Culoarea

Rolul culorii
A. Hermant: „culoarea nu poate fi disocialta de forma intrucat ea
poate afirma sau distruge”.

Culoarea contureaza formele,permite o perceptie vizuala

optima,tarnsmite o valoare emotionala si comunica o informatie.
Scurt istoric al teoriei culorilor
Inca din preistorie, desenele rupestre erau foarte expresive, mai ales
datorita folosirii culorilor.

Altamira, Spania Hunan, China

Scurt istoric al teoriei culorilor
Odata cu dezvoltarea culturilor antice, functia culorilor a
devenit mai complexa. Culorile au format un limbaj aparte,
caruia i-au fost atribuite semnificatii simbolice, mistice.
 Egiptenii foloseau, pe langa culorile de pamant,
coloranti obtinunti pe cale artificiala, prin extractie,
cu ar fi indigoul.
 Grecii antici au atribuit fiecaruia dintre cele patru
elemente primordiale cate o culoare: rosu – foc,
verde – apa, albastru – aer. galben – pamant.
 In Evul Mediu, reprezentarea artistica era conditionata de canoanele
stabilite de Biserica: alb – inocenta, puritate, rosu - martiriu, albastru
– pace, galben – glorie, purpuriu – regalitate, verde – speranta, negru-
doliul.
Scurt istoric al teoriei culorilor
 In Renastere, simbolismul culorilor devine mai putin rigid, iar datorita
imbogatirii mijloacelor de exprimare artistica are loc aplicarea
constienta a culorilor.
 Barocul obtine efecte dinamice prin reprezentarea spatiului largit spre
infinit.
 In secolul al XIX-lea, impresionistii au iesit sub cerul liber, dedicandu-
se privelistii naturii, recurgand la impresie si la revelatia
momentului.
 Secolul XX, in cadrul diverselor curente, suprinde culoarea intr-o
ipostaza mereu schimbatoare, rolul evoluand de la unul principal la
unul secundar.
Scurt istoric al teoriei culorilor
Treptat, culoarea a capatat un rol esential in formarea ambiantei in
arhitectura si in decorarea interioarelor.
Bazele cromaticii
Teoriile moderne ale culorii pleaca de la observatia lui Sir Isaac
Newton ca lumina alba contine toate culorile vizibile (rosu, oranj,
galben, verde, albastru, indigo, violet). Acesta a reusit sa
descompuna, cu ajutorul unei prisme optice, lumina soarelui si apoi
sa adune la un loc, cu o lentila convergenta, culorile spectrului.
Newton a studiat frecventele luminii, spectrul solar, proprietatile
culorilor si felul in care ochiul le percepe.
Bazele cromaticii
Lumina este o radiatie sub forma de unde
electromagnetice care fac posibila vederea atat
pentru om cat si pentru celelalte fiinte. Radiatiile
electromagnetice pot fi clasificate in functie de
frecventa lor. Ochiul uman este sensibil la o banda
ingusta din totalitatea frecventelor luminoase (intre
360 si 780 nm, unde 1 nm = 0.000001 mm). Lumina
cu o frecventa inalta (400 pe scala nanometrica) ne
apare violet in timp ce lumina cu o frecventa joasa
(aproximativ 700 nm) ne apare ca fiind rosie.
Frecventele intermediare corespund celorlalte culori
spectrale.
Obtinerea culorilor
Culorile secundare, create prin combinarea culorilor primare:
ROŞU + GALBEN = ORANJ (portocaliu)
GALBEN + ALBASTRU = VERDE
ALBASTRU + ROŞU = VIOLET

Culorile terţiare, create prin combinarea unei culori primare şi

a unei culori secundare alăturate:
ROŞU + ORANJ = ORANJ-ROŞCAT
ROŞU + VIOLET = VIOLET-ROŞCAT
ALBASTRU + VIOLET = VIOLET-ALBĂSTRUI (indigo)
ALBASTRU + VERDE = VERDE-ALBĂSTRUI (turcoaz)
GALBEN + VERDE = VERDE-GĂLBUI
GALBEN + ORANJ = ORANJ-GĂLBUI (auriu)
Roata culorilor
Este o conventie utilizata de artisti si designeri pentru a gasi
cele mai bune acorduri cromatice.

