Cursul 6

• Punerea in valoare a resurselor minerale

• Etapele punerii in valoare a resurselor
minerale - explorarea preliminară, de detaliu și
exploatare experimentală
• Noțiuni referitoare la probarea resurselor de
substanțe minerale utile
 I. =0 Io=0.36787
I-4 = 0.0000001 I+1=0.6065
I-2 = 0.018356 I+2=0.7788
I-1=0.1353354 I+4=0.9394
I+=1

Etapele de cercetare Intervale de Intervale de Resurse minerale

cunoastere incredere
Cercetare incipientă 0 – 0.0625 0.0000001 neevaluate
fundamentala avansată 0.0625-0.25 0.0000001 – 0.018 de prognoză neidenti
ficate
Prospecțiune preliminară 0.25 -0.5 0.018 – 0.135
detaliu 0.5 - 1 0.135 – 0.368
Explorare preliminară 1-2 0.368 – 0.607 posibile estimate identific
detaliu 2 -4 0.607 – 0.779 probabile calculat dovedite ate
e
Exploatarea experimentală 4 -16 0.779 – 0.930 cvasisigur masurat
e e
industrială >16 0.930 - 1 sigure
 Etapele explorării
• Explorarea preliminară,
• Explorarea de de detaliu,
• Explorarea în extindere

Prospectiune (P) Prospectiune rezultate

negative P(-)

Explorare preliminară (EP)

Explorare de detaliu (ED) EP Explorare extindere

(Eex)

Explorare de detaliu in cursul ED Eex

exploatării (ED+ET)

ED+ET ED Eex

ED + ET Eex
P – rez. Prospectiune (P) Explorare preliminară (EP) P(-)
negative
P(-)

Explorare de detaliu

ET+ED
 Explorarea preliminară

• Urmează etapei de prospecțiune de detaliu - în sectorul cu rezultatele cele mai favorabile

• Scopul explorării preliminare - localizarea spațială a corpurilor de s.m.u., prin:
 Conturarea spațială corpurilor de s.m.u
 configurarea morfologică a acestora
 Stabilirea dimensiunilor acumulărilor
 Identificarea compoziției litologice și mineralogice, inclusiv stabilirea paragenezelor
 Identificarea compoziției chimice
• Programul de lucrări de explorare se stabilește pe:
 Baze topografice și hărțile geologice sc. 1: 10 000 - 1: 5 000
 Pe întregul ansamblu de date de cunoaștere care a rezultat în urma Prospecțiunii de detaliu
• Gradul de cunoaștere - 1<C<2
• Intervalul de de încredere - 0.368<I<0.607
• În afara cunoașterii acumulărilor de s.m.u., în timpul EP se delimitează formațiunile înconjurătoare și se evaluează
condițiile de zăcământ
• Rezultatele EP sunt concretizate în evaluarea de:
 Resurse minerale identificate
 Rezerve posibile și estimate
• Tehnica de explorare - în funcție de caracteristicile zăcămintelor - foraje, lucrări miniere, lucrări de investigare
hidrogeologice, precum și tehnici combinate (foraje și lucrări miniere de explorare)
• Metodologia de explorare - în funcție de caracteristicile zăcămintelor, gradul de accidentare a reliefului, înclinarea, tipul
de zăcământ, etc.
 Se individualizează două situații:
-zăcăminte situate deasupra bazei de eroziune și/sau la adâncime mică - foraje dacă relieful este accesibil, lucrări miniere,
lucrări miniere și foraje
- Zăcăminte situate sub baza locală de eroziune și/sau adâncime mare - tehnica de explorare se realizează cu foraje
 Explorarea preliminară

• Rețeau de explorare preliminară se alege în așa fel încât în etapele explorării de detaliu,
numărul lucrărilor de explorare să fie un multiplu față de lucrările din această etapă
• În urma explorării preliminare se calculează:
 Coeficientul de variație a componenților utili

 c
K c  ~
C
în care
 c reprezintă abaterea standard într-un într-un component util
~ concentrația medie a pe zăcământ rezutată în urma lucrărilor de explorare
C
 Coeficientul de variație a grosimii de zăcământ, în care:
 g
K 
g~
g

