Cursul 7

• Punerea in valoare a resurselor minerale

• Etapele punerii in valoare a resurselor
minerale
• Metodele de prelucrare a datelor hidrogeologice - Transpunerea cartografică a informațiilor
hidrogeologice - hărți piezometrice, hărți cu izopresiuni, hărți cu izopachite a formațiunilor
acvifere, hărți și diagrame referitoare la calitatea apelor subterane, diferite diagrame și
secțiuni hidrogeologice, hărți de distribuție a proprietăților porozimetice și permeametrice,
de distribuție a proprietăților hidraulice, etc.
• Se mai are în vedere distribuția debitelor specifice, a condițiilor de înmagazinare, a vitezelor
de curgere a apelor subterane, a gradienților hidraulici, configurația spectrului hidrodinamic
etc.
• Prelucrarea datelor de pompare - Se bazează pe datele din timpul testelor hidrodinamice și
are la bază cazul general
 r2
Q 1 X 
Q

1 X 
r2
 2H  s  s   e 4B2 X
dX
s
4T 
4 at X
e 4B2 X
dX K
X
4 at
r2
X
X 2
r
• Metoda identificării Hantush - Jacob, sau prin metode simplificate Jacob, Theis, Dupuit,
Papadopoulos în cazul forajelor singulare, etc.
• Se determină parametrii hidrogeologici - K, T, Se, a, B, K'/M'
• Metodele identificării acviferelor - Metoda răspunsurilor impulsionale, metoda modelării
fizice, metoda modelării numerice variantive
• Metoda răspunsurilor impulsionale - black box - se cunosc numai datele de intrare și de ieșire
din sistemele acvifere. Sistemul acvifer este privit ca o cutie neagră
• Metoda modelării fizice - este greoaie și se aplică mai rar - Se modelează fizic acviferelele și se
simulează curgerea prin similitudine cu câmpul electric. Calibrarea se realizează prin
schimbarea de de rezistențe electrice
• Metoda modelării numerice variantive - Este cea mai utilizată metodă de identificare.
Modelarea numerică prin metoda diferențelor și elementelor finitice, a elementelor analitice
și pe frontiere.
• Necesită model conceptual bine definit, pe care se grefează modelul numeric al curgerii apei
subterane și cel de transport al poluanților miscibili sau imiscibili
• Procesul de calibrare este determinant - după care se realizează modelele previzionale de
simulare a curgerii și transportului poluanților.
• Se simulează variante de curgere și de transport a poluanților
• Metodele tehnicii miniere și ale tehnologiei de preparare și întrbuințare a resurselor -
testează posibilitățile de exploatare ale resurselor
• Microcariere experimentale
• Mine pilot cu abataje experimentale
• Exploatare neconvenționale - gazeificare, dizolvare, etc.
• Mai testează pe lângă metodele de exploatare, comportarea mecanică a rocilor în cursul
exploatării, posibilitatea asecării formațiunilor acvifere, stabilirea elementelor geometrice ale
treptelor carierelor, unghiul taluzelor treptelor carierelor, posibilitățile de haldare a
produsului minier și a sterilului, transportul produselor miniere și a sterilului, metode și
utilaje de exploatare, transport și depozitare, etc.
• Tehnologia de prepare și întrebuințare - testează posibilitatea și metodele preparării, cum ar fi
obținerea concentratelor, a posibilităților de ardere și cocsificare, gazeificare, dizolvare, etc.
• Se mai urmărește obținerea parametrilor tehnico-economici în valorificarea resurselor, etc.
 ETAPELE PUNERII ÎN VALOARE A RESURSELOR

• Cercetare fundamentală - incipientă (științifică) și avansată (aplicativă)

• Prospecțiune - preliminară și de detaliu
• Explorare preliminară și de detaliu
• Exploatare experimentală și industrială

Cu fiecare dintre etape și subetape, crește gradul de cunoaștere al resurselor și rezervelor, din
punctul de vedere al cantității, calității, dar și al exploatabilității.
Alocarea fondurilor bănești pentru investiții depinde de dependența dintre cunoaștrea C și
încrederea I definită pe intervalul (0, 1), de unde rezultă:
1