Triunghiul culorilor primare: rosu, galben si albastru

Atunci cand adaugam culorile

secundare (Oranj, Violet, Verde)
triunghiului principalelor obtinem
urmatoarea figura.

Prin adaugarea culorilor tertiare, care se obtin

prin combinarea unei culori principale cu una
secundara, se obtine roata culorilor.
Culorile acromatice si monocromatice
Culorile acromatice sunt ALBUL şi NEGRUL Ele nu se pot găsi în
natură în formă pură.
GRIUL se obţine prin combinarea albului cu negrul în proporţii diferite.
Toate nuanţele de la alb la negru se numesc gri. 

Culorile monocromatice reprezinta toate nuanţele unei culori.

Dacă adăugăm alb sau negru într-o culoare pură, obţinem nuanţe
deschise sau închise ale aceleiaşi culori:
- Culoare + Alb = Tentă (tint)
Exemplu: Roşu + (Alb) = Roz
- Culoare + Negru = Umbră (shade)
Exemplu: Oranj + Negru = Ruginiu
- Culoare + Gri = Ton (tone)
Exemplu: Violet + Gri = Lila
Combinarea culorilor
Culorile analoage sunt culori
adiacente pe cercul culorilor, ele
se combină în variantă optimă
cîte 3, maxim 4, la rand. 
Avem ca exemplu Galben, Verde-
Gălbui şi Verde.

Culorile complementare se
află situate diametral opus pe
cercul cromatic. Combinaţiile de
culori complementare formează
cele mai reuşite combinaţii,
culorile sunt reciproc evidenţiate,
creand un contrast puternic.
Combinarea culorilor
Mai putem combina culorile
folosind schema complementarelor
cu disjuncţie (de rupere) sau split
complementary. De data aceasta, se
alege o culoare şi 2 culori din ambele
părţi ale culorii complementare.
Schematic, aceste combinaţii se
formează schiţand un triunghi isoscel
(cu 2 laturi egale) înauntrul cercului
cromatic. Culorile aflate la varfurile
triunghiului vor fi culorile
complementare cu disjuncţie. Această
opţiune permite o armonie cromatică
mai puţin stringentă decît schema
complementară. 
Lumea culorilor
Prin folosirea culorilor se poate obtine un efect emotional mai
puternic.
Lumea culorilor
Pe langa efectul emotional, omul a atribuit culorilor diverse
semnificatii.
 ROSUL
Roşul, în general, semnifică: dorinţa sub toate aspectele sau formele sale,
tendinţa şi impulsul către acţiune, voinţa de a obţine rezultate, de a înfrunta
viaţa cu dificultăţile şi problemele ei.

Efecte fiziologice:
 Crește presiunea sanguină, măreşte tonusul muscular,
 activează respiraţia,
 senzaţie pregnantă de căldură
ROSUL
Efecte psihologice:
 culoare foarte caldă,
 stimulator general,
 excită, irită, provoacă, incită la acţiune îndeosebi în plan psihomotor,
 stimulator intelectual, uşor neliniştitor,
 senzaţie de apropiere în spaţiu
 aprindere, însufleţire, activare,
 mobilizare, facilitează asociaţiile mentale de idei.
Rosul temperat

Rosul inchis inspira forta si este asociat

cu vointa, curajul si vigoarea. Rosurile
foarte inchise care tind catre maro devin
masculine si telurice.
Roz

Rozul semnifica prietenie, dragoste si

feminitate, si este perceput ca fiind
luminos, evanescent.

Indiferent de modul in care este utilizat,

creaza o stare benefica de optimism si
bunadispozitie.
 ORANJ (portocaliu)
Oranjul are aceleaşi caracteristici ca şi culoarea roşu dar ceva mai blânde şi
mai molatice, cu o tentă senzuală pregnantă.