 g abaterea standard grosimii în raport cu grosimea medie g~

 Coeficientul de discontinuitate , în care Lm
K m 
L
reprezintă lungimile de util pe direcția zăcământului
L m reprezintă lungimea totală de utili pe aceiași direcție
L
Clasa Caracterul zăcământului Kc, Kg Km
I foarte uniniform, uniform <0.4 0.9 - 1.0
II neuniform 0.4 - 1.0 0.5 - 0.9
III foarte neuniform, extrem de neuniform >1.0 <0.5
 Explorarea preliminară
• Raportul geologic asupra lucrărilor de explorare preliminară va conține în mod obligatoriu
- Planuri topo - geodezice de detaliu cu detalii de planimetrie, poziția lucrărilor executate
- Loguri referitoare la lucrările executate, descrierea acestora din punct de vedere geologic-
stratigrafic, litologic, mineralogic, chimic, cu situația probării
- Descrierea lucrărilor executate și poziția acestora pe diferite planuri de situație, planuri de
orizont, planuri desfșurate, etc. Descrierea dificultăților tehnice, cauze, accidente de execuție,
mod de remediere
- Hărți geologice detaliate și hărți geologice speciale (hărți structurale, de adâncime, hărți cu
izopachite, hărți litofaciale, de distribuție a paragenezelor)
- Hărți hidrogeologice și hărți referitoare la condițiile de zăcământ
- Hărți de rezerve
- Raportul geologic va avea o componentă economică prin care se stabilește oportunitatea
continuării investigațiilor pentru o anumită zonă, renunțarea la cercetării în alte arii.
 Explorarea de detaliu
• Urmează etapei de explorare preliminară- investițiile sunt mai mari. Densitatea lucrărilor crește
considerabil
• Scopul explorării de detalu - localizarea spațială a corpurilor de s.m.u., prin:
 Conturarea spațială corpurilor de s.m.u cu exactitate maximă
 configurarea morfologică a acestora
 Punerea în evidență a caracteristicilor geologice, petrografice, mineralogice, fizice și chimice
 Identificarea cu precizie avansată a condițiilor de zăcământ (condițiile tehnico-miniere și
condițiile hidrogeologice)
 Evaluarea cu precizie ridicată a rezervelor de s.m.u.
 Evaluarea caracteristicilor calitative ale rezervelor măsurate și a caracteristicilor tehnologice
pentru a trece la faza de exploatare a rezervelor
• Programul de lucrări de explorare se stabilește pe:
 Baze topografice și hărțile geologice sc. 1: 5 000 până la 1: 2 000 și chiar planuri detaliate 1 : 1
000
 Pe întregul ansamblu de date de cunoaștere care a rezultat în urma explorării preliminare
• Gradul de cunoaștere - 2<C<4
• Intervalul de de încredere - 0.607<I<0.779
• În afara cunoașterii acumulărilor de s.m.u., în timpul ED se delimitează cu precizie formațiunile
înconjurătoare și se evaluează condițiile de zăcământ pentru asigurarea viitoarelor investiții
• Rezultatele ED sunt concretizate în evaluarea de:
 Resurse minerale identificate
 Rezerve probabile, calculate și dovedite
 Explorarea de detaliu
• Tehnica de explorare - în funcție de caracteristicile zăcămintelor - foraje, lucrări miniere,
lucrări de investigare hidrogeologice, precum și tehnici combinate (foraje și lucrări miniere de
explorare), lucrări suplimentare pentru evaluarea corectă a condițiilor de zăcământ
• Metodologia de explorare - în funcție de caracteristicile zăcămintelor, gradul de accidentare
a reliefului, înclinarea, tipul de zăcământ, etc. Nu pot fi metodologii sablon, totul depinde de
situația concretă a ficărui zăcământ
 Se individualizează două situații:
-zăcăminte situate deasupra bazei de eroziune și/sau la adâncime mică - foraje dacă relieful este
accesibil, lucrări miniere, lucrări miniere și foraje
- Zăcăminte situate sub baza locală de eroziune și/sau adâncime mare - tehnica de explorare
se realizează cu foraje și se detaliază zonele pentru exploatare experimentală
- În cazul explorării de detaliu se etapizează cu rigurozitate etapizarea lucrărilor pentru
obținerea eficienței maxime
- Densitatea lucrărilor de explorare de detaliu se determină în funcție de zăcământ prin metode
matematice (statistice, geostatistice, analitice) care țin seamă de rezultatele obținute în cursul
explorării preliminare
- Densitatea lucrărilor și modul de abordare al ED, ține seama de forma spațială a
zăcămintelor, continuitatea sau discontinuitatea, extinderea spațială, gradul de complexitate
geologică și tectonică, condițiile de zăcământ
 Explorarea de detaliu
• În cazul explorării de detaliu se recalculează, coeficienții de variație a conținuturilor, de
variație a grosimii și a celor de discontinuitate (K c, Kg, Km )
• Raportul geologic asupra lucrărilor de explorare de dtaliu va conține în mod obligatoriu
- Planuri topo - geodezice de detaliu cu detalii de planimetrie, poziția lucrărilor executate
- Loguri referitoare la lucrările executate, descrierea acestora din punct de vedere geologic-
stratigrafic, litologic, mineralogic, chimic, cu situația probării
- Tabele detaliate cu rezultatele analizelor petrografice, mineralogice, fizico-chimice, putere
calorifică, conținut în materie organică, cenușă, etc.
- Datele primare obținute în teren, buletine de analiză, rezultatele testărilor și orice informație
obținută în urma lucrărilor de explorare de detaliu
- Descrierea lucrărilor executate și poziția acestora pe diferite planuri de situație, planuri de
orizont, planuri desfșurate, etc. Descrierea dificultăților tehnice, cauze, accidente de execuție,
mod de remediere
- Hărți geologice detaliate și hărți geologice speciale (hărți structurale, de adâncime, hărți cu
izopachite, hărți litofaciale, de distribuție a paragenezelor)
- Hărți hidrogeologice și hărți referitoare la condițiile de zăcământ
- Hărți de rezerve
- Raportul geologic va avea o componentă economică prin care se trece la întocmirea
documentației cu calculul rezervelor, a studiului de fezabilitate și a studiilor anexă necesare
obținerii licenței de exploatare a rezervelor.
 Explorarea în extindere

