CURS 5

DR. NEMES NOEMI

TOXICOMANIILE
Toxicomaniile sunt tulburări psihice care se
caracterizează prin:
- consumul compulsiv de substanțe psihoactive (una sau
mai multe);
- incapacitatea de a limita consumul de substanțe;
- apariţia reacţiei de sevraj la oprirea consumului de
substanțe.
 Substanțele psihoactive sunt naturale sau sintetice,
capabile să inducă dependenţă psihologică sau biologică.
 Toate aceste substanțe induc într-o primă instanţă

euforie, la care se asociază efecte de tip deprimant,

stimulant sau halucinogen.
 Clasificarea în funcţie de efectele lor asupra sistemului
nervos central:
 1. Deprimant: opioizi, cannabis, benzodiazepine,

barbiturice și substanțe volatile.

 2. Stimulant: cocaina, amfetamine, cafeina, nicotina.
 3. Halucinogen: phenciclidina, MDMA (ecstasy), LSD,

mescalina, psilocybina.
 Opioizii
Se împart în două categorii:
1. alcaloizi de opiu: morfina, codeina, papaverina;
2. produşi semisintetici sau sintetici: diacetilmorfina
(heroina), pentazocina (fortral), petidina (mialgin),
methadona, fentanil;
Mod de administrare:
1. opiul: ingerat, fumat;
2. morfina: injectată, ingerată;
3. heroina: injectată, ingerată, fumată.
 Manifestări clinice
 Intoxicația cu heroină:
 manifestări psihice: euforie cu sedare (fericire pasivă),

apatie, detașare de lumea exterioară, distractibilitate,

senzație de pace și detașare.
 manifestări somatice: analgezie, bradicardie, depresie

respiratorie, scăderea reflexului de tuse, constipație,

senzație de vomă, vărsături, vasodilatație periferică
(senzația de căldură, furnicături, transpirație), mioză.
 intoxicația severă: obnubilare, comă, colaps, edem

pulmonar acut.
Sevrajul la opioide:
 aceste substanțe dau toleranță, dependență psihică şi

fizică;
 este foarte importantă durata de acțiune a substanței:

heroina 3-4 ore, morfina 3-4 ore;

 sevrajul la heroină apare după 8-10 ore de la ultima

priză și constă din: dureri abdominale, mialgii la nivelul

membrelor, lacrimație, rinoree, diaree, transpirații,
greață, febră, midriază, insomnie, anxietate, stare de
agitație, nevoia de a consuma droguri.
 Tratament:
1. Tratament farmacologic:
- Intoxicația acută: se pot administra antagoniști ca:
nalorfina, naloxon, naltrexona;
- Sevrajul: reechilibrare hidroelectrolitică, tranchilizante,
eventual neuroleptice;
2. Tratamentul de substituție – există programe naționale
de substituție cu methadona;
3. Psihoterapie cognitiv-comportamentală, terapie
familială.
 Cannabis
 Substanța activă este delta 9 tetrahidrocannabinol(THC).
 Cannabisul se găsește sub mai multe forme:
 1. Frunzele şi florile au un conținut scăzut de THC și se

consumă ca marijuana, kif, bhang.

 2. Rășina secretată de plantă se consumă ca hașiș.
 3. Uleiul din cannabis se găsește ca ulei de hașiș și are un

conținut ridicat de THC.

Mod de administrare:
 1. Inhalare – efectul se instalează rapid în câteva minute

și durează mai multe ore; se inhalează sub formă de

țigară sau de pipă specială;
 2. Ingestie – efectul este mai slab și apare mai târziu; se

ingeră sub formă de dulciuri sau băuturi.

 Este considerat un drog slab, dar poate da dependență

psihologică cu instalare lentă.

Manifestări clinice
 Intoxicația acută:

- Manifestări somatice: conjunctive injectate, hipotermie,

hipotensiune, tahicardie, senzație de foame, uscăciunea
gurii.
- Manifestări psihice: anxietate, beția canabică, delirium
toxic, psihoza toxică.
Intoxicația cronică:
- Manifestări somatice: atrofie cerebrală, BPOC,
modificări ale spermatogenezei, neoplasm
bronhopulmonar;
- Manifestări psihice: sindromul amotivațional care se
manifestă prin apatie, dezinteres, scăderea capacităților
intelectuale, scăderea capacității de memorare.
Tratament:
 Psihoterapie cognitiv-comportamentală.
 Cocaina
 Această substanță se extrage din arbustul de coca.

