Sunteți pe pagina 1din 48

Tema 4: Organizații Economice

Internaționale. Sistemul ONU


Delimitări conceptuale. Tipuri de
organizaţii internaţionale (O.I.)

• Asociere de state constituită printr-un tratat, având un act constitutiv,


organe comune şi personalitate juridică distinctă de cea a statelor
membre care o compun.

→ 2 elemente:

- OI sunt create printr-un instrument juridic

- orice OI dispune de personalitate juridică


Organe ale O.I.:
• organ deliberativ plenar
• organ deliberativ restrâns
• organ administrativ
• organe tehnice şi consultative
• eventual organe jurisdicţionale
Premisele apariţiei şi proliferării O.I.
• Uniunile internaţionale administrative – primele organizaţii
interguvernamentale permanente

• Termenul de O.I. :
– 1867 – James Lorimer
– 1880 – Constantin Frantz : “federalismul reprezinta principiul de
existenta al organizatiilor internationale”
– 1908 – Walter Schücking : “Organizaţiile lumii”
– 1924 – Convenţia Ligii Naţiunilor – recunoaşte indirect existenţa OI
– Dupa al 2-lea razboi mondial – recunoscuta existenta Natiunilor Unite
• Factori:
– necesitatea prevenirii războiului
– interdependenţele care apar în procesele de dezvoltare a naţiunilor
– noile probleme cu care este confruntată societatea internaţională
Trăsături comune:
• caracter voluntar
• caracter relativ stabil
• caracter paritar
• au la bază un acord multilateral;
• statutul şi functiile lor sunt stabilite de statele
membre în functie de ob pe care şi le-au propus;
• scop:de a identifica diversele alternative în rez
probl din zona/sfera pentru care au fost create
Clasificarea O.I. – Criterii de clasificare

1. Gradul de deschidere faţă de statele lumii :


- organizaţii cu vocaţie universală
- organizaţii cu vocaţie restrânsă
Caracteristici comune ale organizaţiilor cu
caracter universal:
– Universalitatea
– Imperativele globalizării
– Eterogenitatea
Clasificarea O.I.
2. Sfera de acţiune :
- organizaţii omnifuncţionale (O.N.U.),
- organizaţii specializate ( instituţiile specializate din cadrul
Naţiunilor Unite)

3. Criteriul reprezentării:
- organizaţii interguvernamentale
- organizaţii neguvernamentale (ONG)

4. Natura raporturilor dintre organizaţie şi ţările membre :


- organizaţiile de cooperare sau coordonare (OCDE)
- organizaţii integraţioniste (UE)
Clasificarea O.I.
• 5. Nivelul de dezvoltare economică al ţărilor membre:
- organizaţii ale ţărilor dezvoltate (OCDE)
- organizaţii ale ţărilor în dezvoltare („Grupul celor 77”), peste 132 state

• 6. Criteriul geografic :
- organizaţii subregionale : Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR, 1991,
compusă din: Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay), Asociaţia Naţiunilor
Asiei de Sud-Est (ASEAN, 1967,ţări membre: Filipine, Indonezia, Malaezia,
Singapore, Thailanda, Brunei)

- organizaţii regionale: Sistemul Economic Latino-American (SELA), 1975,


NAFTA (North American Free Trade Agrement)

- organizaţii interregionale: O.C.D.E., Forumul de Cooperare Economică


pentru Asia şi Pacific (APEC), Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol
(OPEC)
Clasificarea O.I.
• în funcţie de obiectul de interes :
– ajutor umanitar; pace, securitate dezarmare;
sprijin pentru dezvoltare; drepturile omului;
– comerţ şi alte activităţi economice; bunăstare
socială;
– cultură ; educaţie şi cercetare; sănătate;
servicii sociale; mediu; legislaţie ; filantropie şi
voluntariat; religie; afaceri, asociaţii
profesionale şi sindicate
Sistemul Naţiunilor Unite

COMPONENŢĂ:
- organe şi organisme proprii, cu caracter
permanent
- instituţiile (agenţiile) specializate, autonome.
 1919 – Conferinta de Pace de la Paris, “Dreptul popoarelor de a dispune de ele
insele” – Societatea / Liga Natiunilor
 “Natiunile Unite”- Franklin Roosevelt – Declaratia Natiunilor Unite, 1942

A. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU)


 creată la Conferinţa de la San Francisco, din iunie 1945, când a fost
semnată Carta ONU
 Cel mai reprezentativ forum cu vocaţie universală (193 ţări membre,)
 membrii originari (51) şi membrii admişi
Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU)

Principalul obiectiv – realizarea


cooperării internaţionale în scopul
soluţionării problemelor mondiale
de ordin economic, social,
intelectual sau umanitar ... (Cartea
ONU, art.1)
Mecanismele sistemului de cooperare
internaţională ale ONU pentru dezvoltare
Trei categorii de organisme de colaborare:
• Activităţile operaţionale pentru dezvoltare
(PNUD, UNFPA, UNICEF, PAM, UNEP)
• Instituţiile specializate ale ONU (FAO, OIT,
UNESCO, AIEA, OMS, OACI, UPU, UIT, OMM,
OMI, OMPI, FIDA, ONUDI)
- FMI, BIRD, IDA, SFI
• Organismele însărcinate cu elaborarea regulilor
şi reglementărilor internaţionale (UNCTAD,
GATT-OMC)
Structura organelor ONU
1. Adunarea Generală
2. Consiliul de Securitate
3. Consiliul Economic şi Social (ECOSOC)
4. Consiliul de Tutelă
5. Curtea Internaţională de Justiţie
6. Secretariatul
Organele ONU

1. Adunarea Generală - organul cel mai


reprezentativ al ONU
 - iniţiază studii şi face recomandări pentru promovarea
cooperării internaţionale în domeniul politic,
încurajarea dezvoltării progresive a dreptului
internaţional, promovarea cooperării în domeniile
economic, social, cultural, învăţământ şi sănătate,
sprijinirea înfăptuirii drepturilor omului şi libertăţilor
fundamentale.
 - primeşte şi examinează raporturile anuale ale
celorlalte organe ale Naţiunilor Unite + bugetul
organizaţiei
2.Consiliul de Securitate
- menţinerea păcii şi securităţii internaţionale
- 15 membri ONU, dintre care 5 membri permanenţi: China, Franţa,
Marea Britanie, Rusia şi Statele Unite ale Americii + 10 membri
nepermanenţi aleşi pe o perioadă de doi ani, pe criteriul distribuţiei
geografice echitabile 
 10 membri nepermanenţi : Angola (2016), Chad (2015), Chile (2015),
Jordan (2015), Lithuania (2015), Malaysia (2016), New Zealand (2016), Nigeria
 (2015), Spain (2016), Venezuela (Bolivarian Republic of) (2016)
3. Consiliul Economic şi Social
(ECOSOC)
ECOSOC - promovează cooperarea economică şi socială
internaţională.
- alcătuit din 54 de membri, aleşi pe termen de trei ani.

 organe regionale subsidiare ale ECOSOC: cinci comisii


economice:
♦ Comisia economică pentru Africa (ECA), sediul la Addis Abeba
♦ Comisia economică pentru Europa (CEE/ONU), sediul la Geneva
♦ Comisia economică şi socială pentru Asia şi Pacific (ESCAP),
Bangkok
♦ Comisia economică pentru America Latină şi Caraibe (CEPAL),
Santiago de Chile
♦ Comisia economică şi socială pentru Asia de Vest (ECLA), Amman
 Organisme proprii cu caracter permanent: PNUD, UNCTAD,
UNEP
Organele ONU
4. Consiliul de Tutelă – obiectiv principal: promovarea
progresului politic, economic şi social al popoarelor din teritoriile
sub tutelă şi evoluţia lor spre independenţă
5. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) :
principalul organ judiciar al ONU
- 15 judecători aleşi concomitent de Adunarea Generală şi
Consiliul de Securitate pe o perioadă de 9 ani
- Sediul CIJ este la Haga
6. Secretariatul este condus de secretarul general, cel mai
înalt funcţionar al organizaţiei
Incepind cu 1 ianuarie 2017 – prezent: secretar general al ONU
este Antonio Guterres din Portugalia.
- 1997 – 2007 : Kofi Annan (Ghana)
- 2007 – 2017 : Ban Ki-moon (Coreea de Sud)
- 2017 – p/p: Antonio Guterres (Portugalia)
Instituţii specializate

