Varicela: tablou clinic, diagnostic

diferențial, tratament și profilaxie

Student:
Grigoriș Corina,
Anul V, grupa S1507
 În popor este numită vărsat de vânt şi este provocată de un
virus filtrant. Virusul varicelo-zosterian (VZV):

 virus cu ADN din familia herpesviridae,

 are tropism cutanat dar şi visceral,

 determină varicela ca infecţie primară şi zona (zoster) ca

reactivare a infecţiei latente.
 DATE EPIDEMIOLOGICE
Factorii epidemiologici principali
1.   Focarul de infecţie -bolnavul, contagios 1-2 zile
înainte de debut şi 5-6 zile de la ultimul val eruptiv,
prin secreţii respiratorii, dar şi prin conţinutul
veziculelor.
2.   Transmiterea
 aeriană, prin picături;
 prin obiecte recent contaminate cu secreţii, fie de
la nivelul leziunilor, fie respiratorii.
 Clasificarea

 După tip
Tipică
Atipică: rudimentară, gangrenoasă, hemoragică, buloasă
Generalizată (viscerală)
 După gradul de severitate
Uşoară
Medie
Severă
 După caracterul evoluţiei
Cu complicaţii
Fără complicaţii
 Criterii de severitate în varicelă

 Generale
Afectarea SNC (semne de intoxicaţie generală, vome
repetate, halucinaţii,
dereglări ale conştienţei, convulsii).
Sindromul de crup – laringotraheită stenozantă.
 Locale
Numărul elementelor eruptive şi mărimea lor.
Caracterul erupţiilor (hemoragice, gangrenoase, buloase).
 MANIFESTĂRILE CLINICE ÎN VARICELA TIPICĂ

 Perioada de incubatie dureaza 10-21 de zile ( in medie

14-15 zile).
 Perioada prodromală (preeruptivă)

 Debut acut.
Febră 37 - 380C.
Rinofaringită, conjunctivită discretă.
Adenopatie uşoară.
Indispoziţie.
Inapetenţă.
Rash preeruptiv cu erupţie scarlantiniformă sau rujeoliformă care dispare în 24
ore.
Durată – 1 - 3 zile.
 Perioada prodromală (preeruptivă) a varicelei deseori poate fi asimptomatică.
 Perioada de stare (eruptivă)

 Stare generală alterată.

Febră 37,5 - 390C, (cu caracter neregulat), ce
însoţeşte fiecare puseu eruptiv, rareori depăşeşte 4 - 5
zile.
Rinofaringită, conjunctivită discretă.
Exantem (macule, papule, vezicule).
Enantem (macule, vezicule, ulceraţii superficiale).
Durată – 2 - 5 -7 zile.
 Elementele eruptive:
 Sunt bine individualizate şi apar sub formă de macule congestive rotunde sau ovalare,
inegale, cu diametre cuprinse între 2 şi 6 mm. Maculele evoluează în câteva ore luând
aspect de papule, iar acestea se transformă în vezicule.
 Veziculele sunt rotunde sau ovalare, uniloculare, înconjurate de o areolă (halou) congestivă.
Veziculele sunt superficiale, au un conţinut clar, transparent şi se aseamănă cu picaturile de
rouă. În timp, pereţii veziculari suferă transformări, lichidul se resoarbe treptat şi se
concentrează luând un aspect uşor tulbure. Tavanul veziculei se deprimă în centru, fenomen
cunoscut ca "ombilicarea" veziculei. De la acest nivel începe şi formarea crustei care
înlocuieşte, în 3 - 4 zile, vezicula. Crustele se detaşează uşor în ziua 7 - 10, lăsând o zonă de
tegument depigmentată.
 Valurile de viremie sunt urmate de tot atâtea valuri eruptive, ceea ce explică
parţial polimorfismul erupţiei din varicelă (erupţie reprezentată simultan de
macule, papule, vezicule şi cruste).
 Repartiţia erupţiei are un caracter centripet, cele mai multe elemente eruptive
găsindu-se pe trunchi şi la rădăcina membrelor, în axilă. Cu toate acestea,
elementele eruptive se găsesc şi pe faţă, pielea păroasă a capului, palme, plante.
 O caracteristică a varicelei o reprezintă şi prezenţa erupţiei la nivelul mucoaselor
(buco-faringiană, laringiană, conjunctivală, ano-genitală). La acest nivel veziculele
se ulcerează uşor, sunt foarte dureroase şi se pot suprainfecta cu germeni piogeni.
 Între valurile eruptive starea generală a bolnavului este bună şi este influenţată
doar de caracterul pruriginos al erupţiei care poate determina nelinişte, agitaţie,
sau de durerea ulceraţiilor de la nivelul mucoaselor.
Localizarea elementelor veziculare pe
MCB:

 Limba
 Palatul dur
 Gingii, buze(mai rar).
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
 DIAGNOSTICUL DE LABORATOR, specific, nu este un diagnostic de rutină în practica medicală; este
necesar doar în cazul reactivării infecţiei sau in caz de primoinfecţie la gazde imunocompromise
(pneumonie, encefalită, erupţie generalizată).
 Produse patologice: lichide şi celule din leziunile veziculare, exudate rinofaringiene, LCR, sânge.
 1. Examen direct
 - prin microscopie electronică se examinează lichidul vezicular care conţine numeroşi virioni cu
aspect caracteristic. Distincţia între HSV-1, HSV-2 şi VZV nu se poate face.
 -imunofluorescenţa utilizează anticorpi monoclonali anti-VZV, marcaţi cu o substanţă fluorescentă.
Permite diagnosticul rapid de infecţie VZV. La examinarea în lumină ultravioletă virionii apar sub
formă de particule galben-verzui.
 2. Cultivarea se realizează în culturi celulare diploide (linii celulare diploide umane).
 Diagnosticul se bazează pe observarea efectului citopatic: apariţia de focare de celule mari,
multinucleate cu incluziuni intranucleare eozinofilice (după 3 săptămâni).
 3. Diagnostic serologic constă în decelarea anticorpilor specifici în titruri crescute (tehnică ELISA).
 Anticorpii specifici IgM-anti-VZV apar în cursul primei săptămâni de infecţie şi persistă aproximativ 3
luni, fiind apoi substituiţi de IgG specifici, care sunt prezenţi în ser toată viaţa. În cazul unui atac
ulterior de zona-zoster, IgM-anti-VZV vor fi din nou detectaţi în titruri crescute.
 4. Examenul LCR (Zona Zoster) arată modificări uşoare ale compoziţiei LCR (câteva zeci, rar peste o
sută de celule/mm3, constând din mononucleare şi proteinorahie crescută), care se însoţesc şi de
sindrom meningean: aspect de meningită limfocitară sau de meningoencefalită, în cazul în care
leziunile se propagă la celulele coarnelor anterioare şi apar semne motorii (paralizii, pareze).
 Diagnosticul diferenţial
 Stomatita herpetica acuta
 herpesul zoster generalizat,
 impetigo,
 pemfigus,
 sifilis variceliform.
Stomatita herpetica acuta
Herpesul zoster generalizat
Impetigo
Pemfigus
 Profilaxie şi combatere

1. Măsuri faţă de focarul de infecţie

 depistare precoce: epidemiologic, clinic, laborator;
 izolare la domiciliu, 2 săptămâni; numai cazurile grave, care apar mai
frecvent la adult, necesită spitalizare. În spital, pe cât posibil, cazurile vor
fi izolate, datorită riscului crescut de diseminare a infecţiei.
 În colectivităţile de copii, carantina este de 21 de zile.
 2. Măsuri faţă de căile de transmitere
 aerisirea încăperilor, curăţenie.
 3. Măsuri faţă de receptivi:
 imunizare activă (cu vaccin viu atenuat), recomandată copiilor;
 imunizare pasivă cu imunoglobuline specifice antivaricelă, care se
administrează în primele 3-4 zile de la contactul infectant, mai ales celor
cu imunosupresie;
 contacţii, copii, vor fi supravegheaţi timp de 21 de zile, eventual li se
administrează imunoglobuline specifice.
 Criteriile de spitalizare

 Varicela, forme severe, cu complicaţii.

