Modul 2

MODUL 2
MODALITĂȚI DE REPREZENTARE TEHNICĂ
Durata (în ore de pregătire): 4 ore

Total din care: - instruire teoretică: 3 ore
- aplicații practice: 1 ore
Asociația VASTU
Curs_Decorator de interioare
MODUL 2
COMPETENȚE SPECIFICE:
1.Efectuarea de relevee ale situației existente
2.Efectuarea de calcule matematice
CONȚINUT TEMATIC:
- Releveu
-Reprezentarea convențională:
plan, secțiune, vedere
- Axonometria
-Perspectiva
-Formule matematice
Asociația VASTU
Releveul
 Definiții
 Elementele cotării în desenul de construcții
 Sisteme de cotare
 Convenții generale
 De evitat
 Simboluri
 Cotarea golurilor pentru uși și ferestre
 Cotarea scărilor
 Indicarea pantelor
 Indicarea cotelor de nivel
 Scara desenului
 Exemple
Axonometria
Perspectiva
Efectuarea de calcule matematice Principiile și metodele generale de executare a cotării, aplicabile

desenelor tehnice din toate domeniile (arhitectură, construcții,
Aplicație mecanic) sunt prevăzute în standardul SR ISO 129:1994.
Asociația VASTU
RELEVEUL
Asociația VASTU
RELEVÉU, relevee, s. n. Măsurarea, desenarea și reprezentarea la scară
a elementelor unei construcții, ale unui ansamblu de construcții sau ale
unui detaliu constructiv. ♦ Schiță în care sunt reprezentate la scară aceste
elemente.¹
(a) COTÁ, cotez, vb. I. Tranz. 1. A însemna, a marca, a numerota

potrivit unei anumite ordini. 2. A înscrie pe un desen tehnic, prin linii și
cifre, dimensiunile obiectului reprezentat.²
 Prin cotarea unui desen de construcţii se înţelege înscrierea în acel

desen a dimensiunilor parţiale şi totale necesare pentru determinarea
precisă şi clară a tuturor elementelor construcţiei.
Cotarea trebuie făcută în aşa fel încât să nu fie nevoie de calcule

suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor reprezentate.
1. Cf. Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută
Măsurarea directă pe un desen nu poate servi drept bază pentru și adăugită), Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu
Iordan”, ed. Univers Enciclopedic Gold, 2009
determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmează a fi 2. Idem
executate.
Asociația VASTU
Releveul făcut corect, la un nivel detaliat, va ușura
munca și vă va feri de complicații nedorite!
Asociația VASTU
Elementele cotării în desenul de construcții:
cota - indică valoarea numerică a dimensiunii

considerate
linia de cotă - indică lungimile sau unghiurile

la care se referă cota şi pe care se înscrie
valoarea cotei respective; pot fi o linie dreaptă,
un arc de cerc sau o linie frântă
liniile ajutătoare - delimitează porţiunile

cotate şi se folosesc în cazurile când linia de
cotă nu taie conturul elementului
liniile de indicaţie (liniile frânte) - se folosesc

când spaţiul dintre extremităţile liniei de cotă
nu este suficient pentru scrierea cotei
Extremitatea cotei – simbol ce demarchează

cota pe linia de cotă: săgeți, bare, puncte
cotarea unei dimensiuni unghiulare și a arcelor de cerc

Asociația VASTU
Sisteme de cotare:
în serie
față de un element luat drept reper
continuă, cu aceeași referință
Asociația VASTU
Sisteme de cotare:
în serie
Asociația VASTU
Sisteme de cotare:
în serie
Metoda „continuă” înlătură cele mai multe

abateri.
Asociația VASTU
Convenții generale:
Planul de secționare – se imaginează ca o

secțiune orizontală la cota de 100 cm pentru a
prinde și poziția ferestrelor; elementele aflate
deasupra planului de secționare se reprezentă
cu linie punctată
marcarea poziției secțiunii se face prin linia cu

punct
distanţa între două linii de cotă succesive, ca

şi distanţa dintre linia de cotă şi elementul
cotat, va fi de minimum 7 mm. În caz că nu se
poate respecta această distanţă, se admite
întreruperea liniei de cotă, cota scriindu-se în
interiorul întreruperii. Cota se înscrie deasupra
liniei de cotă, la o distanţă de 1..2 mm, de
regulă înspre mijlocul acesteia
cotarea golurilor suprapuse