 Acorduri încheiate cu ONU


 Autonome: propriul buget şi proprii
membri
 OIM, UNESCO, OMS, OMT, UNICEF,
BIRD, FMI, FAO, ONUDI , OMC
 R.Moldova: membră a tuturor instituțiilor
specializate ale ONU
SEDIUL O.N.U.; BUGET O.N.U.
 Sediul principal ONU:
New York + oficii la
Geneva, Viena şi Nairobi
 Buget ONU – 2012 –
2013: 5,41 mld USD
 5,53 mld USD (2014-
2015)
 2014 - 2015 – buget
mentinere a pacii – 7 mld
USD
 2016 - 2017 – buget
mentinere a pacii – 8.2
mld USD
Top 10 donatori Bugetul ONU (2015)
State membre Contribuţie (% bugetul UN)
SUA 22 %
Japonia 10,8 %
Germania 7,1 %
Marea Britanie 5,2 %
Franţa 5,6 %
Italia 4,5 %
Canada 3,0 %
China 5,18 %
Spania 3,0 %
Mexic 1,8 %
Rusia 2,4 %

Sursa Assessment of Member States' contributions to the United Nations regular budget for the year 2015,
http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=ST/ADM/SER.B/755
Bugetul ONU
 Pt ţările cu venituri mici şi cele cu datorii mari:
facilităţi de plată
 Bg nu acoperă decât aprox 50% din total chelt,
reprezentând chelt cu infrastructura şi chelt de
personal
 Cauzele crizei financiare cu care se confruntă
ONU:
 Contrib deficitare din partea statelor membre, mai ales
SUA (cel mai mare datornic)
 Incapacitatea de plată a unor state, mai ales cele din
fosta URSS
 Avantajarea nejustificată a unor state pe care sist de
contribuţii actual nu le taxează la adevărata lor
capacitate economică
 Proceduri admin greoaie
Bugetul ONU
 Ponderea stat care plătesc la tp şi integral cotiz
este doar 1/3
 Întârzierea sau neplata subminează credibilit ONU
şi principiul universalit (Ex: anii ’90 – Federaţia
Rusă)
 Posibilit de revenire:
 Disciplină financiară
 Efort de adaptabilitate la dinamica realităţii geopol
contemp (obligaţie şi nu voluntariat politic)
 Depăşirea tradiţionalismului în materie de finanţare
(met noi, mai îndrăzneţe)
Instituţii financiare internaţionale:
FMI si Grupul Băncii Mondiale
 Bretton Woods, în iulie 1944 – înfiinţarea FMI si Băncii
Mondiale
 FMI - obiective principale :
 promovarea cooperării monetare internaţionale;
 facilitarea şi creşterea echilibrată a comerţului
internaţional;
 promovarea stabilităţii cursurilor valutare şi evitarea
devalorizărilor monetare, ca mijloc de concurenţă
internaţională;
 contribuţia FMI la stabilirea unui sistem multilateral de
plăţi în ceea ce priveşte tranzacţiile curente dintre ţările
membre şi la eliminarea restricţiilor valutare, care
stânjenesc dezvoltarea comerţului internaţional;
 oferirea ţărilor membre de credite pe termen scurt şi
mijlociu, în vederea reducerii dezechilibrelor temporare
din balanţele de plăţi.
Principalele funcţii ale FMI
 supravegherea politicilor financiar-
valutare
 asistenţa financiară
 Creditele acordate de FMI sunt pe termen mediu (2 –
5 ani) sau termen lung (4 – 10 ani) şi se solicită
garanţii specifice pentru rambursare
 Acord de împrumuturi ţărilor cu dificultăţi în
echilibrarea bal de plăţi oferind posib de a-şi reface
stocul de rez internaţ, stabiliz curs valutar,
continuarea plăţii import, reinstaurarea cond de
creştere econ
 asistenţa tehnică
Conducerea F.M. I.
• 1) Consiliul Guvernatorilor - format din
reprezentanţii ţărilor membre
• 2) Consiliul de administraţie - format
din 21 de membri
• 3) Directorul General : Christine
Lagarde (din iulie 2011)
• 188 ţări membre (Iulie 2015)
IMF's current governance structure.
Ţară membră FMI Cotă de subscripţie
(milioane DST)

SUA 42.122
Japonia 15.628
Germania 14.565
Franţa 10.738
Marea Britanie 10.738

http://www.imf.org/external/np/exr/facts/quotas.htm, August 2011


DST
 Create în 1969
 DST - valori de rezervă internaţionale care servesc drept
unităţi de cont şi drept mijloace de plată utilizate de către
statele membre ale FMI
 DST-urile se constituie ca parte a rezervei valutare
oficiale a unui stat.
 - etalon monetar;

