză uşoară sau severă
- PGA Index
- Fibrotest
- Actitest
- APRI Index
- Hepa Score
 Metode non-invazive de
determinare a fibrozei hepatice
 Fibroscan
 Elastografie

(duritatea ficatului - fibroza)

 MANOMETRIA

Indicaţii:
 Tulb. motorii esofagiene

- anomalii ale SES

- tulb. motorii corp esofagian (spasm
difuz, “nutcraker”)
- anomalii SEI (acalazia)
 Durere toracică non-cardiacă

 RGE sever, pentru evaluarea

peristalticii şi a SEI
 PH-METRIA
 Evaluarea RGE
 Monitorizare 24 h
BILITECH
 Aprecierea refluxului alcalin

 Procedeu asemanator pH-metriei

 Colecistectomizati, stomac operat

IMPEDANTA
 Diferentierea refluxului – functie de

consistenta (solid, lichid etc)

ANGIOGRAFIA
- diagnosticul tumorilor abdominale
- poate evidenţia sursa sângerării
- valenţe terapeutice: vasopresină, chemoembolizare

SCINTIGRAFIA
- hepato-splenică – înlocuită de ecografie, CT
- HIDA (acid dimetilfenilcarbamilmetil iminodiacetic) –
evaluare colecist, căi biliare
- Hematii marcate – evidenţierea sîngerării
- Leucocite marcate – evidenţierea abceselor,
necrozelor tisulare