Asociația VASTU
elementele de construcţie care nu ajung până

la tavan li se indică înălțimea prin notaţia h =...
scrisă în lungul peretelui
ordinea de trasare a liniilor de cotă se va face

începând cu cele pentru cotele parţiale - în
imediata apropiere a conturului elementelor - şi
terminând cu cele pentru cotele generale
dacă spaţiul nu permite plasarea clasică a

liniilor de cotă, în interiorul liniilor ajutătoare,
ele pot fi dispuse în afara acestora, cu vârfurile
spre interior, indicând dimensiunea cotată
cotele interioare se separă de cele cele

exterioare
exemplu Asociația VASTU

cotele se scriu astfel încât să poată fi citite de

jos în sus şi de la stânga la dreapta, în raport cu
baza formatului
Asociația VASTU
textul poate fi poziţionat în raport cu linia de

cotă deasupra acesteia, la o distanţă de 1.5-2
mm, sau pe mijlocul liniei de cotă, prin
întreruperea ei. În acest al doilea caz, textul
trebuie să fie citibil totdeauna de la baza
formatului.
Asociația VASTU
De evitat:
intersectarea liniilor de cotă între ele sau cu liniile ajutătoare ale altor
elemente
intersectarea săgeţilor de către liniile ajutătoare
pătrunderea liniilor de cotă exterioare in interiorul reprezentării

obiectului
trecerea liniilor de cotă prin goluri
intersectarea liniilor de indicaţie sau de referinţă
trasarea liniilor de indicaţie sau de referinţă paralele cu liniile de contur,

cu axele de simetrie, cu liniile de cotă şi cu haşurile din zonele învecinate
sau traversate
repetarea cotelor pe un acelaşi element, sau pe mai multe reprezentări

ale acestuia din acelaşi desen
nu se recomandă cotarea unui element pe proiecţia în care aceste este

reprezentat cu linie întreruptă (este „acoperit” de alte suprafeţe)
Asociația VASTU
Asociația VASTU
Asociația VASTU
 Simboluri:
 R pentru rază
 Ø pentru diametre
 S pentru sferă
 □ pentru latura pătratului
Asociația VASTU
Cotarea golurilor pentru uși și ferestre:
cotele golurilor pentru ferestre şi uşi se scriu

sub formă de fracţie pe liniile de cotă: lățimea
drept numărător iar înălțimea drept numitor
pentru golurile cu forme variate, se dau cotele

dreptunghiului de gabarit, cu trimitere la detaliu
poziţia golurilor din pereţii interiori se va

indica prin cota de la marginea golului la
reperul cel mai apropiat (zid, stâlp etc.)
înălţimea de la care începe golul unei ferestre

se notează în dreptul fiecărui gol prin Hp=...
(înălțime parapet)
Asociația VASTU
Cotarea scărilor:
la scările drepte dimensiunile treptelor se

măsoară pe linia pasului și se scriu astfel:
lăţimea deasupra, iar înălţimea imediat
dedesubt
sensul urcării se indică printr-o săgeată,
desenată pe linia pasului, cu vârful în direcția
urcării
treptele se numerotează de jos în sus
lăţimea podestelor se cotează până la linia
contratreptei. În cazul scărilor fără contratrepte
cotele se iau n până la vârful treptei
nivelul planului de secţionare se indică prin
îngroşarea liniei treptei respective
înălţimea de la care începe golul unei ferestre
în casa scării se notează prin Hp=..., faţă de
cota palierului respectiv
pe podeste se scriu obligatoriu cotele de nivel
Asociația VASTU
Indicarea pantelor:
Pantele se indică printr-o săgeată paralelă cu

panta astfel:
având sensul de urcare pentru scări, rampe de
circulație
având sensul de coborâre pentru pantele de
scurgere (acoperiş, terasament, canalizare etc.)
Valoarea pantei se scrie sub formă de raport sau

de procent deasupra săgeţii.
În planuri, la rampe şi scări, săgeţile indicând

direcţia pantelor au lungimea elementului
respectiv.
a – rampă b – acoperiș c – profil drum Asociația VASTU