I e C
Iar dacă cunoașterea se exprimă sub forma unei funcții
C  2 n atunci gradul de încredere este:

2  n
Ie
Și unde pentru valori ale n  2 i , în care i  , 0,1, 2,  , rezultă pentru n
următoarele intervale de valori

n  ,  4,  2,  1, 0, 1, 2, 4,  
 I. =0 Io=0.36787
I-4 = 0.0000001 I+1=0.6065
I-2 = 0.018356 I+2=0.7788
I-1=0.1353354 I+4=0.9394
I+=1

Etapele de cercetare Intervale de Intervale de Resurse minerale

cunoastere incredere
Cercetare incipientă 0 – 0.0625 0.0000001 neevaluate
fundamentala avansată 0.0625-0.25 0.0000001 – 0.018 de prognoză neidenti
ficate
Prospecțiune preliminară 0.25 -0.5 0.018 – 0.135
detaliu 0.5 - 1 0.135 – 0.368
Explorare preliminară 1-2 0.368 – 0.607 posibile estimate identific
detaliu 2 -4 0.607 – 0.779 probabile calculat dovedite ate
e
Exploatarea experimental 4 -16 0.779 – 0.930 cvasisigur masurat
ă e e
industrială >16 0.930 - 1 sigure
 Cercetarea fundamentală

• Cercetarea geologică fundamentală incipientă sau cerctarea geologică științifică

• Are grad de cunoaștere foarte redus asupra acumulărilor de substanțe minerale utile C
< 0.0625
• Intervalul de încredere este I <10-7
• Asigură premizele descoperirii de substanțe minerale utile
• Hărțile sunt la scară mică, de regulă sub 1:50 000
• Cercetarea geologică fundamentală avansată sau cerctarea geologică aplicativă
• Gradul de cunoaștere este foarte coborât 0.0625 < C <0.25
• Intervalul de încredere 10-7<I<=0.018
• Asigură ipotezele descoperirii corpurilor de substanțe minerale utile
• Gradul de cunoaștere este de asemenea foarte coborât
• Hărțile geologice sunt elaborate la scării mai mici de 1: 10 000 și de regulă la scară mai
mare 1:50 000
 Prospecțiunea geologică – fr. Prospection

• Ansamblul cercetărilor geologice, geofizice și geochimice efectuate (pe teren și în laborator)

pentru a descoperi și a localiza reurse minerale utile într-o regiune sau zonă bine definită.
•  
• Prospecțiunea preliminară – Lucrările de teren și laborator pentru determinarea prezumată a
acumulărilor de substanțe minerale utile.
• Gradul de cunoaștere este redus, dar mai avansat decât în cazul cercetării geologice aplicative
0.25 <C<0.5
• Intervalele de încredere sunt mici și sunt cuprinse între 0.018<I<0.135
• Lucrările geologice dominante sunt sunt cele de cartografiere geologică, prospecțiuni
geofizice și/sau geochimice combinate cu lucrări miniere ușoare din categoria derocărilor,
șanțurilor și a unor foraje manuale.
• Hărțile geologice sunt mai detaliate scara 1: 10 000, uneori sunt la scară și mai mare dar mai
puțin detaliate de scara 1:5 000
• Prospecțiunea de detaliu – Reprezintă lucrările de teren și laborator pentru determinarea
posibilă a acumulărilor de substanțe minerale utile.
• Gradul de cunoaștere este mai ridicat decât în cazul prospecțiunii preliminare 0.5 <C<1
• Intervalele de încredere sunt cuprinse 0.135<I<0.368
• Lucrările de cartografiere geologică, prospecțiune geofizică și/sau geochimică sunt
completate cu lucrării de foraje dispuse în rețea, pe aliniamente sau după anumite criterii,
lucrări miniere din categoria șanțurilor, puțurilor miniere, transeelor, unele excavații.
• Hărțile geologice sunt de regulă la scara 1:10 000, dar pot fi elaborate și la scara 1: 5 000
 Explorarea geologică

