MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN MARAMUREȘ

COLEGIUL ECONOMIC “NICOLAE TITULESCU” BAIA MARE
PROIECT PENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE COMPETENŢE PROFESIONALE
NIVEL 4 DE CALIFICARE
 
 
CALIFICAREA:
TEHNICIAN ÎN HOTELĂRIE

 
ORGANIZAREA ÎN CADRUL UNITAŢIILOR
HOTELIERE

 
Îndrumător proiect: Candidat :
prof. BALLA MIHAELA MUREŞIANU TUDOR
clasa a XII-a F
 
 CUPRINS
 Argument
 CAP. I ACTIVITATEA HOTELIERĂ
◦ 1.1. Scurt istoric al hotelăriei
◦ 1.2. Tendințe actuale în industria hotelieră
◦ 1.3. Industria hotelieră și relațiile acesteia cu industria ospitalității și industria hotelieră
◦ 1.4. Activitatea hotelieră
 1.4.1 Conținutul activității hoteliere
 1.4.2 Caracteristicile activității hoteliere

 CAP. II ORGANIZAREA UNITĂȚII HOTELIERE

◦ 2.1 Principii de organizarea și amenajare tehnologică
◦ 2.2 Structuri și organigrame
 2.2.1 Structura organizatorică a unui hotel
 2.2.2 Organigrame pentru hoteluri 

 CAP. III STUDIU DE CAZ – ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII ÎN CADRUL HOTELULUI MARA

◦ 3.1 Prezentarea hotelului
◦ 3.2 Modalități de organizare a serviciului front-office în cadrul hotelului Mara 
◦ 3.3 Organigrama hotelului Mara

 Bibliografie
 Anexe
 ARGUMENT
 Din cele mai vechi timpuri casele au avut un rol vital în viața
fiecărei persoane, aceasta având rolul de a proteja, de a-i face
pe oaspeți să se simtă într-un loc intim și să îi ajute în
desfășurarea activităților lor. În zilele noastre casele au același
loc în viața fiecăruia, aspectul, mărimea și funcțiile sale
progresând enorm. Totuși, în ciuda acestor progrese cunoscute
în cadrul acestui domeniu, omenirea avea o necesitate, și
anume de a se simți la fel ca acasă oriunde, fie în concediu, fie
într-o călătorie de afaceri, fie intr-o excursie etc.
 CAP. I ACTIVITATEA HOTELIERĂ

 Organizarea activității unei unități hoteliere este expresia unei

politici manageriale, țînând cont de tipul, capacitatea de
clasificare a hotelului. Pornind de la conceptul de ospitalitate,
structura organizatorică trebuie să asigure realizarea
obiectivelor, și anume satisfacerea nevoilor de baza, adăpost
și hrană, impuse de statutul de turist, precum și a altor
necesități, dorințe, preferințe ale oaspeților, la un înalt nivel
calitativ și în condiții de eficientă economică.
 1.1. SCURT ISTORIC AL HOTELĂRIEI

 În epoca romană aristocraţii bogaţi şi înalţii funcţionari

guvernamentali au călătorit de plăcere. Staţiunile de la malul
mării, de la Pompei şi Herculaneum,ofereau cetăţenilor
posibilitatea de a evada la vilele lor de vacanţă, pentru a evita
căldura din timpul verii de la Roma.
 În Grecia Antică se practica turismul religios, pentru a merge în
locurile special destinate venerării unui anumit zeu. Din acelasi
motiv, Egiptul se comporta ca un magnet pentru atragerea
vizitatorilor. Aceştia veneau atât pentru marile celebrări
religioase cât şi pentru a vedea construcţiile monumentale
precum Piramidele sau Farul din Alexandria.
 1.2. TENDINȚE ACTUALE ÎN INDUSTRIA HOTELIERĂ

 
 Scăderea PIB-ului şi a cheltuielilor de călătorie în majoritatea ţărilor
(mai puţin SUA, China, Africa de Nord) a condus la diminuarea
perspectivelor pentru anul 2012. În general perspectivele privind
industria turismului au scăzut pentru toate ţările europene, precum şi
pe pieţele europene dependente de vizitatori.
 În ciuda perspectivelor economice mai slabe la nivel mondial,
numeroase ţări/regiuni sunt încă prognozate de a avea o creştere
puternică în turism în decursul anului 2012. Acestea sunt : China,
India, Japonia, Asia de Sud-Est, America Latină, Orientul mijlociu şi
Africa.
  