- mijloc de procurare de monede naţionale convertibile


 1 USD = SDR 0.712352 (31.08.2015)
DST

 Iniţial val DST a fost expr în aur (1 DST = 0,88 gr


aur)
 În urma devaloriz USD şi a generaliz cursurilor
fluctuante (1971 – 1973) s-a decis revizuirea
periodică odată la 5 ani pe baza performanţelor
ţărilor în materie de exporturi.
Constituirea resurselor F.M.I.
 Fiecare ţară membră a FMI trebuie să contribuie la
resursele financiare cu o anumită sumă,
denumită cotă de subscripţie sau cotă parte
(exprimată în echivalent DST )
 Mărimea cotelor subscripţiilor se stabileşte
pornindu-se de la indicatori identici, ţinând de
puterea economică a fiecărei ţări
 Rezerve FMI (2015) : 761 mld USD – insuficiente
pt acoperirea nevoilor de finantare
 Spre deosebire de băncile de dezvoltare, FMI nu
acordă împrumut pentru proiecte specifice
Formele de finanţare practicate
de FMI
 Tragerile ordinare (normale )
– Tranşe:
 a) tragerile în cadrul tranşei de rezervă - se
acordă automat, fără condiţionări. Dimensiunea lor
este determinată de ponderea DST sau a devizelor
convertibile în totalul cotei-părţi a ţării în cauză.
 b) tragerile în cadrul tranşelor de credit . O ţară
recurge la astfel de trageri atunci când şi-a epuizat
drepturile de tragere în cadrul tranşei de rezervă.
- patru tranşe de credit: 125, 150, 175 şi 200
% din cota – parte a ţării în cauză.
Trageri ordinare - Transe

Transa de rezerva

Transa de credit 1 : 125 % din cota parte a tarii

Transa de credit 2 : 150 % din cota parte a tarii

Transa de credit 3 : 175 % din cota parte a tarii

Transa de credit 4 : 200 % din cota parte a tarii


Facilităţi de finanţare
 aranjamente stand-by
 facilităţi de finanţare extinsă
 facilităţi de transformare sistemică
 facilităţi de finanţare compensatorii
 facilităţi de finanţare a stocurilor tampon

________________________________
● facilităţi de precauţie = nu necesită
utilizarea sumelor de bani decât în caz de
urgenţă
Acord de precauţie

Acordul de precauţie - nu vizează o situație


dificilă, ci o continuare a reformelor cu
asistență financiară internaţională
Resurse suplimentare , 2009 –
Summit G20, aprilie 2009, Londra
• 250 mld USD (deja în gestiunea Fondului) x 3 = 750 mld USD
• 100 de miliarde dolari - Japonia
• statele UE - 100 miliarde dolari
• 50 mld alţi parteneri
• 250 mld USD de la NAB (New Arrangements to Borrow)

● NAB + GAB (General Arrangements to


Borrow) – aranjamente de creditare între
FMI şi ţări sau instituţii care vor să
suplimenteze resursele Fond.
Imprumut de concesiune,
2009
● martie 2009, Conf Dar El Salaam (Tanzania) :
împrumut de concesiune = subventionarea
ratelor dobanzii la creditele efectuate de cele
mai sărace ţări (5 - 6 mld USD)
- Dacă o ţară cu venituri mici nu-şi poate utiliza
resursele primite de la Fond, atunci acestea pot
fi utilizate de o altă ţară
Participanţi GAB şi sumele alocate
Participanţi Suma alocată (DST)
1985 - 2009
Belgia 595
Canada 893
Germania (Bundesbank) 2380
Franţa 1700
Italia 1105
Japonia 2125
Olanda 850
Sveriges Riskbank (Suedia) 383
Swiss National Bank 1020
Marea Britanie 1700
SUA 4250
Total 17000
Arabia Saudită (credit 1500
suplimentar)
http://www.imf.org/external/np/exr/facts/gabnab.htm
Participanţi NAB şi sumele alocate
• 26 state
• Australia, Austria, Chile, Belgia,
Canada, Danemarca, Germania,
Finlanda, Franţa, Hong Kong, Italia,
Japonia, Koreea, Kuweit, Luxemburg,
Malaezia, Olanda, Norvegia, Arabia
Saudită , Singapore, Spania, Suedia,
Elveţia, Thailanda, Marea Britanie,
SUA

http://www.imf.org/external/np/exr/facts/gabnab.htm
Grupul Băncii Mondiale
1944, la Bretton Woods (S.U.A.) – FMI + BIRD

„Grupul Băncii Mondiale” (Jim Yong Kim din 01 iulie 2012 ):

With 189 member countries, staff from more 170


countries, and offices in over 130 locations, the World
Bank Group is a unique global partnership: five
institutions working for sustainable solutions that
reduce poverty and build shared prosperity in
developing countries. 

