RIBOZOMII ȘI

RETICULUL ENDOPLASMIC
- SINTEZA PROTEICĂ -

CURS 1
Codul genetic
Principalele căi ale biosintezei
 Organitele aparţinând unei căi biosintetice sunt interconectate
prin transportul vezicular.
 Transportul vezicular. Un mecanism general al transportului
vezicular explică mişcarea proteinelor şi a fosfolipidelor între şi
prin organitele membranare ale unei căi de biosinteză.
 Veziculele se formează şi se desprind dintr-un compartiment
membranar ajung la următorul compartiment membranar al căii
(ex. compartimentul ţintă), fuzionează cu acesta şi îşi eliberează
conţinutul.
 Veziculele apoi se desprind din membrana ţintă şi se reîntorc
fuzionând cu membrana de origine pentru a prelua un alt transport.
În acest mod, organitele membranare reţin identitatea lor unică în
timp ce produsele de biosinteză trec prin acestea.
 Calea de biosinteză proteică. Calea intracelulară pentru
sinteza şi secreţia proteică leagă reticulul endoplasmic rugos
(RER), aparatul Golgi şi reţeaua golgi trans (RGT). Anumite
proteine îşi încep sinteza în RER, sunt apoi transportate la
aparatul Golgi, unde sunt prelucrate şi sortate în reţeaua trans,
spre destinaţiile finale.
RIBOZOMII ȘI POLIZOMII
 Toate sintezele proteice încep pe ribozomii liberi din
citoplasmă. ARN mesager, ARN de transport şi
subunităţile ribozomale ce au fost transportate în afara
nucleului, în citoplasmă, se asamblează în complexe
funcţionale de sinteză proteică.
Morfologia şi distribuţia
 Ribozomii apar ca şi particule cu diametre între
15 nm şi 25 nm.
 Se pot prezenta singulari (monoribozomi) sau ca
polizomi, în clustere, spirale, rozete sau elice.
 Aceştia exista liberi în citoplasmă sau ataşaţi de
membranele RER. Celulele metabolic active
prezintă atât polizomi liberi şi ataşaţi.
 Celulele specializate în secreţia proteică au o
proporţie mai mare de polizomi ataşaţi (ex.
fibroblastele).
 Celulele nediferenţiate şi celulele ce sintetizează
cantităţi mari de proteine citoplasmatice au de obicei
mai mulţi poliribozomi liberi (ex. celulele musculare
netede).
Ultrastructura
 Nemembranar!

 Subunitatea mica
 33 proteine + 1 ARN
 Subunitatea mare
 49 proteine + 3 ARN

 Functia:
 sinteza proteinelor
 Eficienta: 2AA / sec.
Ultrastructura
Poliribozomii
 formatiuni constituite dintr-o molecula de ARNm pe care se
fixeaza mai multi ribozomi
Microscopie electronica
Translatia - Initierea

 Replicare, Transcriptia, Translatia

 Etapele translatiei

 ARNm, ARNt,
ribozomi, proteine solubile

 Locusurile ribozomului

 ARNt initiator – ARNt – Met

 Codoni si anticodoni (AUG-UAC)

Translatia - Elongatia
Translatia - Terminarea
 Codon stop (UAA, UAG, UGA)

 Factor de eliberare

 Legarea H2O de polipeptid

Erori de translatie – Anemia drepanocitara
 boala hematiilor in forma de secera
 hemoliza accelerata
 durere severa datorita ocluziilor microvasculare,
infarcte osoase (gangrena), ulcere la M.I., atrofia
splinei, susceptibilitate la infectii bacteriene
(streptococ)
Ribozomii si Antibioticele
Inhibitorii sintezei proteice sau ARN

Inhibitor Efect special

Acţionează doar pe procariote

Tetraciclina Blochează legarea ARNt-aa la locusul A

Streptomicina Opreşte tranziţia dintre iniţiere şi elongaţie

Cloramfenicol Blochează reacţia peptidil-transferazei

Eritromicina Blochează reacţia peptidil-transferazei

Rifampicina Blochează sinteza ARN (transcripţia)

Acţionează pe procariote şi eucariote

Puromicina Cauzează eliberarea prematură a lanţului

polipeptidic nascend

Actinomicina D Blochează sinteza ARN (transcripţia)

Acţionează doar pe eucariote

Cicloheximida Blochează translocarea (etapa 2c a translaţiei)

Anisomicina Blochează reacţia peptidil-transferazei

Αlfa-Amanitina Blochează sinteza ARN (transcripţia)