1.3. INDUSTRIA HOTELIERĂ ȘI RELAȚIILE ACESTEIA CU INDUSTRIA OSPITALITĂȚII ȘI INDUSTRIA HOTELIERĂ

 Odată cu dezvoltarea turismului au apărut, în literatura de specialitate, o

serie de concepte aflate în legătură directă cu activitatea turistică
precum: industria ospitalităţii, industria turismului, industria hotelieră.
Aceşti termeni deşi au o serie de puncte comune, nu se suprapun în
totalitate.

 Totodată trebuie menţionat faptul că conţinutul acestora poate fi diferit.

Cu toate acestea majoritatea specialiştilor consideră că: Industria
ospitalităţii poate fi definită, în sens larg, ca fiind ansamblul activităţilor
care asigură „găzduirea”, respectiv cazarea şi / sau alimentaţia
persoanelor aflate departe de casă (turiştilor).
 1.4. ACTIVITATEA HOTELIERĂ
 
1.4.1. CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII HOTELIERE

 1. Activitatea de cazare:
◦ Industria cazarii are o importanta sociala şi economica deosebita în
societatea contemporană.

 2. Activități conexe cu cea de recepție:

◦ Includ activitățile portarilor, ale celor care mânuiesc bagajele și ale
liftierilor. Pentru ceicare mânuiesc bagajele principala îndatorire este
cazarea efectivă a turiștilor. În același timp, eireprezinta o sursă de
informații pentru turiști referitoare la serviciile hotelului,
restaurantului,facilități de agrement etc.
 1.4.2. CARACTERISTICILE ACTIVITĂȚII HOTELIERE

 
 Pentru desfăşurarea unei activităţii hoteliere la standarde
corespunzătoare este necesar, printre altele, şi cunoaşterea
caracteristicilor serviciilor care fac parte din oferta unui hotel.

 O analiză corectă asupra particularităţilor activităţilor hoteliere

trebuie să înceapă de la încadrarealor în grupa serviciilor. În acest
context, caracteristicile activităţilor hoteliere sunt reprezentate de:
◦ Intangibilitate;
◦ Eterogenitate;
◦ Perisabilitate.
 CAP. II ORGANIZAREA UNITĂȚII HOTELIERE

 Activitățile desfășurate în hotel sunt grupate pe servicii și

compartimente.

 Serviciul este un grup de lucrători care efectuează operații

omogene sau complementare, îndeplinind o funcție coerentă
în cadrul hotelului și acționează sub conducerea unui șef
serviciu. Serviciile regrupate formează departamentele iar
ansamblul departamentelor, hotelul însuși.
 2.1 PRINCIPII DE ORGANIZAREA ȘI AMENAJARE
TEHNOLOGICĂ

 În general, hotelurile cuprind următoarele

funcțiuni, care determina amenajarea
anumitor spații și crearea anumitor servicii:

1.Posibilitatea de a se odihni;
2.Posibilitate de a realiza activități lucrative;
3.Animație (mișcare);
4.Agrement;
5.Aspecte comune.
 2.2 STRUCTURI ȘI ORGANIGRAME
 Organizatia poate fi definita , in general, ca un sistem de
activitati coordonate ale unui grup de oameni, care
coopereaza pt. atingerea unui scop comun, fiind condusi da
catre o anumita autoritate.

 Serviciul este un grup de lucratori care efectueaza operatiuni

omogene sau complementare, indeplinesc o functie specifica
in cadrul hotelului si actioneaza sub conducerea unui
responsabil (sef serviciu).
  
2.2.1 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A UNUI HOTEL

 Compartimentele de conducere şi administrare:

◦ Resurse umane;
◦ Economic;
◦ Marketing şi Vânzări;
◦ Statistică, Programare, Dezvoltare.