• Explorarea în extindere continuă atât etapele explorării preliminare, ale explorării de detaliu
cât și a exploatării
• De regulă se realizează în ariile limitrofe ale perimetrelor aflate pe diferite trepte de punere în
valoare sau de exploatare a zăcămintelor
• Explorarea în extindere se realizează pe laterală - cazul zăcămintelor tabulare, cu înclinare
mică, monostrate
• Se realizează în adâncime - în cazul zăcămintelor cu îclinare mare sau dacă zăcământul a fost
investigat până la o anumită adâncime și cerințele impun valorificarea acumulărilor din
profunzime.
 Explorarea în cursul exploatării
• Întodeauna lucrările de exploatare sunt însoțite de lucrări de explorare.
• Acestea au rolul de a dirija lucrările de exploatare.
• Ele preced lucrările miniere de conturare a panourilor de exploatare, de dirijare a galeriilor și
a lucrărilor miniere în cazul apariției accidentelor tectonice.
• Multe din lucrările de explorare din faza de exploatare detaliază condițiile de zăcământ prin
prelevarea de probe pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale rocilor,
necesare dimensionării și stabilității lucrărilor miniere, a gradului de securitate în exploatare,
în dimensionarea treptelor de careieră, a unghiurilor taluzelor, etc.
• Prin lucrările de explorare din timpul exploatării se pot contura sorturi diferite de minereuri
pentru valorificarea industrială
• Se pun în evidență diferite intercalații de roci sterile, grosimea acestora, modul în care aceste
roci afectează exploatarea
• Rezultatele explrării din cursul exploatării ajută la planficarea producțiilor viitoare și la
întocmirea unor preliminarii de exploatare cât mai corecte
• Gradul de cunoaștere - 4<C<16
• Intervalul de de încredere - 0.779<I<1.0
• În afara cunoașterii acumulărilor de s.m.u., în timpul ED se delimitează cu precizie
formațiunile înconjurătoare și se evaluează condițiile de zăcământ pentru asigurarea
viitoarelor investiții
• Rezultatele ED sunt concretizate în evaluarea de:
 Resurse minerale identificate
 Rezerve cvasisigure, măsurate și dovedite - în faza de exploatare experimentală
 Rezerve sigure, măsurate și dovedite - în faza de exploatare industrială
Noțiuni referitoare la probarea resurselor de substanțe
minerale utile
 Probarea
• Probarea este procesul ce însoțește toate etapele de punere în valoare a resurselor și
rezervelor de substanțe minerale utile
• Procesul de probare se realizează din faza de cercetare fundamentală, când studiile de
laborator urmăresc caracteristicile mineralogice și petrografice, datele de cunoaștere
paleontologică, micropaleontologică, palinologică, datări de vârstă pe criterii radioactive,
precum și informații referitoare la chimism, etc. până în etapele superioare ale cercetării
(explorare de detaliu, exploatare experimentală) când probarea are caracter industrial și pune
în evidență calitatea zăcămâtului (concentrațiile în anumiți componenți utili, puterea calorică,
conținutul în cenușă, distribuția concentrațiilor, etc) și în final prin procesul de probare se
evidențiază valoarea zăcământului și oportunitatea punerii sale în valoare.
• Procesul de probare vizează nu numai calitatea zăcămintelor ci și carateristicile reo și
stereomecanice ale rocilor înconjurătoare pentru evaluarea condițiilor de zăcământ și a celor
de exploatare.
• Probarea în cea mai mare parte dintre situații constă în recoltarea de material în diferite
cantității din zonele mineralizate sau din rocile adiacente, prelucrat și conservat pentru
efectuarea analizelor de laborator sau prelucrări tehnologice care să pună în valoare
compoziția petrografică și mineralogică, vârsta și faciesul formațiunilor geologice, compoziția
chimică și caracteristicile fizico - chimice, proprietățile fizice, carateristicile fizico-mecanice,
posibiltățile de prelucrare a materiilor prime, etc.
• Probarea mai constă în testarea hidrodinamică a formațiunilor acvifere, a sondelor de petrol,
a capacității de dizolvare în cazul exploatării prin sonde a zăcămintelor salifere, în măsurarea
variațiilor termice în cazul sondelor ce exploatează zăcămintele hidrotermale, testarea
experimentală a anumitor procese (drenare-asecare, extracție, etc.)
 Probarea

