ARII PROTEJATE ALE

R.MOLDOVA cl.9
PROF. TIMUȚĂ LIDIA
 Ariile protejate

 Ariile protejate reprezintă piatra de temelie a conservării

biodiversității; acestea contribuie la conservarea habitatelor
importante, furnizează refugii, permit migrarea și mișcarea
speciilor, asigurând menținerea proceselor naturale asupra
peisajului. Ariile protejate nu numai că ajută la conservarea
biodiversității, ci asigură şi bunăstarea oamenilor. Ariile
protejate oferă resurse de trai pentru aproape 1,1 miliarde de
oameni, deţinând sursa primară de apă potabilă pentru mai 3
mult de o treime din cele mai mari orașe din lume și fiind un
factor esenţial în asigurarea securității alimentare la nivel
mondial.
 Dincole de graniţele ARIILOR PROTEJATE, zonele bine gestionate şi protejate
oferă beneficii semnificative, care pot aduce avantaje pentru economia
națională, putând să contribuie la reducerea sărăciei și dezvoltarea durabilă,
inclusiv la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.
 Cum impactul negativ al schimbărilor climatice amenință planeta, ariile
protejate oferă o soluție convenabilă pentru un adevăr stânjenitor. O mai bună
gestionare, o mai bună stabilitate, o mai bună guvernare şi o mai bună
finanțare a ariilor protejate sunt elemente cheie atât pentru atenuarea, cât și
pentru adaptarea la schimbările climatice.
 În Republica Moldova sunt 313 arii protejate, 158 amplasamente de 
arbori seculari (în total 429 arbori) și 472 specii rare de floră și faună (în
adaos: 9 familii și 3 ordine). Suprafața totală a ariilor protejate se ridică la
peste 150.000 ha. Cadrul legal de protecție îl reprezintă Legea nr. 1538 din
25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.
 Categoriile de arii protejate
 Crearea de arii protejate reflectă măsurile  Categoriile de arii protejate
luate pentru a conserva biodiversitatea,
precum și datele complete privind zonele IUCN a definit o serie de
protejate recunoscute oficial sunt adesea categorii de gestionare a ariilor
compilate. protejate, bazate pe obiective de
 Datele includ informații cu privire la toate management.
siturile desemnate la nivel național, variind
de la parcuri naționale la rezervaţii de  Definițiileacestora și exemple
pădure și zone naturale stricte, la rezervaţii
cu resurse.
din fiecare categorie sunt
 La nivel global, numărul de arii protejate a
prevăzute în Ghidul privind
crescut semnificativ de-a lungul ultimele aplicarea categoriilor de
decenii, ajungând în prezent la mai bine de management al ariilor protejate
100.000 de situri. Şi suprafața totală a
crescut continuu, de la mai puțin de 3
(IUCN, 1994). Cele șase
milioane de km2 în 1970 la mai mult de 20 categorii sunt:
de milioane de km2 în 2012.
• CATEGORIA Ia: Rezervaţii naturale sticte : arii protejateă administrate în
principal pentru interes ştiinţific. Definiție: Zona de teren și / sau maritimă
care posedă unele ecosisteme restante sau a reprezentative, caracteristici
geologice sau fiziologice şi / sau specii, disponibile în principal pentru
cercetarea științifică și / sau monitorizare.
 rezervațiilor științifice din Republica Moldova:
 Rezervația științifică Codru
 Iagorlîc
   Rezervația științifică Prutul de Jos
 Rezervația științifică „Plaiul Fagului”
 Rezervația naturală Pădurea Domnească
 • CATEGORIA Ib: Zone de sălbăticie: arii
protejate gestionată în principal pentru
protecția zonelor naturale sălbatice. Definiție:
suprafațe întinse de teren nemodificate sau ușor
modificate, care îşi menţin caracterul natural și
influența, fără a avea aşezări umane
permanente sau semnificative, arii protejate
administrate pentru menţinerea stării naturale.
 EX.STEPA BUGEACULUI

