expresivă a personalităţii, însuşirile de temperament punându-şi amprenta asupra tuturor manifestărilor noastre psihocomportamentale. TEMPERAMENTUL – este latura dinamico-energetică a personalităţii. Dinamică, deoarece ne furnizează informaţii cu privire la cât de iute sau lentă, mobilă sau rigidă este conduita individului. Energetică, pentru că ne arată care este cantitatea de energie de care dispune un individ şi mai ales modul cum este consumată aceasta. CARACTERISTICI ALE TEMPERAMENTULUI Temperamentul este înnăscut – particularităţile sale ţin de structura somatică, de sistemul nervos. Temperamentul evoluează – el nu se manifestă în acelaşi mod pe tot parcursul vieţii începând de la naştere. Nu există temperamente bune sau rele. Nu există temperamente pure – etimologia latină a cuvântului sugerează că tempera temperare = amestec. Temperamentul structurează formal conduita umană, nu determină aptitudinile sau caracterul dar poate favoriza sau dimpotrivă defavoriza formarea unor capacităţi. 3.TIPOLOGII TEMPERAMENTALE
Medicii antichităţii Hipocrate şi
Galenus – prin combinarea – temperare, a celor patru umori sau substanţe primare ale corpului uman: sânge - sangvin, bila galbenă - coleric, limfa - flegmatic şi bila neagră – melancolic. Colericul este determinat de bila galbenă trăsături pozitive:voință accentuată,procese afective intense, diversitatea reacțiilor,pasionalitate. trăsături negative:excitabilitatea, iritabilitatea,agresivitate,inegalitatea trăirilor; Sangvinicul-se distinge prin predominarea sângelui trăsături pozitive:sociabilitate, bună dispoziție,reactivitate accentuată, dinamism; trăsături negative:fluctuația și inegalitatea trăirilor,mulțumirea de sine, superficialitate,inconstanță. Flegmaticul-este pus în legătură cu flegma trăsături pozitive:toleranță,răbdare, perseverență,echilibru; trăsături negative:adaptabilitate dificilă, monotonie afectivă. Melancolicul-este dominat de bila neagră trăsături pozitive:procese afective intense și durabile,sârguință, perseverență, responsabilitate și simț al datoriei trăsături negative:predispoziție spre anxietate,neîncredere în sine, pesimism. Ivan Petrovici Pavlov-a stabilit o asociație între temperamentele clasice și tipurile generale de activitate nervoasă superioară,apreciate în funcție de forță,mobilitate și echilibru: -puternic,echilibrat,mobil→sangvinic; -puternic,echilibrat,inert→flegmatic; -puternic,neechilibrat→coleric; -slab→melancolic. C.G. Jung – propune abordarea temperamentului în funcţie de orientarea individului spre lume sau spre propria persoană. EXTRAVERTUL – este individul orientat spre exterior, este sociabil, caută emoţii puternice, îşi asumă riscurile, acţionează sub imboldul momentului, este impulsiv şi îi place schimbarea, este un optimist, îi plac distracţiile, este superficial cu propriile sentimente. INTROVERTUL – este liniştit, introspectiv, izolat, rezervat, distant, prudent, preferă o viaţă organizată, îşi controlează şi cenzurează sentimentele. Psihologul englez H.J. Eysenck – pornind de la teoria lui Jung, extraversie – introversie, în baza unui bogat material clinic, adaugă diferenţa între persoanele stabile şi cele instabile din punct de vedere emoţional.