• Etapele probării - prelevarea probelor, prelucrarea și conservarea, transportul, depozitarea, prelucrarea

probelor, analizarea și procesarea și interpretarea rezultatelor analizelor efectuate.
o Prelevarea probelor - se realizează în funcție de etapa de cercetare, tipul de zăcământ și substană,
categoria de lucrare, ținând seama de metodologia adecvată pentru fiecare categorie în parte, în așa fel
încât proba să fie reprezentativă, să nu fie contaminată sau influențată de elemente străine corpului
probat. În procesul de prelevare o parte din materialul de probă este reținut ca probă martor (în
eventualitate repetării unor analize fie ca urmare a unor erori de analizare, confirmarea unor rezultate
sau suplimentarea unor analize)
o Prelucrarea și conservarea - Multe dintre probele prelevate se prelucrează pentru analize. Unele
prelucrării se realizează în teren, prin decupări și stabilirea cantității materialul necesar a fi probat, sau în
vecinătatea locului de probare prin sfărmare, măcinare, omogenizare, sfertuire. Alte probe sunt
conservate prin parafinare, cum este cazul carotelor cu fluide, sau sunt transportate direct cu
echipamentul de prelevare, în cazul ștuțurilor pentru proprietățile fizico-mecanice. Alte probe sunt
conservate cu substanțe speciale pentru a obține rezultate cât mai fidele cu realitatea.
o Transportul probelor - Transportul este influențat de dimensiunile și numărul probelor. În timpul
transportului trebuie evitat detriorarea și distrugerea probelor, manipularea neadecvată și alte condiții
care pot degrada probele.
o Depozitarea probelor - Probele trebuie depozitate în spații adecavate care să asigure condiții de
conservare și identificare. Acestea trebuie să fie medii specifice, fără umidități sau temperaturi în exces,
bine ventilate, etc.
o Prelucrarea probelor în vederea analizării - multe dintre probele prelevate necesită prelucrări
preliminare cum ar fi tăierea de secțiuni subțiri, sau șlifuri, spălarea, tratarea cu anumite substanțe cum
este cazul analizelor paleontologice, micropalentologice, palinologice, alte probe necesită tratamente
chimice speciale, etc.
o Analizarea probelor - depinde de tipul de analiză, prin observare la microscop, lupă binoculară, analize
fizico-mecanice, fizico-chimice, tratamente termice, etc.
o Procesarea și interpretarea rezultatelor analizelor - Este o etapa foarte importantă în analiza rezultatelor
și adoptare celor mai adecvate metodologii de procesare a rezultatelor cu influență directă în
valorificarea resurselor de substanță minerală utilă.
 Probarea
Condițiile probării