• Proces complex de lucrări geologice (foraje de cercetare geologică în carotaj mecanic

continuu sau intermitent și lucrări miniere - plane înclinate, galerii, suitori, coborâtori, puțuri
miniere, hidrogeologice, geofizice, geochimice, etc. prin care se pun în evidență atât resursele
cât mai ales rezervele de substanțe minerale utile
• In formațiile obținute, pe lângă identificarea resurselor și rezervelor contribuie la
imbunătățirea atât a cunoașterii geologice, cât și a condițiilor de valorificare a rezervelor de
substanțe minerale utile.
• Permite cunoașterea în profunzime a acumulărilor de s.m.u. prin lucrări miniere și foraje, prin
observații directe, analize ale probelor de roci, mijloace indirecte cum sunt lucrările geofizice,
etc. Față de etapele anterioare în care cunoașterea se baza pe observațiile din aflorimente,
lucrările de prospecțiune geofizică și pedo – geochimică, în cazul explorării cunoașterea
surprinde dezvoltarea acumulărilor de s.m.u. pe întreaga lor structură.
• Gradul de cunoaștere geologică este cuprins între 1 <C<4
• Intervalul de încredere în cuprinsul explorării crește semnificativ 0.368<I<0.779
• Scopul final al lucrărilor de explorare – determinarea cantităților și calității s.m.u, a
condițiilor tehnico-miniere și a celor economice de punere în valoare a resurselor.
• Cantitatea rezervelor de minereu, de cărbune sau oricare altă substanță minerală utilă
presupune:
• -Cunoașterea volumului V – dependent de extinderea în suprafață, morfologia acumulării și
implicit variația grosimii, a condițiilor geologice de așezare în scoarță, a gradului de
tectonizare, a vârstei geolologice, a condițților de acces în zăcământ, a gradului de protecție și
implicit a condițiilor hidrogeologice.
• -Cunoașterea greutății volumetrice γ – Se caută să se determine greutățile volumetrice medii
în funcție de variabilitatea acumulărilor de s.m.u.
 Exprimarea cantității

Mărimea
de Simbolul Termenul Exprimare
Substanța minerală
exprimare cantitativ dimensional curentă
cantitativă

Unele roci utile, unele substanțe nemetalifere

( pietrișuri și nisipuri), nămoluri terapeutice, ape volum V L3 m3
subterane
Cărbuni, șisturi bituminoase, minereuri, majoritatea
masă m M t
substanțelor nemetalifere și a rocilor utile, petrol
greutate G MLT-2 tf
Ape minerale și termominerale, ape subterane
debit Qv L3T-1 m3zi-1
volumic
Qm MT-1 tzi-1
debit masic

Cărbuni, șisturi bituminoase, petrol, gaze naturale energie

combustibile, ape geotermale J, cal, kcal,
cantitate de Q L2MT-2
kWh
căldură
Gaze naturale combustibile și necombustibile volum
VN L3 Nm3
normal
Gaze anturale terapeutice debit de
volum QVN L3T-1 Nm3zi-1
normal
 Calitatea resurselor și rezervelor de s.m.u.

• Caracteristicile calitative sunt variate și depinde de fiecare tip de substanță în parte. În

afara concentrațiilor în diferite elemente, prezența substanțelor dăunătoare sau a
intercalațiilor sterile, puterea calorică, conținutul în cenușă, copactitatea, fisurația,
plasticitatea, conținutul în bioxid de siliciu, culoarea, etc.
• Calitatea implică cunoașterea condițiilor tehnologice de preparare și imbogățire,
posibilitatea de valorificare pentru diferite ramuri industriale și economice, valorificare,
etc.
• Pentru alte s.m.u. indicatorii de calitate sunt reprezentați de gradul de plasticitate, gradul de
afânare, porozitatea, alte caracteristicii stereo și reomecanice, fisurația, consistența, culoarea.
• Între cantitate și calitate este o strânsă interdependență, care depinde de cerea pieței la un
moment dat, îmbunătățirea metodelor de extracție și prepararea, progresul tehnologic, etc.
• Ex: pot fi zacaminte corespunzătoare cantitativ dar la un moment dat nu corespund calitativ
sau invers. Dacă la un moment nu corespund calitativ, dar pe măsura progresului tehnologic
devin interesante pentru exploatare.
 Condițiile tehnico-miniere

• Se referă la posibilitățile de exploatare a rezervelor de s.m.u.