Mecanismul de acțiune constă din faptul că blochează

pompele de recaptare a dopaminei, determinând creșterea
ei în fanta sinaptică.
 Forme de prezentare:
 1. Clorhidrat de cocaină: pudra care se poate priza

(efectul se instalează rapid, în 15-60 minute și durează 4-

6 ore), se poate dizolva și să se administreze ca băutură
revigorantă sau se poate injecta i.v.
 2. Alcaloid de cocaină: se fumează sub formă de pipe sau

ţigări.
Manifestări clinice:
Intoxicația acută
 manifestări psihice: euforie, insomnie, inapetență, energie

crescută, încredere în sine, logoree, stări de anxietate și

uneori delirium;
 manifestări somatice: midriază, HTA, tulburări ale

ritmului cardiac, febră, transpirații, convulsii, stări de

greață, prurit, leziuni de grataj.
Intoxicaţia cronică
 manifestări psihice: apatie, stări de violență, psihoză toxică

(halucinații vizuale și tactile, idei delirante paranoide).

 manifestări somatice: perforații ale mucoasei nazale,

cașexie, emfizem pulmonar.

Sevrajul
 survine după 48-72 ore de la încetarea consumului;
 manifestări psihice: dispoziție depresivă marcată (posibil

ideație suicidară), insomnie, coșmaruri.

 manifestări somatice: astenie, cefalee, transpirații.
 Tratament
 1. farmacologic în funcție de manifestările clinice:

neuroleptice, antidepresive, anxiolitice.

 2. psihoterapie cognitiv-comportamentală.
 Amfetamine
Aceste substanțe se împart în două categorii:
- amfetamine clasice: levoamfetamina, dextroamfetamina,
methamfetamina, metilfenidat.
- amfetamine designer: MDMA (extasy), MDEA, MDA,
DOM.
Modalităţi de administrare: oral, i.v., i.m., inhalare și fumat.
Persoanele consumatoare:
 studenții înaintea examenelor.
 oameni de afaceri pentru creșterea performanțelor.
 sportivi înaintea competițiilor.
 șoferi de cursă lungă.
 femei pentru a slăbi.
 Manifestări clinice
Intoxicația acută
 manifestări psihice: euforie, stare de excitație, dispariția

oboselii, a stării de foame și a somnului, stimă de sine

crescută, crește pragul durerii, stări de anxietate, psihoză
amfetaminică (halucinații vizuale, tactile, auditive, idei
delirante paranoide, delir de infestare cu paraziți), manie
iritabilă, paranoidie.
 manifestări somatice: tahicardie, HTA, polipnee,

hipertermie, scădere ponderală, midrează, valuri de

căldură, în cazurile mai severe poate apărea fibrilație
ventriculară, insuficiență cardiacă, AVC, convulsii
(infarcte cerebrale multiple), comă.
 Sevrajul
 survine după 48-72 ore de la încetarea consumului;
 manifestări psihice: dispoziție depresivă marcată

(posibil, ideație suicidară), insomnie, coșmaruri;

 manifestări somatice: astenie, cefalee, transpirații.

Tratament:
 1. farmacologic în funcție de manifestările clinice:

neuroleptice, antidepresive, anxiolitice.

 2. psihoterapie cognitiv-comportamentală.
 Halucinogene
 Sunt substanțe care produc senzația de expansiune a

minții, perturbă mintea sau pot să mimeze psihoza. Nu

produc sindrom de abstinență semnificativ. Întreruperea
consumului determină flashback.
 În această categorie se încadrează următoarele:
 - amanita muscaria;
 - psilocybina;
 - mescalina;
 - atropa belladonna;
 - LSD (dietilamina acidului lisergic);
 - PCP (fenilciclidina).
 Manifestările clinice care apar după ingestie sunt
următoarele:
 faza I: relaxare, euforie, luciditate, sociabilitate, efecte

somatice simpaticomimetice;
 faza II: apar distorsiuni perceptive, cum ar fi iluzii

vizuale, sinestezii;
 faza III: perceperea distorsionată a timpului, sentiment

de dedublare, depersonalizare, sentiment de capacități

personale crescute, extaz mistic, perceperea organelor
interne, retrăirea unor evenimente din trecut, psihoza
paranoidă sau delirium (halucinații).
 Tratament farmacologic în funcție de simptomatologia

clinică prezentă.
 Barbiturice şi benzodiazepine
 Aceste substanțe sunt prescrise de medici pentru