Indicarea cotelor de nivel:
cotele de nivel se indică în metri, cu două

zecimale (chiar dacă acestea sunt zero)
cota-reper se indică prin ±0,00; cotele de

deasupra cotei reper sunt precedate de semnul
plus (+), iar cotele de sub acest nivel sunt
precedate de semnul minus (-)
nivelul de reper se consideră, în general,

nivelul pardoselii finite de la parterul corpului
principal al clădirii
pentru scrierea cotelor de nivel se utilizează

atât în secţiuni cât şi în faţade simboluri
triunghiulare
în planuri simbolul reprezentarea se face

printr-un dreptunghi în care se înscrie cota
în elevație / în plan Asociația VASTU

Scara desenului:
În funcție de gradul de detaliere dorit scara de

reprezentare a desenului tehnic poate varia.
Asociația VASTU
Exemplu în plan
Asociația VASTU
Exemplu: secțiune și vedere
Asociația VASTU
Exemplu: secțiune și vedere
Asociația VASTU
Cotarea se consideră încheiată atunci când toate
cotele înscrise pe desen pot determina foarte clar
reprezentarea construcției.
Asociația VASTU
AXONOMETRIA
Asociația VASTU
Axonometria:
Citirea vederilor (epurei) obiectului astfel

reprezentat se face cu greutate de un observator
fără o practică îndelungată în acest domeniu,
deoarece pentru intuirea unui obiect sub
aspectul lui de volum nu este suficientă numai
simpla observare a proiecţiilor acestuia pe cele
două plane de proiecţie, ci mai este necesară şi
combinarea în imaginaţie a acestor proiecţii în
vederea realizării volumului.
Comparație între reprezentarea prin vederi și cea cu ajutorul Asociația VASTU

desenului axonometric
Axonometria:
Reprezentarea în dublă proiecţie ortogonală

prezintă avantajul că elementele care alcătuiesc
obiectul, situate într-o anumită poziţie faţă de
planele de proiecţie, sunt proiectate pe acestea
în adevărată mărime şi deci pot fi măsurate.
Asociația VASTU
Axonometria:
Exemplu de prezentare în care axonometria aduce un plus de

înțelegere asupra spațiului, superior reprezentării doar a Asociația VASTU
vederilor. Decorator de interioare
Construcția axonometrică:
Sursa: YouTube.
Asociația VASTU
Axonometria:
Axonometria explodată ajută la înțelegerea

detaliată a componentelor obiectului
reprezentat.
Exemplu de axonometrie explodată

Asociația VASTU
Tipuri de axonometrie:
Axonometria izometrică
Axonometria cavalieră
Axonometria militară
Asociația VASTU
Axonometria:
Instrumente necesare pentru realizarea

axonometriei izometrice:
-Teu
-Echer de 30º
Recomandăm folosirea axonometriei izometrice, în care Asociația VASTU

dimensiunile pe cele trei direcții sunt la aceeași scară.
PERSPECTIVA
Asociația VASTU
Perspectiva:
Perspectiva este metoda pe care o avem la

îndemână pentru a reda într-un plan
bidimensional, un obiect tridimensional. Este
metoda prin care arătăm ca un obiect este mai
departe de privitor decât un altul, și prin care
dăm iluzia de adâncime. Perspectiva stă la baza
oricărui desen realizat în manieră realistă.
Aparatul vizual Asociația VASTU

