Sunteți pe pagina 1din 13

Formarea competențelor

cognitive în cadrul lecției de


educație fizică
Diana Pojar, profesor de educație fizică,
Liceul Teoretic “Prometeu”
,,Mai bine se însușesc acele cunoștințe care sunt ,,înghițite” cu interes”.
Anatole France
Modernizarea permanentă a activității de educație fizică în școală impune găsirea unor noi
metode, procedee și mijloace prin care să creeze o bună motivație și interes deosebit față
de lecțiile desfășurate în domeniul dat.
Sunt sigură că fiecare profesor de educație fizică își pune întrebări de genul:
- Cum poate fi sensibilizat elevul, ca acesta să aibă interes pentru lecția de educație
fizică?
- Cum poate procesul educațional să devină mai rezultativ, iar fiecare lecție să rămână în
memoria elevului ca ceva neobișnuit?
- Cum trebuie responsabilizat elevul pentru propria sănătate, dezvoltare armonioasă etc.?
Răspunsul la acestea și alte întrebări țin de metodologia lecției de educație fizică, precum
și de personalitatea pedagogului, care trebuie să cunoască la perfecție și să implementeze
reperele metodologice respective.
Lecția poate deveni interesantă dacă:
- Personalitatea pedagogului impresionează elevul;
- Conținuturile educaționale plac elevilor, deci pedagogul selectează informația și
metodele de predare;
- Metodele și procedeele metodice au fost îmbinate minuțios și creativ încât acestea să
corespundă realizării obiectivelor lecției.
Din propria experiență: Cum selectez formele, metodele și tehnicile de predare-
învățare-evaluare…
Tipuri de lecții
Lecție de comunicare

Lecție de formare a
deprinderilor și
priceperilor
Lecția teoretică de
educație fizică Lecție de recapitulare și
sistematizare a
cunoștințelor

Lecție de verificare și
apreciere a rezultatelor
Etapele lecției
Evocarea – conștientizarea propriilor cunoștințe despre tema discutată
anterior;

Realizarea sensului – înțelegerea și introducerea noilor informații în


schemele de cunoaștere existente;

Reflecția – dezbateri, aplicații, schimb de idei cu colegii, exprimarea noilor


cunoștințe cu propriile cuvinte;

Extinderea – realizarea sarcinilor la domiciliu, integrarea competențelor în


situații de caz, elaborarea de proiecte etc.
Lecția de comunicare și însușire a cunoștințelor noi
- Momentul organizatoric ( joc de spargere a gheții ,,Pădurea”, activitatea ,,Află dispoziția
după culoare”);

- Reactualizarea cunoștințelor însușite anterior ( activitatea practică,,Acumulează


stegulețe”);

- Pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoștințe ( jocul-competiție ,,Culege


litera de culoare și formează cuvântul”);

- Precizarea temei și a subcompetențelor lecției (exercițiul reflexiv ,,Descoperă cuvântul


cheie”);
- Comunicarea, însușirea noilor cunoștințe ( Proiectul, posterul, decupajul);

- Fixarea și sistematizarea noilor cunoștințe (Eseul structurat, creația individuală-


mazima, sloganul);

- Explicații privind continuarea învățării acasă și pentru efectuarea temelor


(Exercișiul reflexiv ,,Crează propozișii”).
Lecția de formare a deprinderilor și priceperilor
- Momentul organizatoric ( activitatea de spargere a gheții ,,Pădurea”);

- Anunțarea temei și a subcompetențelor lecției ( rezolvă criptograma, jocul ,,Cuvinte


încrucișate”);

- Reactualizarea cunoștințelor necesare desfășurării activității (activitatea


practică,,Coșul cu fructe”);

- Demonstrația sau execuția model ( jocul ,,Descoperă formula”);

- Efectuarea de către elevi a activității (concursul, activitatea ,,Ghidarea în carieră”);

- Aprecierea performanțelor elevului (concursul, elaborarea programului de


dezvoltare);

- Precizări privind modul de continuare a activității (elaborarea programului de


evidență, activitatea ,,Cauze-consecințe”).
Lecția de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor
- Momentul organizatoric (activitatea de spargere a gheții ,,Invit în dreapta
mea…”);

- Anunțarea temei și a subcompetențelor lecției ( jocul ,,Descoperă


mesajul”);

- Reactualizarea cunoștințelor ( activitatea ,,Coșul cu fructe și


legume”, ,,Mingea zburătoare”- asociază noțiunea);

- Realizarea de către elevi a unor lucrări pe baza cunoștințelor recapitulate


(activități de creativitate și confecționare ,,Piramida”, ,,Treptele”,
eseul, maxima, moto-ul personal, activitatea în grupuri ,,Creează pliante,
postere, broșuri”);

- Aprecierea activității, formularea concluziilor și explicarea temei pentru


acasă (ghidul anticipativ/revezuit).
Lecția de verificare și apreciere a rezultatelor școlare

- Momentul organizatoric ( activitatea ,, Verifică dispoziția”);

- Stabilirea conținutului tematic ce urmează să fie verificat


( activitatea ,,Pânza”);

- Verificarea conținutului;

- Aprecierea rezultatelor ( testul, ghidul anticipativ/ revizuit);

- Precizări privind completarea lacunelor și corectarea greșelilor


(Analiza).
Formele de organizare a lecției

Activitatea frontală

Activitatea frontală presupune relația profesorului cu întreg colectivul clasei,


se lucrează în același timp cu toți elevii. Profesorul devine conducător care
raportează predarea la un nivel mediu al clasei.
Avantaje:
- Se realizează omogenizarea colectivului;
- Conținutul și metodele vor fi (adecvate particularitățiilor) accesibile tuturor
elevilor.
Dezavantaje:
- Posibilitatea redusă a aptitudinilor individuale, creative;
- Dificultăți de realizare a relațiilor de colaborare;
- Apariția tendințelor de dezvoltare unilateral intelectuală.
Activitatea pe grupe

Activitatea se desfășoară pe grupe care pot executa concomitent aceeași sarcină


sau lucrări diferite, dar care au o concurență competitivă la realizarea aceleași
probleme.
Eficiența grupelor crește atunci, când profesorul la alcătuirea lor, are în vedere
particularitățile individuale, aptitudinile, înclinațiile și interesele acestora.
Avantaje:
- Elevii se activizează în mai mare măsură;
- Stimulează motivația învățării;
- Transformă elevul în subiect al educației;
- Permite valorificarea aptitudinilor și capacităților individuale;
- Formează și dezvoltă spiritul de cooperare și deschidere spre interacțiune.
Activitatea individuală

Elevul realizează sarcina de învățare în funcție de particularitățile psihice


individuale, pe măsura acestora.
Mijloace ajutătoare ( selectarea cuvintelor cheie și alcătuirea unei maxime la
temă, decupajul, posterul acei elevi care au aptitudini în pictură).
Avantaje:
- Crearea posibilității ameliorării și dezvoltării nivelului de învățare
individual;
- Se verifică progresul realizat de elev.
Concluzie
,,Educația este cea mai puternică armă care poate fi folosită ca să
schimbi lumea”.

Nelson Mandela

Prin intermediul conținutului cognitiv predat la lecțiile de educație fizică,


profesorul realizează:

- stimularea interesului la elevi și a motivației învățării;


- dezvoltă competențe de comunicare;
- responsabilizează elevii pentru propria sănătate și dezvoltare
multilaterală și armonioasă a viitoarei generații.
Mulțumesc pentru atenție!

diana.pojar@mail.ru

S-ar putea să vă placă și