simptomatologia clinică anxioasă sau pentru efectele

hipnotice pe care le prezintă. Un aspect important este
faptul că ele pot crea dependență și la doze terapeutice
dacă sunt utilizate pe o perioadă mai lungă de timp.
Această formă de dependență nu se manifestă pe
parcursul administrării, ci cu ocazia încercării de
întrerupere a lor.
Manifestările clinice
 Intoxicația cu barbiturice: euforie, dezinhibiție

psihomotorie, logoree, labilitate emoțională, iritabilitate,

agresivitate, ataxie, disartrie, tulburări de atenție și
memorie. Cazurile mai grave pot ajunge la comă cu
depresie respiratorie, leziuni buloase ale pielii, necroza
glandelor sudoripare.
 Sevrajul la barbiturice: anxietate, iritabilitate, oscilații ale
tensiunii arteriale, hipotensiune ortostatică, tahicardie,
transpirații, greață, delirium, mioclonii sau chiar crize
grand mal.
 Intoxicația cu benzodiazepine: stare de amețeală, vorbire

greoaie, stare confuzională, vedere încețoșată, anxietate,

uneori stări de agitație paradoxală, somnolență.
 Sevrajul la benzodiazepine: anxietate, insomnie,

tulburări circulatorii, tulburări gastro-intestinale, crize

convulsive, tremor, diaforeză, delirium.
 Tratament
 Intoxicația cu benzodiazepine sau barbiturice necesită

asigurarea suportului funcțiilor vitale. Antidotul pentru

benzodiazepine este flumazenilul, care este un antagonist
competitiv al receptorului pentru benzodiazepine, dar
trebuie administrat cu precauție atunci când persoana are
istoric de convulsii sau de utilizare îndelungată a
benzodiazepinelor.
 Inhalanți
 Acestea sunt substanțe volatile care produc vapori

chimici ce se pot inhala pentru a produce un efect

psihoactiv sau de alterare a stării de conștiință. Termenul
se utilizează pentru a descrie o categorie foarte vastă de
substanțe care se administrează aproape exclusiv pe cale
inhalatorie.
Manifestările clinice
 Intoxicația acută:
 manifestări psihice: apatie sau agitație ebrioasă,

diminuarea funcțiilor cognitive, creșterea impulsivității și

agresivității, alternare între dezinhibiție și euforie până la
psihoze cu halucinații și tulburări de schemă corporală.
 manifestări somatice: tulburări gastrice, diminuarea

reflexelor, diplopie, halena specifică substanței inhalate,

pete de coloranți sau vopsele dispuse perioronazal.
 consecințe organice complexe, severe, legate de leziunile

neurologice centrale și periferice.

 Intoxicaţia cronică:
- efecte neurotoxice: psihoze, stări deteriorative.
- efecte toxice diverse: leziuni hepatice, cardiace,
pulmonare, musculare.
- efecte toxice fetale: anomalii scheletale, neurologice,
greutate mică la naștere.
 Nu se descrie sindrom de sevraj.
 Tratament
 Intoxicația acută:

- nu există antidot, se tratează tulburări de respirație,

aritmiile, stările psihotice şi confuzionale.
 Intoxicaţia cronică:

- tratamentul tulburărilor organice psihice.

PSIHOZA MANIACO-
DEPRESIVA
Psihoza maniaco-depresiva denumita si tulburarea
bipolara sau psihoza periodica reprezinta o tulburare
mintala ce consta in modificarea anormala a starii
psihice, energiei si abilitatii de functionare a unei
persoane.  Astfel, apare succesiunea episoadelor
depresive cu episoadele maniacale.
Tipic, tulburarea bipolara debuteaza in adolescenta sau
la adultul tanar. Uneori insa, se poate dezvolta inca din
copilarie sau chiar mai tarziu, la batranete.
 Exista astfel trei tipuri de tulburare bipolara:
I- Se caracterizeaza printr-unul sau mai multe episoade
maniacale sau mixte , acompaniate de regula de episoade
depresive majore.
II- Unul sau mai multe episoade depresive majore,
acompaniate de un episod hipomaniacal.
III- tulburare pseudo-unipolara - grup heterogen de
pacienti care experimenteaza episoade recurente de
depresie unipolara si elemente clasice care pot sugera ca
pacientul este pe cale sa aiba un episod maniacal; acesti
pacienti pot avea istoric familial de tulburare bipolara,
frecvent vireaza spre episoade hipomaniacale.
 Formele usoare par a fi frecvente si pot deveni severe
datorita unor factori ce le determina gradul de evolutie.
Factorii declansatori pentru o astfel de evolutie pot fi
mediati social, prin medicamente sau hormonal. Este
vorba despre o interactiune complexa intre predispozitia
genetica, personalitate, stres, evenimente de viata,
modificate de susceptibilitatea comportamentala.
 Semne si simptome ale maniei:
 dispozitie iritabila / euforica, violenta verbala si fizica ce dureaza de