Efecte fiziologice:
 accelerează pulsaţiile inimii,
 favorizează secreţia gastrică şi digestia.
ORANJ (portocaliu)
Efecte psihologice:
 este o culoare caldă şi dezinhibantă
 conferă optimism, veselie, senzualitate
 provoacă stimulare emotivă, amoroasă
 senzaţie de apropiere puternică şi intimitate
 măreşte sociabilitatea fiind mai activă în această direcţie decât galbenul
 conferă o stare de sănătate şi optimism
 este euforizant sexual
Caramiziu

Caramiziul este o culoare telurica, calda si

subtila.

Ne duce cu gandul la solurile rosiatice arse

de soare, la ideea de constructie, la caldura
cuptorului in care se topeste caramida si in
general la terracotta – pamant copt!
 GALBEN
Galbenul, în general, semnifică: aspiraţiile sublime, dorinţa de
fericire, tendinţele de autorealizare, autodepăşire.

Efecte fiziologice:
 stimulează nervul optic, influenţeaz
 funcţionarea normală a sistemului cardiovascular.
GALBEN
Efecte psihologice:
 culoare caldă şi dinamică
 este culoarea cea mai veselă şi conferă intim itate elevată, satisfacţie
sublimă, admiraţie, înviorare
 stimulează vederea
 calmant al psihonevrozelor
 senzaţie de apropiere în spaţiu
 stimulează şi întreţine starea de vigilenţă
 sporeşte capacitatea de concentrare şi mobilizează atenţia
 predispune la o comunicativitate profundă
 onferă o stare de împlinire mentală
Galben pai

Galbenul pai este cel mai optimist dintre

toate tipurile de galben.

Este o culoare luminoasa, deschisa si calda

in acelasi timp.
Ocru

Galbenul ocru este o culoare extrem de

complexa cu multiple valente si subtilitati.

Undeva la granita dintre galben, verde si

siena, ocrul este o culoare calda, molateca,
vegetala, cu efecte pozitive si calmante.
 VERDE
Verdele, în general, semnifică: flexibilitatea impulsurilor interioare, a
tendinţelor şi atitudinilor, dorinţa de a impresiona şi de a obţine
recunoaştere.

Efecte fiziologice:
 scade presiunea sanguină
 dilată vasele capilare
 VERDE
Efecte psihologice:
 linişte, bună dispoziţie, relaxare
 meditaţie, echilibru, contemplare
 abundenţă de asociaţii mentale, de idei, fantezie
 este o culoare neutră, plăcută, odihnitoare, liniştitoare şi calmantă
 conferă o senzaţie intensă de prospeţime, de depărtare în spaţiu
 facilitează deconectarea nervoasă
Verde cald

Si verdele cald, ca si verdele vegetal este o

culoare naturala dar ceva mai telurica. Fie
ca vorbim de galben verzui, oliv, kaki sau
verde de China, nuante mai inchise sau mai
deschise de verde, toate au in comun starea
benefica pe care o redau.
Verde rece

Verdele rece este o culoare reconfortanta,

care detine cateva din atributele linistitoare
ale albastrului.

Ca si in cazul albastrului, intr-o camera

verde timpul pare sa treaca mai repede.
 ALBASTRU
Albastrul, în general, semnifică: liniştea superioară, calmul profund, iubirea
lipsită de posesivitate şi gelozie, abnegaţia, dăruirea către un nobil şi înalt ideal.

Efecte fiziologice:
 scade presiunea sanguină
 scade tonusul muscular
 calmează respiraţia
 reduce frecvenţa pulsului
 ALBASTRU
Efecte psihologice:
 culoare rece, odihnitoare şi liniştitoare
 îndeamnă la calm şi reverie
 predispune la concentrare elevantă şi linişte interioară extatică
 conferă seriozitate, reverie sublimă, disponibilităţi evocatorii
 senzaţie de spaţialitate, îngăduinţă, pace inefabilă, dor, nostalgie spirituală
 favorizează amplificarea proceselor de inhibiţie şi de încetinire a ritmului
activităţii
 face să se manifeste senzaţia de depărtare în spaţiu, de detaşare, de infinit
 meditaţie spontană
Bluemarin

Albastrul inchis reprezinta cunoasterea,

puterea, integritatea si seriozitatea.