 Rezervații naturale: silvice, de plante

medicinale, mixte
 CATEGORIA II: Parc național: arii protejate gestionată în principal pentru
protejarea ecosistemelor și recreere.
 Definiție: suprafațe de teren naturale și / sau maritime, desemnate (a) să
protejeze integritatea ecologică a unuia sau mai multor ecosisteme pentru
generaţiile prezente şi viitoare, (b) să excludă exploatarea sau ocuparea care
contravine scopului desemnat zonei și (c ) să oferă o bază pentru experienţe
spirituale, științifice, educaționale, recreative și de vizitatre, compatibile
ecologic şi cultural cu zona respectivă
 • CATEGORIA III: Monumente ale naturii: arie protejată administrată în
principal pentru conservarea caracteristicilor naturale specifice. Definiție:
Arii protejate care conțin una sau mai multe trăsături specifice naturale sau
caracteristici naturale / culturale, care au o valoare deosebită pentru
vizitatori, cu trăsături unice, reprezentative sau calitățile estetice, precum şi
o semnificației culturală.

Monumente ale naturii

geologice și paleontologice
Hidrologice
Botanice : arbori seculari
specii floristice și faunistice rare
Monumente ale naturii
Rezervații peisagistice
Rezervații de resurse
Arii cu management multifuncțional
Grădini dendrologice
Monumente de arhitectură peisagistică
Grădini zoologice
Zone umede de importanță internațională
Rezervația peisagistică Țigănești
Rezervații de resurse
Arii cu management multifuncțional