cel putin o saptamana la care se adauga 4 (daca e iritabil) respectiv 3

simptome cardinale ale maniei
 insomnie- scade nevoia de somn, pacientul nefiind afectat de nivelul

energetic care este chiar crescut ( diferit de depresie in care nivelul

energetic este scazut, scade durata somnului cu oboseala consecutiva )
 sentimente de marire, grandoare care sunt consecinta inflatiei

autostimei - variaza de la incredere crescuta in fortele proprii pana la

delirul grandomanic
 fuga de idei
 hiperactivitate (sociala, sexuala, profesionala)
 logoree (vorbeste mult)
 dezinhibitie (verbala, sexuala, in maniera de a sofa, cheltuie mai mult,

initiative neasteptate in a initia calatorii)

 abuz de droguri - in special cocaina, alcool, sedative
 Semne si simptome ale depresiei:
 dispozitie trista, anxietate, accentuate dimineata
 idei de inutilitate, culpabilitate , neajutorare
 scaderea interesului pentru activitatile zilnice
 fatigabilitate, scaderea randamentului util
 dificultati de concentrare, de a lua decizii
 scadere memoriei
 neliniste, iritabilitate
 insomnii sau hipersomnii, vise cu cosmaruri
 cresterea sau uneori scaderea apetitului cu modificarea greutatii
 scaderea stimei de sine, tendinta de devalorizare, aprecieri

negative a calitatilor fizice si psihice

 acuze somatice - diverse dureri care nu sunt de cauza organica

( dureri de inima )
 idei autolitice – de suicid , idei de culpabilitate.
 Hipomania
 Hipomania este un nivel mediu de manie care-l face pe omul ce
experimenteaza aceasta tulburare sa se simta bine, este asociata cu o
buna functionare si productivitate crescuta.
De aceea, cand familia sau prietenii invata sa recunoasca aceste
modificari in comportament, pacientul poate nega existenta oricarei
probleme.
Fara tratament adecvat, hipomania se poate transforma in manie severa
sau chiar in episod depresiv.
Uneori, episoadele maniacale sau depresive pot contine elemente
psihotice - halucinatii auditive, vizuale sau tactile, simte prezenta unei
persoane care nu este de fapt in apropiere; sau delir de grandoare -
nejustificat de situatia reala a individului, de exemplu, crede ca  este
presedinte sau ca ar avea puteri supranormale – in manie, sau idei de
vinovatie sau ruinare –in depresie.
Uneori, aceasta tulburare se confunda cu schizofrenia datorita
elementelor halucinatorii.
Simptomele de manie si cele de depresie pot surveni in acelasi timp. In
acest caz se numeste stadiul bipolar mixt.
Simptomele tulburarii mixte:
 agitatie
 tulburari hipnice ( de somn )
 modificari ale apetitului
 psihoza 
 ganduri de suicid

Persoanele cu astfel de tulburare pot avea o dispozitie

deosebit de trista, neajutorata si in acelasi timp se pot
simti extrem de plini de energie.
Tulburare bipolara poate apare si in cazul consumului de
alcool sau abuzului de droguri, performantelor scazute la
scoala sau relatiilor interpersonale neadecvate. Astfel de
probleme pot accentua simptomele unei tulburari
neexprimate clinic inca.
 Frecventa ciclica
 Frecventa ciclica a variatiei dispozitiei in tulburarea

bipolara  poate cuprinde perioade de remisiune cu durata

de ani, apar schimbari  multiple ale dispozitiei in cursul
unui an, pana la o forma extrema a variatiei dispozitiei
care survine in decurs de ore sau minute. Trecerea de la
un episod la altul este favorizata de diversi factori  ( stres,
intreruperea tratamentului ).
 Suicidul
 Simptomele tulburarii bipolare pot fi atat de severe incat

se poate ajunge la tentative de suicid.