Varicela pe fondal nefavorabil (leucemie, astm bronşic,
infecţie HIV/SIDA, diabet zaharat, etc.).
Varicela în forme uşoare sau medii, în cazul în care izolarea
pacientului la domiciliu este imposibilă.
Varicela la copii de vîrstă fragedă, adolescenți.
Varicela la copii din familii social vulnerabile, care locuiesc în
cămine, colectivităţi închise (centre de plasament, şcoli -
internate, case de copii, etc.).
 Tratamentul nemedicamentos. Măsuri generale

 Repaos la pat 8 - 10 zile (pînă la cedarea febrei).

Băile nu se permit pînă la uscarea crustelor.
Igiena cavităţii bucale (spălături cu infuzie de muşeţel,
sol. Nitrofural 1:5000, sol. Hidrocarbonat de sodiu 2%).
Igiena ochilor (tampon curat şi apă, sol. Nitrofural 1:5000).
Igiena genitalelor (sol. Nitrofural 1: 5000).
Regim alimentar adaptat toleranţei digestive, alimente
semilichide.
Aport sporit de lichide (apă minerală plată, sucuri, compot,
ceaiuri).
 Tratamentul medicamentos

 Respectarea igienei pielei: Prelucrarea veziculelor cu

sol. Verde de briliant 1% sau sol. Permanganat de
potasiu 1 - 2%, o dată pe zi.
ANTIVIRALE (la prezenţa erupţiilor pe mucoasa bucală, genitală, conjuctivală)

 Aciclovir, per os (varicela cu erupții abundente pe

piele și mucoase, varicela la adolescenți) Copii -10-15
mg/kg, per os, de 5 ori/zi, 5 - 7 zile.
Adolescenți – 200 mg/5 ori/zi sau 400 mg/3 ori/zi, pînă
la vindecare completă.
Aciclovir cremă 2%, 5%, local (de 5 ori/zi, timp de 4 zile),
după toaleta mucoaselor
 ANTIPIRETICE (în febră >380C)

 Paracetamol – 10 - 15 mg/kg (doză unică), per os:

1 - 3 ani – 125 mg (1/4 din comprimat);
3 - 5 ani – 250 mg (1/2 din comprimat);
5 ani – 500 mg (1 comprimat).
Ibuprofen – 5 - 10 mg/kg/zi, per os, după mese, copiilor:
3 - 6 luni- 50 mg, de 2 ori/24 de ore;
6 - 12 luni- 50 mg, de 3 - 4 ori/24 de ore;
1 - 3 ani – 100 mg de 3 ori/24 de ore;
4 - 6 ani – 150 mg, de 3 ori/24 de ore;
7 - 9 ani – 200 mg, de 3 ori/24 de ore;
10 - 12 ani – 300 mg, de 3 ori/24 de ore
 VITAMINE

 Acid ascorbic 100 mg, 2 ori pe zi, per os, 7 - 10 zile sau
Revit, per os, 10 - 14 zile: 1 - 3 ani – 1 drajeu pe zi; 3 - 7
ani – 1 drajeu, de 2 ori pe zi; >7 ani – 1 drajeu, de 3 ori
pe zi.
 ANTIHISTAMINICE (la necesitate)

 Cloropiramină – 25 mg, per os, 5 - 7 zile, la copii de:

1 - 12 luni – ¼ comprimat, de 2 ori pe zi
1 - 6 ani – 1/3 comprimat, de 2 ori pe zi
7 - 14 ani – 1/2 comprimat, de 2 ori pe zi
pe zi
>14 ani – 1 comprimat, de 2 or pe zi

 Clemastină -1 mg:
6 - 12 de ani – ½ comprimat,
de 2 ori pe zi
SULFAMIDE (în cazul prezenţei erupţiilor pe conjunctive)

 Sol. Sulfacetamidă 20%, 30% - 1 pic. în sacul

conjunctival al ochilor, de 3 ori pe zi, 5 – 7 zile