Aria
cu management mu
ltifuncțional Vrăneșt
i
Grădini dendrologice
Monumente de arhitectură peisagistică
Grădini zoologice
Zone umede de importanță internațională
 Impactul ecoturismului este similar cu impactul la scară mică a
construcților, apă și canalizare, precum și drumuri, unde apare
preocuparea pentru medii sensibile. Efectele adverse includ:
 • Eroziunea solului sau compactarea solului, din următoarele cauze:
drumuri prost concepute și trasee care nu respectă contururile
naturale; ieşirile din decor în zonele umede, plin de fagaşe sau
defilee; circularea pe trasee off-road pentru a admira unicitatea
faunei sălbatice sau caracteristicile resurselor; și infrastructura
prost proiectată sau utilizarea excesivă a zonelor de campare şi a
traseelor turistice.
 • Deteriorarea resurselor de apă și a calității apei din cauza
designului nepotrivit și amplasarea de latrine, fose septice, și
deșeuri solide.
 REN se constituie din 4 zone :nucleu (centre biosferice), coridoare biologice,
zone de restaurare si zone de tampon (bufer).
 - Zona nucleu - teritoriu cu o valoare deosebita pentru conservarea ecosistemelor, habitatelor, speciilor si
landsafturilor. Zonele nucleu corespunzatoare nivelului si importantei functionale pot fi parti componente
ale sistemelor internationale conform cerintelor Conventiilor si Acordurilor la care Moldova este Parte (
teritorii "Ramsar", Reteaua Smarald si
 a).Plinatatea functiei zonelor nucleu in mare masura e determinata de dimensiunile ei, complexitatea
reliefului, numarul tipurilor de ecosisteme prezente si configuratia terenului. Odata cu marirea
parametrilor primelor caracteristici creste efectivul speciilor. Configuratia habitatelor, in dependenta de
marimea lor, influenteaza considerabil asupra diversitatii speciilor, numarului de populatii si specii. Cu cit
e mai mare suprafata si mai diverse conditiile zonei nucleu cu atit e mai mic riscul disparitiilor locale, e
mai intensa sfera de influenta si mai reala migrarea, care mentine diversitatea biologica regionala.
Integritatea acestei functii este determinata de suprafata teritoriului si de deplasare a organismelor in ea.
 Bogatia speciilor si diversitatea floristica determina marea diversitate a unor taxoni de animale, dar
conditionat limiteaza alte taxoane. Ca rezultat acest teritoriu, putin important din punct de vedere al
componentei floristice, poate fi foarte important ca habitat pentru reprezentantii lumii animale si invers.
 Evaluarea importantei zonelor nucleu se infaptuieste tinind cont de polidimensionalitatea spatiului
supraniselor.
 Importanta zonelor nucleu pentru echilibrul geosistemic poate fi neesentiala din cauza dimensiunilor mici,
in pofida valorii.
 Coridor biologic - component liniar sau liniar-difuz a REN, care asigura legaturile
functionale si teritoriale cu alte componente sau asigura integritatea lor la scara larga.
Tipuri fizionomice de coridoare: liniare, difuze, peisagiste.
 Caracteristicile utilizate pentru zonele nucleu intr-o oarecare masura se atribuie si
coridoarelor biologice, in ce priveste marimea suprafetei se refera, in primul rind, la
lungimea coridorului. In dependenta de gradul de realizare a conditiilor enumerate,
functiile coridorului includ functiile habitatelor permanente, celor temporare sau a
adaposturilor. Coridoarele mai putin semnificative ca habitatele, au importanta pentru
mentinerea organismelor mici si servesc ca refugiu pentru biota solului.
 Predestinatia specifica a coridorului este functia de migrare a animalelor sau de
raspindire a plantelor si de orientare in timpul migrarilor. Aceasta este important din
punct de vedere al fragmentarii populatiei si prevenirii distructiei curentului de migrare
ce se refera atit la vertebrate, cit si la nevertebrate. Pentru coridor este important
raportul dintre lungimea si latimea lui, acesta fiind un indice al functionalitatii.
 In sistemul de coridoare pot fi utilizate nu numai suprafetele cu habitate naturale
excluse din circuitul economic si fisiile de protectie, dar deasemenea pasunile, finetele,
terenurile mlastinoase, in care se mentine regimul de utilizare durabila.
 Zona bufer (de tampon) - teritoriul ce indeplineste functia de sustinere si
protectie a zonei nucleu sau are o importanta deosebita pentru
mentinerea echilibrului geosistemic. Tipurile functionale ale zonelor de
tampon: bufer de protectie (zona de protectie tampon), bufer geosistemic
(zona geosistemica tampon).
 Bufer geosistemic - are destinatia de marire a eficacitatii REN din punct
de vedere al mentinerii echilibrului geosistemic. Tipurile de
baza: teritorii cu dezvoltare naturala si semanaturile de acumulare.
 A. Teritorii cu dezvoltare naturala - terenuri naturale, care nu corespund
criteriilor zonelor nucleu si nu indeplinesc functii de protectie a lor,
sectoare izolate ale coridoarelor mari si a.
A.1. Nuclee naturale potentiale, valoarea carora in conditii speciale poate
sa creasca, indreptate spre ridicarea integritatii ( si concentrarii) functiei.
A.2. Suprafete mari ale intreprinderilor silvice.
A.3. Pasuni exploatate corect.
A.4. Zone de recreatie.
 Bufer de protectie
 1) teritoriu descris ca bufer geosistemic, situat intre zona nucleu sau
coridorul biologic - pe de o parte, si terenuri agricole sau asezari umane -
pe de alta parte;
 2) zone special create sau desemnate, destinate neutralizarii impactului
obiectelor economice deosebite (de exemplu, cailor de transport mari,
nodurilor energetice, centrelor de examinare a organismelor genetic
modificate).
 Buferele de protectie consolideaza elementele enumerate ale REN, marind
integritatea plenitudinii functiilor si diminueaza impactul antropic.
Sectoarele care sint scoase pentru restaurare, restabilire si a., terenuri
deja restabilite, deasemenea indeplinesc functia de zone tampon.
 Zone de restaurare - teritorii supuse restabilirii biologice si / sau
geomorfologice (impadurire, inundare, recultivare) in calitate de zone
nucleu sau zona tampon in perspectiva, sau de coridor biologic.idor.

 Acestea reprezinta teritorii cu elemente naturale, degradate complect

sau partial ca urmare a actiunilor intensive ale proceselor naturale sau
antropogene. De exemplu: sectoare de lunca si stepa pentru nutret,
suprafete forestiere destructurate si taiate, supuse excluderii din
circuitul economic, terenuri arate erodate.
 Conservind unele calitati ca habitatele, ele pot fi restabilite relativ sau
aduse intr-o stare noua ce asigura functia de acumulare a
ecosistemelor.
 In calitatea noua de folosinta aceste terenuri pot conserva si ameliora
potentialul lor economic.