Oricine are intentii suicidale necesita atentie medicala
imediata, de preferinta a unui psihiatru sau psiholog. 
Riscul suicidal pare a fi ridicat inca din stadiile
incipiente ale bolii. De aceea, prin recunoasterea
tulburarii bipolare si tratarea sa la timp poate scadea
riscul de suicid.
Factori de risc ce favorizeaza suicidul:
 evenimente traumatizante in viata
 sex masculin
 prezenta in familie a unor cazuri de suicid
 severitatea simptomelor depresive
 asocierea cu consumul de droguri.
 Tulburarea bipolara este recurenta, fapt pentru care,
dupa remisiunea episodului maniacal, tratamentul de
intretinere va fi mentinut pe termen lung.
 In evolutia acestei boli exista o relatie sezoniera,

episoadele maniacale aparand vara iar cele depresive

iarna. Cand episoadele apar exclusiv in relatie cu
anotimpurile, vorbim de tulburare afectiva sezoniera.
Cand succesiunea episoadelor este: depresie-iarna si
hipomanie-primavara, tulburarea afectiva sezoniera se
incadreaza in criteriile tulburarii bipolare de tip II.
 Remisiunea este de obicei completa intre episoade.

Episoadele netratate se pot prelungi pana la 6-12 luni,

spre deosebire de cele tratate ce dureaza 3-6 luni.
 TRATAMENT
 Litiul a fost primul timostabilizator aprobat de FDA

(Food and Drug Administration) pentru tratamentul

maniei si adesea s-a dovedit foarte eficient in controlul
maniei si prevenirea  recurentelor episoadelor
depresive cat si a celor maniacale. 
Deasemenea, litiul constituie un adaos util la un
antidepresiv la un pacient cu episoade depresive acute
care se dovedesc dificil de tratat.
Litiul se foloseste, de asemenea, in profilaxia tulburarii
bipolare, in care reduce atat numarul cat si severitatea 
recaderilor, oferind in acelasi timp si o anumita
protectie fata de episoadele de hipomanie induse de
antidepresive.
 Medicamentele anticonvulsivante - Valproatul
sau carbamazepina , pot avea deasemenea efecte
timostabilizatoare si pot fi folosite in mod special in
tratamentul tulburarii bipolare.
 Alte anticonvulsivante precum Lamotriginul ,

Gabapentin sau Topiramatul sunt studiate pentru a

stabili in ce masura sunt eficiente in stabilizarea
dispozitiei.
Pentru un efect mai bun se pot combina mai multe
medicamente anticolvunsivante sau acestea se pot
asocial cu litiul.
 Medicamente antipsihotice atipice, printre care
Clozapina, Olanzapina, Risperidona sau Ziprasidona
sunt in studiu ca posibil tratament pentru tulburarea
bipolara. Numeroase studii demonstreaza ca Clozapina
poate fi utila ca timostabilizator pentru cei care nu
raspund la tratamentul cu litiu sau anticonvulsivante.
Alte studii au demonstrat eficacitatea Olanzapinei in
episodul acut de manie, fapt pentru care a primit
aproparea FDA. Olanzapina poate, deasemenea sa fie
folositoare in depresia psihotica.
 Daca insomnia este o problema, se pot utiliza
benzodiazepine cum ar fi clonazepamul sau lorazepamul
pentru a asigura un somn mai odihnitor. Datorita
faptului ca acestea creaza dependenta, trebuie folosite
numai in cazuri selectate si pe termen scurt.
Deasemenea, pot fi folosite alte tipuri de sedative cum ar
fi zolpidem. In timpul tratamentului se pot schimba
medicamente sau doze, insa toate schimbarile pot fi
facute doar de catre medicul psihiatru. Acesta trebuie sa
stie despre orice alta medicatie luata concomitent caci
interactiunile medicamentoase pot cauza reactii adverse
neplacute.
Tratamentul psihosocial
Tratamentul psihosocial cuprinde anumite forme de psihoterapie
pentru sprijinirea si educarea pacientilor cu tulburare bipolara si
familiilor acestora.
Cele mai folosite metode de acest gen folosite in psihoza
maniaco-depresiva sunt:
 Terapia cognitiv-comportamentala – invata pacientii sa inlature

pattern -ul inadecvat asociat cu boala.

 Psihoeducatia - implica informarea bolnavilor cu psihoza

maniaco-depresiva despre implicatiile acestei boli si tratamentul

sau. Psihoeducatia este, de asemenea, importanta pentru familie.
 Terapia de familie foloseste strategii pentru a reduce stresul ce

apasa familiile acestor pacienti.

 Terapia interpersonala si sociala ajuta oamenii cu aceasta boala

sa-si imbunatateasca relatiile interpersonale si sa-si stabileasca

un program regulat.
VA MULTUMESC!!!