• Condițiile probării constau în: reprezentativitatea probării, obiectivitatea probării, productivitatea

probării, operativitatea probării și eficiența economică a probării
• Reprezentativitatea probării - constă în alegerea sistemului de probare, a locurilor de prelevare a
probelor în așa manieră încât acestea să reprezinte cât mai bine și mai uniform acumularea de substanță
minerală utilă. Reprezentativitatea se referă și cantitativ în sensul că probele au o masă mult mai mică
decât materia din zăcământ. Probarea trebuie să țină seamă de variațiile pe laterală și în adâncime a
caracteristicilor calitative, în așa fel încât probarea să reprezinte cât mai bine zăcământul
• Obiectivitatea probării - se cuantifică prin aplicarea celei mai adecvate metodologii de prelevarea a
probelor, densitatea probării, se aplică în funcție de tipul de zăcământ, de substanță iar scopul final
obținerea unor rezultate cu cea mai înaltă precizie. Obiectivitatea are în vedere evitarea impurificării
probelor prin pregătirea locurilor de prelevare, folosirea echipamentelor adecvate, împachetarea
probelor și a altor mijloace care să asigure obiectivitatea probării
Obiectivitatea presupune personal bine pregătit care să efectueze probarea, responsabil și conștiincios.
Operația de probare trebuie supravegheată, întrucât orice eroare acumulată din faza de probare până la
anliză poate cumula erori grosoloane cu consecințe nefaste în valorificarea s.m.u.
Probarea trebuie urmărită nu numai în faza de prelevare, dar și în faza de prelucrare (sfărmare,
măcinare, omogenizare, reducere, uscare, etc.), astfel încât rezultatele să fie cât mai fidele cu situația din
zăcământ. Obiectivitatea este asigurată prin colaborarea între toți factorii implicați, începând de la locul
prelevării până la rezultatul analizelor.
Între obiectivitate și reprezentativitate există interdependență în sensul că probele nu pot fi
reprezentative dacă nu s-au prelevat și analizat cu obiectivitate.
 Probarea
Condițiile probării

• Productivitatea procesului de probare - constă în recoltarea unui număr cât mai mare de probe pe
unitatea de timp. Depinde de fluxul tehnologic al investigării, metodologia de probare, gradul de
mecanizare al extragerii probelor
• Operativitatea probării - este foarte importantă în cazul explorării condiționate, în sensul că în funcție
de rezultatele probării (prelevare, transport, analize) se poate trece la o etapă superioară de
investigare, scurtându-se timpul de punere în valoare.
Operativitatea mai constă în probarea cât mai rapidă a ariilor cu cele mai bune perspective,
accelerându-se punerea în explatare a zonelor cu cele mai bune perspective
• Eficiența economică a probării - Eficiența constă constă în alegerea unui număr optim de probe care să
fie reprezentative pentru zăcământ. Reducerea costurilor cu recoltarea, transportul, prepararea și chiar
reducerea prețului analizelor implică creșterea eficienței economice.
Eficiența probării mai poate fi crescută prin atingerea scopurilor utilizând cantități de material probat
mai reduse, utilizând laboratoare portabile, etc.
 Probarea

• Tipurile de probare pot fi : probarea mineralogică, probarea pentru determinarea calității, probarea
tehnologică, probarea pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice, probarea specială prin
testare hidrodinamică, probare specială în cazul exploatării sării, probare de producție în cazul
sondelor de petrol și gaze, probarea sondelor hidrotermale, etc.
• Probarea mineralogică - Este utilizată pentru determinarea caracteristicilor mineralogice,
petrografice, paleontologice și palinoloogice - se realizează prin eșantionare, metode gravitaționale,
metode pe tipuri naturale de mineralizații, litofaciesuri
• Probarea pentru determinareacaracteristicilor calitative include: Probarea lucrărilor miniere,
probarea forajelor geologice și hidrogeologice, probarea tehnologică.
• Probarea lucrăilor miniere - Include o multitudine de metode în funcție caracteristicile zăcămintelor
după cum urmează: metoda probării prin brazde, metoda probării prin răzuire, metoda probării prin
puncte, probare prin găuri de mină și probarea globală.
• Probarea forajelor - Înglobează probarea carotelor extrase, a probelor rezultate în urma forajului
rotopercutant, a detritusului rezultat în urma procesului de foraj și probarea în cazul forajului manual
sau semimecanic cu șnec sau borsapă.
În cazul forajelor hidrogeologice probarea se poate realiza din carote, probe de detritus și probe de
apă.
• Probarea tehnologică se realizeză în toate etapele cercetării, dar cu precădere în etapa exploatării
experimentale. Scopul său este de a pune în evidență posibilitățile de valorificare a zăcămintelor în
condiții tehnico-economice existente la un moment dat.
Pentru valorificarea cât mai rapidă a zăcămintelor este recomandat ca probarea tehnologică să fie
efectuată la finalizarea fiecărei etape de cercetare.
În cazul cercetării inițiale pentru dterminările de laborator, masa probelor variază de la câteva
kilograme până la peste zeci de kg. În faza pilot masa probei poate depășii câteva sute de tone, în timp
ce în faza semiindustrială masa este mai mică de 1500 de tone, iar în faza industrială masa depășește
1500 de tone.
 Probarea

