Colegiul Național de Comerț al ASEM

Științele reale în
perioada Renașterii
(sec. XIV-XVI)
 Astronomia
Nicolaus Copernic confirmă și dovedește teoria ce susține că
Pământul se rotește în jurul a trei axe, contrazicând astfel ideea
formulată de Ptolemeu, prin care Pământul este imobil, fixat pe
o axă, în timp ce Soarele, Luna și celelalte planete ale
Sistemului Solar orbitează în jurul acestuia. Făcând aceasta,
Copernic a mutat heliocentrismul din zona speculației
filosofice, în care se afla din Antichitate, în cea a astronomiei
geometrice predictive, devenind fondatorul astronomiei
moderne.

Johannes Kepler a fost cel care a

afirmat că Luna este cea care cauzează
mareele, teorie pe care însa Galileo
Galilei a catalogat-o ca o ficțiune inutilă.

Tycho Brahe a aproximat

distanțele de la Pământ la
celelalte planete, fără ajutorul
unui telescop.
 Astronomia
Tycho Brahe a adus contribuții importante în
observarea și măsurarea exactă a mișcării
planetelor precum și la catalogarea a peste 800 de
stele. Datele adunate de el au depășit în exactitate
toate măsurătorile astronomice anterioare
inventării telescopului

Isak Newton a formulat descoperit legea

atracției universale, conform căreia, două
corpuri punctiforme de masă m1 și m2 se atrag
reciproc printr-o forță direct proporțională cu
produsul maselor corpurilor și invers
proporțională cu pătratul distanței dintre ele,
orientată pe direcția dreptei ce unește centrele
de greutate ale celor două corpuri.
 Matematica

François Viète introduce în algebră Formulele lui Viète

pentru rădăcinile unui polinom și Formula lui Viète
pentru numărul pi , dar și teorema binomială. El a fost
primul matematician care a introdus notațiile pentru
problemă, marcând sfârșitul algebrei medievale și
începutul perioadei moderne.

René Descartes este primul matematician care a introdus utilizarea calculului

algebric pentru studiul proprietăților geometrice ale figurilor, ceea ce a condus
la apariția geometriei analitice. A găsit aplicația numerelor complexe în
geometria analitică. A introdus utilizarea numerelor negative. De asemenea, a
elaborat metoda de determinare a rădăcinilor întregi ale unei ecuații, prin
descompunerea în factori a termenului liber.

Pierre de Fermat descoperit derivata funcției putere. Fermat a

furnizat o metodă de eliminare a unei necunoscutei între două ecuații
cu două necunoscute și a întreprins numeroase cercetări în
legăturăcu teoria ecuațiilor. A aplicat algebra în geometrie prin
rezolvarea unor ecuații pe cale geometrică (rezolvarea grafică a
ecuațiilor). A rezolvat ecuații cu numere întregi,precum și cuadratura
mai multor curbe.
 Matematica
Lucrarea lui Blaise Pascal
asupra coeficienților
binomiali l-a condus pe Isaac
Newton la descoperirea
teoremei binomului general
pentru puteri fracționare și
negative.
Din corespondențele cu
Fermat se va naște teoria
probabilităților, în urma unor
întrebări adresate de cavalerul
de Mére privind jocul de
zaruri.

Isaac Newton a inventat conceptul de limită, cel de

derivată și cel de integrală. Alături de Leibniz, este
fondatorul calculului diferențial și integral. Cei doi
titani au ajuns, în mod inevitabil la crearea acestui
domeniu al matematicii pe două căi foarte diferite.
 Chimia
În secolul XV, Basil Valentin, alchimist de
origine germană, care cunoștea metoda de
preparare a acidului sulfuric din sulfat feros a
reușit să obțină prin sublimare sulf aproape pur
și stabilește și proprietatea acestuia.

Pseudo-Geber, un alchimist spaniol anonim, ce a scris sub

numele Geber, publică numeroase cărți care stabilesc
teoria că toate metalele erau compuse din variate proporții
de sulf și mercur. El este unul dintre primii oameni ce au
descris acidul nitric, aqua regia și aqua fortis.

Paracelsus dezvoltă studiul iatrochimiei, o

subdisciplină a alchimiei dedicată extinderii vieții,
aceasta fiind baza industriei farmaceutice moderne.
Se spune că tot el ar fi primul om care a folosit
cuvântul „chimie”.
 Fizica

Nicolaus Clusanus trage concluzia că nimic în lume nu se poate

afla în repaus și afirmă că, întrucât imaginea lumii pe care și-o
face un anumit observator e determinată de locul pe care acesta îl
ocupă în univers și că, întrucât nici unul dintre aceste locuri nu
poate pretinde o valoare absolut privilegiată, suntem obligați să
admitem posibilitatea existenței unor imagini ale lumii diferite și
echivalente, cu caracter relativ al fiecăreia dintre ele și cu
imposibilitatea finală de a forma o reprezentare a universului
obiectivă și valabilă.

Galileo Galilei a și calculat legea cinematică

corectă pentru distanța parcursă în timpul unei
accelerări uniforme începând din repaus—și
anume, că este proporțională cu pătratul duratei
de timp ( d ∝ t 2 ).
 Fizica

Galileo a descris o metodă experimentală de măsurare a

vitezei luminii aranjând ca doi observatori, fiecare având
felinare cu obloane, să se urmărească unul pe celălalt de la
o anumită distanță.
El este și unul dintre primii care au înțeles noțiunea de
frecvență a sunetului. Zgâriind o daltă cu diverse viteze, el
a făcut legătura între înălțimea sunetului produs și distanța
între șanțurile de pe daltă, măsură a lungimii de undă și
deci a frecvenței

Galileo a avansat principiul de bază al relativității, acela

că legile fizicii sunt aceleași în orice sistem în mișcare
rectilinie uniformă, indiferent de viteza sau direcția sa.
Deci, nu există mișcare absolută și nici repaus absolut.
Acest principiu a furnizat contextul de bază al legilor
mișcării ale lui Newton și joacă un rol central în teoria
relativității restrânse a lui Einstein
 Medicină

Guy de Chauliac a fost cel mai faimos chirurg al epocii

sale. A dezvoltat medicina în ceea ce privește de operațiile
pentru hernie și cataractă. În cazul cancerului intervenea
prompt cu bisturiul, iar tratarea antraxului și a anumitor
afecțiuni ale pielii o efectua cu ajutorul cauterului.

Realdo Colombo efectuează observații și cercetări de

succes în domeniul sistemului cardiovascular,
descoperind circulația pulmonară. Astfel este
demonstrată marea eroare a teoriei lui Galen privind
existența unor "micropori" în septul cardiac, prin care
sângele ar trece de la un ventricul la altul.
Amatus Lusitanusa arătat ca nervii optici nu sunt goi pe
dinăuntru, și că uterul uman are o cavitate nedivizata. De
asemenea, a făcut o descriere a glandelor mamare cu
implicații asupra tratamentului chirurgical (arătând
necesitatea inciziilor multiple în caz de supurații).