Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cereti pacientului sa
zambeasca.
Este o asimetrie a
fetei?
Cereti pacientului sa
intinda bratele.
Cade un brat?
Cereti pacientului sa
repete o fraza simpla.
Vorbirea este dificila?
1.Lopez AD, Mathers CD, Ezzati M, Jamison DT,Murray CJ. Global and regional burden of disease and risk factors, 2001: systematic analysis of population
health data. Lancet 2006; 367: 1747-1757
2.Ingall T. Stroke – Incidence, mortality, morbidity and risk, J Insur Med 2004; 36:143–152
3.Brainin M, Bornstein N, Boysen G, Demarin V. Acute neurological stroke care in Europe: results of the European Stroke Care Inventory. Eur J Neurol 2000;
7: 5-10
AVC: o provocare mereu actuală
HEMORAGIC
ruperea unui vas
Circulatia arteriala a creierului
- se face prin artera carotida si artera vertebrala
- debitul saguin cerebral depinde de forta de pompa a inimii
Examenul CT cerebral: orienteaza
diagnosticul in urgenta Hemoragie
Ischemie CT cerebral
severa importanta
normal
intracerebrala
Infarctul cerebral
Atacul ischemic tranzitor
Aprecierea profilului evolutiv
• Accidente tranzitorii:
– Deficite neurologice spontan şi total rezolutive în mai
puţin de 24 de ore (AIT)
• Accidente în evoluţie
– Agravarea deficitului în cursul mai multor ore, cu
durata acestuia peste 24 ore
– Dezvoltarea unei hipertensiuni intracraniene prin
edemul cerebral
• Accidente constituite
– Deficitul atinge intensitatea maximă în mai puţin de o
oră şi durează mai mult de 24 de ore
Infarctul cerebral – mecanismul ocluziv
• Ateroscleroza
– Proces infiltrativ-degenerativ – depozite lipidice în
intimă şi reacţie fibroconjunctivă
– Leziunile arterelor cerebrale survin târziu în
evoluţia bolii
– Structură diferită:
• Plăcile carotidiene sunt mai ales lipidice (ulceraţii)
• Plăcile vertebrale mai ales fibroase (stenoze)
Infarctul cerebral aterosclerotic
• Vârsta peste 55-60 ani, instalarea accidentului în trepte, adesea precedat
de AIT, sufluri pe traiectul arterelor cervicale, semne de ateromatoză ale
coronarelor sau ale arterelor membrelor inferioare, absenţa cardiopatiilor
emboligene, prezenţa factorilor de risc – HTA, dislipidemie, DZ.
• Paraclinic:
– Hematocrit, teste de dislipidemie
– Examenul fundului de ochi
– Cercetarea tensiunii în artera centrală a retinei – diminuarea sugerează o
stenoză ACI
– Examen cardiovascular complet
– Arteriografia – cel mai performant; atunci când se pune problema unei
intervenţii chirurgicale
– CT – imagine hipodensă după aprox. 48 ore
– IRM – hiposemnal în T1 şi hipersemnal în T2
Infarctul cerebral – mecanismul embolic
• Cardiopatii emboligene
– Mai frecvent în sistemul carotidian
– Embolizări în mai multe teritorii
– Frecvent infarct de tip hemoragic
– Valvulopatii, infarct miocardic recent sau vechi (persistenţa
trombilor murali), endocardite infecţioase, endocardite vegetante
nebacteriene, fibrilaţia atrială paroxistică sau permanentă,
chirurgia cardiacă, cardiomiopatiile, mixomul cardiac
• Afecţiuni ale sistemului venos periferic (tromboze venoase)
associate unui foramen ovale patent (embolii paradoxale)
Infarctul cerebral – mecanismul embolic
• Embolie cardio-arterială
– Embol format din fragmente de tromb
• Embolie arterio-arterială
– Embol format din plachete, agregate fibrino-plachetare, material
ateromatos
GHID DE MANAGEMENT AL ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC ŞI ACCIDENTULUI ISCHEMIC TRANZITOR 2008
(European Stroke Organization – ESO)
Artera cerebrala mijlocie (ACM)
Artera cerebrala anterioara (ACA) Artera cerebrala posterioara (ACP)
Vast infarct cerebral al arterei
cerebrale anterioare, mijlocii si
posterioare, posibil prin ocluzia
arterei carotide interne drepte
Infarct cerebral
pontin in dreapta
Hiperdensitate la nivelul unei artere cerebrale majore (ex. ACM)
1) IRM DWI
2) CT
AVC: consecinţe majore
Moartea subită
Empty delta
sign
CT + CIV
Recanalizare
in jurul
cheagului in
formare
Examene complementare
• Examene biologice sanguine – boli generale
• Ex. cardiologic – clinic şi imagistic
• CT şi IRM – pentru diagnostic diferenţial
Diagnostic diferenţial
Astrocitom frontal drept
• Vertij rotator izolat
• Scurte pierderi de conştienţă legate de sincope vaso-vagale, cardiace,
hipotensiunea ortostatică
• Procese expansive şi malformaţii vasculare
• Hipoglicemia, hiponatremia şi hipercalcemia
• Epilepsia focală senzitivă sau motorie, crizele senzoriale – alterări de câmp vizual
sau afazice - EEG
• Migrena acompaniată – fenomene oculare, digestive, AHC, hemicranie cu 3 faze
(preaccesuală, accesuală, postaccesuală)
AVC ischemic - tratament
• Tromboliza/trombectomia in primele ore
• Combaterea factorilor de risc
• Tratamentul etiologic
– Antiagregent plachetar
– Anticoagulare în emboliile cardiace şi rezolvarea
afecţiunilor de bază
– Tratamentul specific al cauzelor (cardiopatii,
tromboze venoase + FOP, valvulopatii)
Tehnicile endovasculare de recanalizare → realizate de neuroradiolog, intr-o echipa
de neuroradiologie interventionala
- In 1/3 din cazuri, deficitul neurologic ajunge la apogeu chiar de la debut, iar în
restul de 2/3 din pacienți, tabloul clinic se agravează treptat de-a lungul orelor,
în functie de dimensiunile arterelor implicate și viteza cu care se produce
sângerarea
- In 2/3 din cazuri, forma severa de debut, lovește pacienții în timpul activității
fizice și mai rar apare în repaus
- Spre deosebire de rupturile anevrismale (care pot avea mai multe episoade),
un singur eveniment hemoragic are loc (sângerare progresivă cu recurență în
același loc este rară) in hemoragiile intraparenchimatoase
- Angiopatia amiloidă
- Iatrogne, in urma tratamentului cu anticoagulante
- Colaps cardio-circulator
- Crize epileptice
A doua cea mai frecventă cauza de
hemoragie subarahnoidiana (după anevrisme) este
ruptura de malformații arterio -venoase.
- Hemoragie intra-parenchimatoasa