• Probarea pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale rocilor are scopul de preleva probe
tulburate și mai ales netulburate, prin care se determină principalele caracteristici fizico-mecanice ale
rocilor, gradul de afânare, umiditatea, masa volumetrică etc.
• Probarea prin testarea hidrodinamică - constă în pomparea horajelor hidrogeologice pentru
determinarea proprietăților hidraulice și fundamentează posibilitățile de drenare ale formațiunilor
acvifere asociate formațiunilor cu resurse.
Probarea mai poate costa în pomparea simultană a unui număr redus de foraje de drenare - asecare prin
care se poate calibra procesul de drenare -asecare ce urmează a fi aplicat în etapa cercetării pilot și în
etapa de exploatare a zăcămintelor.
Pentru determinarea calității se recoltează probe de apă
• Probarea în cazul exploatării sării prin foraje - constă testarea capacităților de dizolvare, cantităților de
fluide injectate, control a dizolvării zăcământului etc.
Se recoltează probe de saramură pentru determinarea gradului de puritate
• Probele de producție în cazul zăcămintelor de petrol și gaze constau în testarea sondelor pentru
anumite debite de producție, urmărindu-se presiunile de fund, rația gaze/petrol, catitatea de apă de
zăcămnt, etc.
• Probarea sondelor hidrotermale - constă în testarea hidrodinamică a sondelor geotermale cu observații
asupra variației nivelelor hidrodinamice sau pri măsurători de presiune, monitorizându-se temperatura,
presiunile din gaura de sondă, etc.
Pentru determinarea calității apei se recoltează probe apă în timpul pompării.
 • 4. CAPACITATI DE PRODUCTIE SI STRUCTURA ACESTORA
• 4.1 Analiza economica a metodei de deschidere,
pregatire si exploatare
• 1. INTRODUCERE …
• 1.1 Obiectul documentatiei ……
•  
4.1.1 Lucrari de deschidere si pregatire a zacamantului
• 4.1.2 Cantitatea resurselor/rezervelor deschise
• 1.2 Date generale privind perimetrul de exploatare • 4.1.3 Volumul investitiilor pentru realizarea lucrarilor de
• 1.3 Temeiul legal privind acordarea licentei de deschidere
exploatare • 4.1.4 Capacitatea de productie
•  • 4.2 Tehnologii de prelucrare a productiei
• 2. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII CARE • 4.2.1 Variante tehnologice de prelucrare
EXPLOATEAZA
• 4.2.2 Tehnologia si capacitatea proiectata
• 2.1 Denumire, adresa, persoana de contact • 4.2.3 Consumuri specifice
• 2.2 Istoric si acte juridice • 4.2.4 Managementul substantelor chimice periculoase
• 2.3 Date privind capacitatea financiara • 4.2.5 Produse miniere comercializabile
• 2.4 Date privind capacitatea tehnica •  
• 
• 3. RESURSE/REZERVE MINERALE SI CONDITIILE
TEHNICO – ECONOMICE
• DE DESCHIDERE, PREGATIRE, EXPLOATARE SI
VALORIFICARE
• ALE ACESTORA
• 3.1 Situatia resurselor/rezervelor
• 3.2 Conditii tehnico – economice de exploatare
• 3.2.1 Conditii de zacamant
• 3.2.2 Lucrari de deschidere si pregatire
•  
•