Metoda

Ciorchinelui

Proiect realizat de

Atomei Catalina-Elena

Grupa: M131
 Generalitati
– Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară.Este o tehnică de predare-învatare care-i
încurajează pe elevi să gândească liber, deschis si creator; este o modalitate de a construi asociatii
noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor date; este o tehnică de căutare a căilor de acces
spre propriile cunostinte si convingeri, evidentiind modul propriu de a întelege o anumită temă.
– Metoda este antrenantă, dă posibilitatea fiecărui elev să participe individual, în perechi sau în
grup. Solicită gândirea copiilor, deoarece ei trebuie să treacă în revistă toate cunoştinţele lor în
legătură cu un termen – nucleu, reprezentativ pentru lecţie, în jurul căruia se leagă toate
cunoştinţele lor.
– În urma utilizării la clasă a acestei metode am observat că elevii colaborează, negociază cu
plăcere, comunică şi scriu cu mult entuziasm informaţiile necesare îndeplinirii sarcinii date. Nici
unul nu-şi petrece timpul pasiv, ci fiecare moment este bine valorificat de fiecare participant.
Aplicarea metodei
– Metoda se aplica:
– individual;
– în perechij;
– în grupuri mici;
– Aplicata în cadrul muncii în grup, metoda “Ciorchinelui” valorifica activitatea
comună si cooperarea în rezolvarea unor sarcini de instruire, îmbină învătarea
individuală cu cea în grup, urmărind dezvoltarea comportamentului social al
elevului.
Etapele metodei:
– - pe mijlocul foii se scrie un cuvânt sau o propoziţie (nucleu);
– - elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte sau sintagme care le vin în minte în legătură cu tema
propusă;
– - cuvintele sau ideile vor fi legate prin linii de noţiunea central;
– - elevii lucrează în grupe;
– - fiecare grupă prezintă „ciorchina” proprie,
– - se analizeată fiecare „ciorchină” şi se efectuează una comună pe tablă dirijată de professor.
– După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi legăturile create pentru a
dezvolta idei despre coceptul propus.
Avantaje
– Elevii îsi însusesc noul într-un mod mai atractiv ;
– Învatarea e eficienta, de durata, elevul participând activ la procesul de învatare;;
– Copiii gândesc, răspund la întrebări, cooperează, comunică, fac asocieri, fac conexiuni, argumentează, completează;
– Sunt solicitate si dezvoltate operatiile gândirii, capacitătile creatoare, realizându-se astfel educatia întelectuală a elevilor;
– Obisnuieste elevii cu modalităti specifice înstruirii diferentiate: utilizarea fiselor de activitate, realizarea de scheme s.a;
– Elevii manipuleaza mai usor informatiile, capătă încredere în capacitatea de integrare a cunostintelor noi între cele vechi;
– Rezolvarea sarcinilor de lucru (unitare sau diferentiate) presupune stabilirea unor relatii de cooperare, colaborare si ajutor
reciproc între membrii grupului, realizându-se astfel educatia morala;
– Contribuie la integrarea socială a elevilor, la realizarea comunicării si a colaborării sociale;
– Permite cultivarea unor sentimente, convingeri, atitudini superioare;
– Se poate combina cu alte metode şi procedee;
– Poate fi introdusă în diferite etape ale unei activităţi;
– Învăţătorul solicită informaţii, idei, răspunsuri, sintetizează, concluzionează, formulează întrebări, monitorizează şi
evaluează.
Dezavantaje
– Tratarea temelor necesită mai mult timp decât dacă lectia ar fi explicată de către
învătător-
– Activizarea este mai accentuată doar în cazul elevilor buni si foarte buni
– Solicită cadrului didactic un efort suplimentar în proiectarea instruirii si în
conducerea acesteia
Obiectivele metodei:
– Sa găsească mai multe idei despre o tema dată;
– Sa desprindă informatiile de detaliu dintr-un text;
– Sa sesizeze sensul nuantat al cuvintelor într-un context dat;
– Sa transpună mesajul scris într-o imagine sau un simbol;
– Sa manifeste interes activ pentru realizarea sarcinilor încredintate echipei;
– Sa comunice clar si corect concluzia echipei;
– Sa respecte opinia echipei, combătând ideea, nu persoana
Exemplu: Profesorul formează pe tablă „ciorchinele” , în baza ideilor expuse de elevi, care sunt
Clasa : a VIII-a sistematizate şi structurate cu ajutorul clasei.
Obiectul : Matematică Se va ajunge la o structură ca în figura următoare:

Tema lecţiei : Determinarea planului

Tipul lecţiei : lecţie de dobândire de Două drepte paralele Două drepte
noi cunoştinţe determină un plan concurente determină un
plan

– Stategii didactice :
Determinarea planului
– Metode şi procedee : conversaţia, metoda
ciorchinelui, observaţia, exerciţiul;
– Material didactic : manualul, fişe de lucru, culegeri,
Trei puncte necoliniare determină un O dreaptă și un punct exterior
tabla, creta; ei determină un plan
plan
– Forme de organizare : frontală, individuală.

https://www.youtube.com/watch?v=YN78nLpELIk
 

Propunem exerciţiul următor care se va rezolva prin colaborare cu elevii:

https://www.youtube.com/watch?v=nt_zcsDdixI

Se completează ciorchinele cu noile cunoştinţe.

Se împarte fişa de evaluare individuală.

Profesorul urmăreşte activitatea elevilor, reţinând exerciţiile la care elevii întâmpină eventuale
dificultăţi.

Se adună fişele, care vor fi corectate ulterior, pentru a şti care tipuri de reguli nu au fost
asimilate de către elevi.

Se rezolvă la tablă exerciţiile care au fost mai dificile pentru elevi, precum şi altele
asemănătoare