 Compartimentele interne:
◦ Aprovizionare
◦ Intretinere
◦ Paza

 Compartimentele furnizoare de servicii pentru clienţi:

◦ Sectorul de receptie;
◦ Casieria.

 Serviciul de etaj:
◦ Spaţii de cazare;
◦ Subsectorul lenjerie;
◦ Subsectorul spălătorie-curăţătorie.
 2.2.2 ORGANIGRAME PENTRU HOTELURI

 Organizarea activității într-un hotel depinde, în principal, de mărimea

hotelului. Una din diferențele majore constă în aceea că într-un hotel
maredirectorul este adesea proprietarul, în timp ce într-un hotel mare
există un consiliu de conducere.

 În cazul organizării unui hotel mare, internațional, distingem chiar trei

nivele de organizare, și anume:
◦ nivelul de corporație;
◦ nivelul managementului hotelului respectiv;
◦ nivelul operațional al hotelului.
 CAP. III STUDIU DE CAZ – ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII ÎN CADRUL HOTELULUI MARA  
3.1 PREZENTAREA HOTELULUI
 
 Hotel Mara și-a deschis pentru prima dată ușile pentru clienți
în anul 1986. A fost gândit pentru a se impune ca cel mai
avangardist și grandios hotel din regiunea nordică a țării,
reușind să își păstreze renumele.
 Drept dovadă, personalitățile autohtone și nu numai, i-au

călcat și îi calcă pragul în continuare. Localizarea centrală, dar

în același timp, apropiată față de gară, respectiv 1 km,
iar față de aeroportul Internațional Baia Mare, 11 km, la care
se adaugă calitatea serviciilor de 3***, transformă Hotel Mara
în “Gazda Confortului Dumneavoastră.
 3.2 MODALITĂȚI DE ORGANIZARE A SERVICIULUI FRONT-OFFICE ÎN
CADRUL HOTELULUI MARA

 Serviciul front-office (recepție) este serviciul cheie al unității

hoteliere, locul unde lucrătorii diferitelor secțiuni ale acestuia
interacționează cu clientul în toate momentele importante ale
sejurului: rezervare; primire, sejur, plecare și chiar după
plecarea acestuia. Activitățile specifice seviciului front-ofiice
se desfășoară la nivelul holului de primire (intrare), acesta
fiind punctul central către care converg toate seviciile dintr-
un hotel.
 3.3 ORGANIGRAMA HOTELULUI MARA

 Într-o organizaţie pot interveni, la un moment dat, schimbări de

personal precum: unii angajaţi părăsesc organizaţia (concediere,
demisie), alţii sunt promovaţi, detaşaţi sau transferaţi. Toate aceste
modificări creează posturi vacanţe şi un necesar de persoane
competenţe care să ocupe aceste posturi.

 Selecţia presupune alegerea persoanelor care vor primi oferta de

angajare, dintre candidaţii recrutaţi. Eficientă acesteia depinde de
eficientă activităţii de recrutare care trebuie să ofere un număr
mediu de opţiuni viabile. Grupul recrutat (short list-ul) nu trebuie
să fie prea mare pentru a nu aglomera procesul de selecţie.
 Manager
general

Departament Departament Departament Departament

tehnic cazare alimentatie tehnic

Contabil Sef receptie Guvernanta Sef sala Bucatar sef Electrician

Ajutor
Casier Receptioner Spalatorie Barmani Instalator
bucatari

Aprovizionare Portar Camerista Ospatari

Personal
Concierge
curatenie
 BIBLIOGRAFIE
 http://www.hotelmara.ro/ro/
 https://www.academia.edu/RegisterToDownload#CurrentPosit
ion
 https://ro.scribd.com/document/47466405/Structura-Organizat
orica-Hotel
 Gabriela Stănciulescu – Managementul operaţiunilor de

turism, Editura ALL BECK, 2003

 Sanda Vişinescu, Servicii hoteliere, Editura CD PRESS, 2011
 Bran, F., Istrate, I., Roşu, A. G:, - Economia turismului şi

mediului înconjurător, Editura Economică,Bucureşti 1996

 Minciu, R., Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti

2004
ANEXE
VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!