Linia de orizont sau linia de privire:
În funcție de linia de orizont se poate determina

ce este deasupra, ce este la același nivel cu linia
ochilor și ce este sub ea. Toți oamenii de
aceeași înălțime cu observatorul vor avea linia
ochilor pe linia de orizont.
perspectiva la un punct de fugă

perspectiva la două puncte de fugă
perspectiva la trei puncte de fugă
Asociația VASTU
Perspectiva la un punct de fugă (frontală):
Când direcţia pricipală de privire este

perpendiculară pe unul din planele obiectelor
din spaţiu se formează perspectiva frontală sau
perspectiva la un singur punct de fugă. În
acestă situaţie, numai dreptele din planele
laterale şi planele laterale sunt convergente
în perspectivă.
Construcţia perspectivei frontale se face prin

costruirea unei grile de pătrate în perspectiva
frontală, o bază pe care se poate ridica un
ansamblu de obiecte.
Asociația VASTU
Perspectiva la două puncte de fugă:
În această situaţie ambele feţe ale obiectelor

fug în perspectivă.
Privitorul priveşte de la înălţimea ochiului, deci

linia de orizont este la cca. 1,80 metri.
Punctele de fugă sunt punctele în care dreptele

paralele din spaţiu par a se întâlni în imaginea
perspectivă, deci sunt punctele de concurenţă a
dreptelor paralele din spaţiu.
Asociația VASTU
Perspectiva cu orizont coborât sau
supraînălțat:
În funcție de linia de orizont se poate determina

ce este deasupra, ce este la același nivel cu linia
ochilor și ce este sub ea.
Asociația VASTU
Perspectiva pe tablou înclinat:
Direcţia principală de privire este înclinată, prin

urmare, tabloul de perspectivă, care este
perpendicular pe direcţia de privire, nu mai este
vertical, ci înclinat. Consecinţa este că dreptele
verticale din spaţiu nu mai sunt verticale în
imaginea perspectivă, ci concurente. Apare
astfel al treilea punct de fugă.
Asociația VASTU
FORMULE MATEMATICE
Asociația VASTU
Formule matematice:
Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2
Atriunghi=(b x h)/2
AABC=(BCxAD)/2
Aria paralelogramului = baza x inaltimea

Aparalelogram=b x h
AABCD=DC x AM, unde
DC=b (baza) si AM=h (inaltime).
Aria dreptunghiului = lungimea x latimea

Adreptunghi=L x l
AABCD=AB x BC
Asociația VASTU
Formule matematice:
Aria patratului=latura x latura = latura2,

Apatrat=L2
AABCD=AB2
Aria trapezului = (baza mare + baza mica) x

inaltimea/2
Atrapez=(B + b) x h/2
AABCD=(DC + AB) x AM/2, unde
DC=B (baza mare)
AB=b (baza mica), iar
AM=h (inaltimea)
Aria cercului (corect ar fi aria discului):
Lungimea cercului:
Asociația VASTU
Formule matematice:
Piramida
AB - muchia bazei(not. m)
VA - muchia laterala(not. l)
VO - inaltimea piramidei (not. h)
VM - apotema laterala sau apotema piramidei
(not. ap)
OM - apotema bazei (not. ab).
Aria totala = aria bazei + aria laterala =
(Pb x ab)/2 + (Pb x ab)/2
Volumul: Vpir=(Ab x h)/3
Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

AB - lungime(not. L)
BC - latime(not. l)
AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h)
Aria totala = aria bazei + aria laterala = L x l +
2(L + l) x h
Volumul: Vparalelipiped=L x l x h
Asociația VASTU
Formule matematice:
Cilindrul
AA' - generatoare (not. g)
OO' - inaltimea cilindrului (not. h; in cazul
nostru, la cilidrul circular drept, avem g=h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

Aria laterala:
Aria totalã:
Volumul cilindrului:

Conul
VA - generatoare (not. g)
VO - inaltimea conului (not. h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria laterala:

Aria totala:

Volumul conului:

Formule matematice:
Sfera
OA - razã (not. r)
Aria sferei:

Volumul sferei:

Asociația VASTU
Aplicație:
Releveul spațiului locuit

Se cere măsurarea şi desenarea la scară, în plan, secţiuni şi vederi, a
apartamentului sau a casei locuite, inclusiv cu elemente de construcţie,
decoraţie, mobilier fix, echipamente tehnice.
Obiective:
-învăţarea tehnicii relevării (schiţe, măsurători, desen la scară);
-învăţarea convenţiilor desenului de arhitectură (reprezentarea în plan,
secţiune, vedere);
Conţinutul releveului:
-planul cotat - scara 1:50
-o vedere interioară, cu indicarea cotelor de nivel - scara 1:50
Asociația VASTU
Asociația VASTU

Modul 2 - MODALITu0102u021AI DE REPREZENTARE TEHNICu0102

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul 2 - MODALITu0102u021AI DE REPREZENTARE TEHNICu0102

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODALITĂȚI DE REPREZENTARE TEHNICĂ

Durata (în ore de pregătire): 4 ore

Efectuarea de calcule matematice Principiile și metodele generale de executare a cotării, aplicabile

(a) COTÁ, cotez, vb. I. Tranz. 1. A însemna, a marca, a numerota

 Prin cotarea unui desen de construcţii se înţelege înscrierea în acel

Cotarea trebuie făcută în aşa fel încât să nu fie nevoie de calcule

cota - indică valoarea numerică a dimensiunii

linia de cotă - indică lungimile sau unghiurile

liniile ajutătoare - delimitează porţiunile

liniile de indicaţie (liniile frânte) - se folosesc

Extremitatea cotei – simbol ce demarchează

cotarea unei dimensiuni unghiulare și a arcelor de cerc

față de un element luat drept reper

continuă, cu aceeași referință

față de un element luat drept reper

continuă, cu aceeași referință

față de un element luat drept reper

continuă, cu aceeași referință

Metoda „continuă” înlătură cele mai multe

Planul de secționare – se imaginează ca o

marcarea poziției secțiunii se face prin linia cu

distanţa între două linii de cotă succesive, ca

cotarea golurilor suprapuse

elementele de construcţie care nu ajung până

ordinea de trasare a liniilor de cotă se va face

dacă spaţiul nu permite plasarea clasică a

cotele interioare se separă de cele cele

exemplu Asociația VASTU

cotele se scriu astfel încât să poată fi citite de

textul poate fi poziţionat în raport cu linia de

intersectarea săgeţilor de către liniile ajutătoare

pătrunderea liniilor de cotă exterioare in interiorul reprezentării

trecerea liniilor de cotă prin goluri

intersectarea liniilor de indicaţie sau de referinţă

trasarea liniilor de indicaţie sau de referinţă paralele cu liniile de contur,

repetarea cotelor pe un acelaşi element, sau pe mai multe reprezentări

nu se recomandă cotarea unui element pe proiecţia în care aceste este

 □ pentru latura pătratului

cotele golurilor pentru ferestre şi uşi se scriu

pentru golurile cu forme variate, se dau cotele

poziţia golurilor din pereţii interiori se va

înălţimea de la care începe golul unei ferestre

la scările drepte dimensiunile treptelor se

Pantele se indică printr-o săgeată paralelă cu

Valoarea pantei se scrie sub formă de raport sau

În planuri, la rampe şi scări, săgeţile indicând

a – rampă b – acoperiș c – profil drum Asociația VASTU

cotele de nivel se indică în metri, cu două

cota-reper se indică prin ±0,00; cotele de

nivelul de reper se consideră, în general,

pentru scrierea cotelor de nivel se utilizează

în planuri simbolul reprezentarea se face

în elevație / în plan Asociația VASTU

În funcție de gradul de detaliere dorit scara de

Citirea vederilor (epurei) obiectului astfel

Comparație între reprezentarea prin vederi și cea cu ajutorul Asociația VASTU

Reprezentarea în dublă proiecţie ortogonală

Exemplu de prezentare în care axonometria aduce un plus de

Axonometria explodată ajută la înțelegerea

Exemplu de axonometrie explodată

Instrumente necesare pentru realizarea

Recomandăm folosirea axonometriei izometrice, în care Asociația VASTU