Sediul Băncii Mondiale - Washington


Grupul Băncii Mondiale

Grupul Băncii Mondiale este o instituție formată din alte cinci


instituții financiare internaționale, și anume:
• Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare - BIRD
(International Bank for Reconstruction and Development)
• Corporația Financiară Internațională - IFC (International Finance
Corporation) 1956
• Asociația Internațională de Dezvoltare - IDA (International
Development Association) 1960
• Agenția de Garantare Multilaterală a Investițiilor - MIGA
(Multilateral Investment Guarantee Agency) 1980
• Centrul Internațional de Reglementare a Diferendelor din
Domeniul Investițiilor - ICSID (International Center for
Settlement of Investments Disputes).
Principalele obiective ale B.I.R.D.
 sprijinirea reconstrucţiei şi dezvoltării
ţărilor membre
 încurajarea investiţiilor străine private,
prin intermediul garanţiilor oferite sau
participării la împrumuturi de capital
 stimularea dezvoltării echilibrate de lungă
durată a comerţului internaţional şi
menţinerea unor balanţe de conturi
echilibrate
 ajutarea ţărilor membre în efortul de
trecere de la economia de război la
economia de piaţă
B.I.R.D.
B.I.R.D. - 189 de ţări membre
1947 – Adunarea Generală a ONU i-a acordat statutul de
instituţie specializată a ONU
Conducere :
• Consiliul Guvernatorilor
• Administratorii Executivi
• Preşedintele Kristalina Georgieva is Interim President of the World
Bank Group and Chief Executive Officer of the World Bank (1 iulie 2012-
2017 Jim Yong Kim)
• Consiliul consultativ
• Comitetele de împrumuturi
Resursele financiare ale
BIRD
 contribuţiile la capital ale statelor
membre şi resurse atrase
 Principala sursă de capital pentru
împrumuturi a Băncii Mondiale o
constituie pieţele financiare
internaţionale, care acoperă aproximativ
85% din resursele sale
 O altă sursă de fonduri pentru BIRD
destinate împrumuturilor, o constituie
beneficiul său net care provine, în
principal, din dobânzile şi comisioanele
percepute la împrumuturile acordate.
 Rata dobânzii la creditele BIRD - 5,2%,
scadenţa 15 – 20 de ani , perioada de
Corporaţia Financiară Internaţională
(CFI )
184 de membri
Susţine dezvoltarea economică a activităţilor
sectorului privat
CFI realizează investiţii de capital în
întreprinderi private din sectoarele cheie ale
ţărilor în dezvoltare
Scadenţa împrumuturilor: 3 - 13 ani
Asociaţia Internaţională pentru
Dezvoltare (IDA)
 172 membri
 IDA este cel mai important organism din lume în
furnizarea de asistenţă tehnică şi resurse
financiare ieftine, efectuând, în acelaşi timp,
investiţii în proiecte fundamentale pentru
dezvoltarea economică şi a resurselor umane
 Scopul principal al IDA este reducerea sărăciei
prin promovarea unei dezvoltări economice
sustenabile în zonele cel mai slab dezvoltate ale
lumii, incluzând 79 de state, a căror populaţie
totală este de 2,5 miliarde locuitori
Agenţia Multilaterală de Garantare a
Investiţiilor (MIGA)

• 181 membri
• Scop: atragerea de investiţii
străine în scopuri productive în
ţările în curs de dezvoltare
Centrul Internațional de Reglementare a
Diferendelor din Domeniul Investițiilor -
ICSID (International Center for Settlement of Investments
Disputes)

• ICSID is one of the five organizations of


the World Bank Group
• ICSID is an international arbitration institution established in
1965 for legal dispute resolution and conciliation between
international investors.
• Provides facilities for conciliation and
arbitration of international investment
disputes.