• Consatu în:
• Adâncimea la care se găsește zăcământul sau creșterea adâncimii – influențează creșterea
investițiilor, a costurilor de exploatare, uneori imposibilitatea extragerii
• Condițiile hidrogeologice – Influențează exploatabilitatea resurselor, influențează creșterea
costurilor de valorificare în funcție de gradul de dificultate hidrogeologică, uneori resursele și
rezervele nu pot fi exploatate în cazul condițiilor hidrogeologice extrem de dificile
• Proprietățile fizico – mecanice ale substanței exploatabile și ale rocilor înconjurătoare –
influențează procesul de exploatare atât în ceea ce privește, regimul de tăiere, stabilitatea
lucrărilor miniere, izolarea față de formațiunile acvifere, etc.
• Condițiile economice – rentabilitatea
• Au în vedere costurile de punere în valoare a rezervelor de s.m.u., cele ale exploatării și
valorificării, existența și cerința piețelor pentru materia primă extrasă, existența industriilor
prelucrătoare sau de producere a energiei în vecinătatea zăcămintelor, costurile cu munca
vie, cele de protecția mediului, preconizarea profitului, impactul social, etc.
 Etapele explorării
• Explorarea preliminară,
• Explorarea de de detaliu,
• Explorarea în extindere

Prospectiune (P) Prospectiune rezultate

negative P(-)

Explorare preliminară (EP)

Explorare de detaliu (ED) EP Explorare extindere

(Eex)

Explorare de detaliu in cursul ED Eex

exploatării (ED+ET)

ED+ET ED Eex

ED + ET Eex
P – rez. Prospectiune (P) Explorare preliminară (EP) P(-)
negative
P(-)

Explorare de detaliu

ET+ED
 • 4. CAPACITATI DE PRODUCTIE SI STRUCTURA ACESTORA
• 4.1 Analiza economica a metodei de deschidere,
• 1. INTRODUCERE … pregatire si exploatare
• 1.1 Obiectul documentatiei …… •  
4.1.1 Lucrari de deschidere si pregatire a zacamantului
• 1.2 Date generale privind perimetrul de exploatare • 4.1.2 Cantitatea resurselor/rezervelor deschise
• 1.3 Temeiul legal privind acordarea licentei de exploatare • 4.1.3 Volumul investitiilor pentru realizarea lucrarilor de
•  deschidere
• 2. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII CARE • 4.1.4 Capacitatea de productie
EXPLOATEAZA
• 4.2 Tehnologii de prelucrare a productiei
• 2.1 Denumire, adresa, persoana de contact
• 4.2.1 Variante tehnologice de prelucrare
• 2.2 Istoric si acte juridice
• 2.3 Date privind capacitatea financiara
• 4.2.2 Tehnologia si capacitatea proiectata
• 2.4 Date privind capacitatea tehnica • 4.2.3 Consumuri specifice
•  • 4.2.4 Managementul substantelor chimice periculoase
• 3. RESURSE/REZERVE MINERALE SI CONDITIILE TEHNICO – • 4.2.5 Produse miniere comercializabile
ECONOMICE •  
• DE DESCHIDERE, PREGATIRE, EXPLOATARE SI
VALORIFICARE
• ALE ACESTORA
• 3.1 Situatia resurselor/rezervelor
• 3.2 Conditii tehnico – economice de exploatare
• 3.2.1 Conditii de zacamant
• 3.2.2 Lucrari de deschidere si pregatire
•  
•