Bleumarinul este o culoare masculina;

studiile arata ca este preferata barbatilor.
Turcoaz

Turcoazul este o culoare sofisticata la

confluenta dintre albastru si verde.

In natura ea este specifica pietrei

semipretioase al carei nume in poarta dar si
peisajelor marine luxuriante..
 INDIGO
Indigoul, în general, semnifică: negarea absurdului, acţiunea plenar
inteligentă, viaţă spirituală, transcenderea iluziei, trecerea dincolo de
aparenţe, dragostea de adevăr, inteligenţa practică, extraordinarul.

Efecte fiziologice:
 repaus profund
 hibernare
 reducerea activităţii metabolice
 INDIGO
Efecte psihologice:
 reţinere, transcendere, introversie (interiorizare) exemplară, înduioşare
 impresia de adâncime extraordinară
 plinătate extatică
 accelerarea gândirii
 fuziune cu nemărginirea, atotputere
 creativitate maximă
 VIOLET
Violetul, în general, semnifică tendinţa către fuziune şi identificare, aspiraţia
către unificarea impulsurilor, vidul creator, sesizarea eternului, sentimentul
nemuririi.

Efecte fiziologice:
 intensifică activitatea cardiovasculară
 accelerează respiraţia
 influenţează pozitiv rezistenţa cardiacă şi pulmonară
 VIOLET
Efecte psihologice:
 culoare rece, transcendentală
 conferă luciditate plină de înţelepciune, detaşare totală, integrare în
supramental, clarviziune, sentimentul eternităţii, nostalgia adevărurilor ultime,
trăiri paranormale, stare de fuziune şi unitate cu tot ceea ce ne înconjoară
 stimulează trăirile spirituale înalte
 simultaneitatea inefabilă a unor stări ca: optimism şi nostalgie, atracţie şi
detaşare, îndepărtare şi apropiere, bucurie şi tristeţe, concret şi abstract,
prezenţă şi absenţă
 stare de atotputere, de omniprezenţă
 senzaţia de apropiere foarte mare în spaţiu
 aprehendarea infinitului şi a eternităţii în propria fiinţă
 starea că totul este în fiinţă şi că simultan fiinţa este în tot ce o înconjoară
Lila

Gratioasa si feminina, levantica a fost pentru

mult timp culoarea si floarea preferata a
domnisoarelor aristocrate.

Culoarea acestei flori sugereaza rafinament,

gratie, eleganta si ceva special.
Armonia culorilor
Printre pictori circula o zicala foarte inteleapta: "Nu exista
culori urate, numai raporturi gresite!", o atitudine pozitiva
pentru a ajunge la rezultate valoroase. Orice culoare poate
genera armonie daca isi gaseste un partener de dialog
cromatic sau daca este utilizata in cantitatea si la calitatea
potrivite.

Armonia cromatica este descrisa de teoreticieni si plasticieni

in termeni apropiati armoniei muzicale. S-a observat ca
anumite combinatii de culori sunt neplacute, in timp ce altele
ofera privitorului o stare de bine si chiar de placere, precum
face si muzica. Pentru a obtine armonia cromatica e necesar
sa cunoastem specificul fiecarui tip de contrast, sa utilizam
schemele cromatice clasice descoperite de specialisti sau pur
si simplu sa ne urmam propriul simt artistic.
Contrastele cromatice
1. Contrastul cromatic in sine (a culorilor pure)
2. Contrastul clar/obscur
3. Contrastul caloric (rece/cald)
4. Contrastul culorilor complementare
5. Contrastul simultan
6. Contrastul calitativ
7. Contrastul cantitativ
Contrastul cromatic in sine
Acesta este descris ca asocierea a minimum trei culori pure,
mediate in general de alb. Medierea este posibil sa se realizeze
uneori si prin negru sau gri.

Cu cat culorile utilizate sunt mai pure si mai apropiate de cele 3

culori principale, (rosu, galben, albastru) cu atat contrastul este
mai clar diferentiat.

In amenajarile interioare poti folosi acest tip de contrast in

designul minimalist sau pe suprafete mici – de exemplu: trei
obiecte intens colorate pe o etajera alba, proiectate pe un
perete colorat deschis.
Contrastul cromatic in sine
Contrastul clar-obscur
Contrastul inchis-deschis sau clar-obscur este cel mai simplu
dintre toate contrastele si, de obicei, poate fi observat in paralel
si cu contraste de alt tip.

Contrastul inchis deschis este un contrast valoric. De aceea

putem vorbi despre acest contrast chiar si in lipsa culorii
(contrastul dintre alb, griuri si negru) sau in cazul existentei unei
singure culori plus alb, gri sau negru.

Atunci cand vorbim despre culori pure, galbenul este cea mai
deschisa culoare iar violetul cea mai inchisa.
Contrastul clar-obscur
Contrastul caloric (rece-cald)
O clasificare a culorilor se face in functie de
temperatura pe care o inspira ochiului uman.
Culori calde sunt galbenul, oranjul si rosul.
Culori reci sunt verdele, albastrul si violetul.

Atunci cand asociem o culoare calda cu una

rece ne rezulta un contrast de cald-rece sau
caloric.
Fiecare pereche de complementare se bucura de un contrast cald-
rece: oranj (cald) – albastru (rece), galben (cald) – violet (rece),
rosu (cald) – verde (rece).
Contrastul caloric (rece-cald)
Contrastul culorilor complementare
Contrastul complementarelor este foarte complex. El implica contrastul
din cadrul unei perechi de complementare. Acestea sunt: oranj-albastru,
galben-violet, rosu-verde.

Fiecare dintre perechi contine o culoare calda si una rece.

Fiecare dintre perechi contine o culoare inchisa si una deschisa (cu

exceptia perechii rosu-verde care au valori egale).

Fiecare pereche contine o culoare principala si una secundara.

Contrastul culorilor complementare
Contrastul simultan
Iata cel mai subtil si mai complex tip de contrast. Contrastul simultan se
intampla numai in ochii nostri, nu pe suprafata colorata propriu-zisa, de
aceea el nu poate fi surprins si nici ilustrat prin fotografii.

In esenta, contrastul simultan este proprietatea unei culori (cu cat este
mai pura culoarea cu atat aceasta proprietate este mai puternica) de a
vira tonurile neutre cu care vine in contact catre complementara sa.

Acest tip de contrast se afla in stransa legatura cu contrastul

complementarelor, iar in amenajarile interioare el va aparea de la sine la
utilizarea acestora.
Contrastul simultan

Suprafata calda de sus, aproape portocalie a

copacilor si a muntelui, influnteaza albul
zapezii de jos, ochii nostri percepand acel
alb mult mai rece, aproape de albastru.
Contrastul calitativ
Iata cel mai subtil si mai complex tip de contrast. Contrastul simultan se
intampla numai in ochii nostri, nu pe suprafata colorata propriu-zisa, de
aceea el nu poate fi surprins si nici ilustrat prin fotografii.

In esenta, contrastul simultan este proprietatea unei culori (cu cat este
mai pura culoarea cu atat aceasta proprietate este mai puternica) de a
vira tonurile neutre cu care vine in contact catre complementara sa.

Acest tip de contrast se afla in stransa legatura cu contrastul

complementarelor, iar in amenajarile interioare el va aparea de la sine la
utilizarea acestora.
Contrastul calitativ
Contrastul cantitativ
Contrastul cantitativ este lesne de inteles si de aplicat. Este vorba de
combinatii de culori pe suprafete diferite ca si intindere.

Acest contrast este direct responsabil de armonia culorilor de orice fel.

Practic, in cantitatile potrivite, oricare doua si chiar trei culori pot
functiona armonios. Pentru a pune in aplicare acest contrast ieste
necesar sa intelegem foarte bine si contrastul de calitate.
Contrastul cantitativ

In imaginea alaturata, pata de rosu inchis

reprezentata de vasul cu trandafiri se afla intr-
un contrast cantitativ cu toate bejurile si
nisipurile din jurul sau. Datorita acestui
contrast ea este si mai bine pusa in evidenta,
mai vizibila.