Reticulul endoplasmatic
 Reticulul endoplasmatic prezintă un rol major
în procesele de biosinteză celulară.
 Este un organit învelit de o singură membrană
ce formează o vastă reţea interconectată de
compartimente denumite cisternele RE.
 Membrana RE reprezintă mai mult de 50% din
totalul membranelor celulare.
 REN şi RER reunesc două regiuni distincte ale
RE.
 Deşi membranele ale acestor două regiuni sunt
continui, aceste sunt distincte din punct de
vedere morfologic, funcţional şi în ceea ce
priveşte compoziţia acestora.
Definitie, localizare, tipuri de RE
Studierea RE
Reticulul endoplasmic neted
 Morfologie. REN este constituit dintr-o serie de tubuli
anastomozaţi ce prezintă o suprafaţă netedă.
 Funcţie. REN este responsabil de biosinteza lipidelor
membranare. Acestea includ atât fosfolipide membranare, cât şi
colesterol şi ceramidă. Ceramida poate prezenta ataşat un lanţ
simplu sau complex de carbohidraţi formând astfel un glicolipid.
Reticulul endoplasmic neted
 a. Localizarea biosintezei. Enzimele implicate în biosinteza
lipidelor membranare sunt localizate în compartimentul
citoplasmatic al membranei, în apropierea sursei de substrat.
 b. Translocarea fosfolipidelor. Deşi fosfolipidele membranare
sunt sintetizate pe faţa citoplasmatică a membranei, unele sunt
întoarse spre conţinutul cisternei. Aceasta explică asimetria
fosfolipidelor observată în compartimentele membranare.
Transferul fosfolipidelor sintetizate
de REN la alte organite membranare
 Transferul către aparatul Golgi, lizozomi şi membrana plasmatică
este realizat prin intermediul veziculelor ce pleacă de la REN şi
ajung la organitele ţintă.
 Transferul către mitocondrii şi peroxizomi este realizat prin
proteine citoplasmatice transportoare de fosfolipide.
Distribuţia
 Deoarece rolul său în biosinteza fosfolipidelor este esenţial
pentru întreţinerea membranei celulare, toate celulele conţin
REN. Cu toate acestea, este în mod particular predominant în
anumite tipuri celulare.
 Hepatocite. REN joacă un rol important în metabolismul
glicogenului. În plus, REN hepatocitelor este locul detoxificării
medicamentelor lipid-solubile, a reziduurilor metabolice şi a
toxinelor ingerate.
 Celule musculare striate. REN depozitează Ca2+
citoplasmatic în majoritatea celulelor, iar această funcţie
este mai dezvoltată în celulele musculare striate. În aceste
celule, REN îi corespunde reticulul sarcoplasmatic, un organit
ce joacă un rol major în menţinerea concentraţiei scăzute a
calciului în sarcoplasmă şi astfel reglează contracţia
musculară.
 Celule ce produc hormoni steroizi. REN este bine dezvoltat
în aceste celule ce sintetizează şi secretă steroizi, cum sunt
celulele adrenocorticalei, celulele interstiţiale ale testiculelor
şi celulele granuloase ale ovarului.
Reticulul endoplasmic rugos
 Morfologie. Faţa citoplasmatică a RER este presărată cu
ribozomi şi poliribozomi dându-i aspectul rugos.
 Se extinde de-a lungul citoplasmei ca o serie de cisterne
membranare turtite.
 Membrana RER continuă membrana învelişului nuclear.
Reticulul endoplasmic rugos
 RER poate fi observat prin microscopia optică prin colorare cu
coloranţi bazici şi cu ajutorul coloranţilor metacromatici.
 Aceasta se datorează reţelei de anioni ale grupărilor fosfat
aparţinând acizilor ribonucleici (din ribozomi).
 RER este prezent în toate celulele dar este abundent în celulele
specializate pentru secreţia proteică. Este predominant în
citoplasma bazală a unor celule secretorii polarizate (ex.
pancreas exocrin) şi în pericarionul neuronilor mari, unde este
denumit substanţa Nissl.
Funcție
 RER este responsabil pentru biosinteza proteică, incluzând
proteine secretorii, hidrolazele acide, proteine membranare
ale RE, ale aparatului Golgi şi a lizozomilor, cât şi proteine
ale membranei plasmatice.
 Localizarea sintezei proteice. Sinteza tuturor proteinelor
începe la nivelul poliribozomilor liberi în citoplasmă (vezi VII
A). Polizomii ce sintetizează proteine la nivelul RER sunt
conduse spre acest organit deoarece proteina nascentă
conţine o secvenţă semnal în apropierea capătului amino.
 (1) Pe măsură ce proteina nascentă iese din ribozom,
secvenţa semnal este recunoscută de o particulă de
recunoaştere a semnalului (SRP) din citoplasmă. SRP se leagă
de secvenţa semnal formând un complex constituit din
proteina nascentă, ribozom şi din ARNm ce este translatat.
Sinteza proteică este temporar suspendată.
 (2) Complexul SRP se leagă de un receptor SRP, o proteina
membranară din RER. Ulterior, ribozomul se leagă de
proteina de legare a ribozomului din membrana RER, iar SRP
se disociază şi este reciclat în citoplasmă şi sinteza proteică
reîncepe.
Orientarea proteinelor catre RE

(peptidaza semnal)
Translocarea proteinelor
 Pe măsură ce translaţia ARNm se continuă pe polizomii legaţi de
membrana RER, proteinele nou sintetizate sunt transferate prin
membrana RER în cisternele RER.
 Proteinele secretorii. Urmând clivajului secvenţei semnal prin peptidaza
semnal, o proteină rezidentă RER, proteinele secretorii sunt eliberate în
interiorul cisternelor. Acestea sunt transportate prin vezicule de la RER la
aparatul Golgi.
 Proteinele membranare. Proteinele membranare sunt de asemenea
inserate în membranele RER în timpul sintezei. Proteinele membranare,
însă rămân asociate cu membrana veziculelor în timp ce acestea sunt
transportate de la RER la aparatul Golgi.
Modificările proteinelor
 Proteinele sintetizate pe RER suferă o varietate de modificări.
Acestea pot avea loc fie în timpul translocaţie prin membrane
sau după ce proteina a fost eliberată în cisterne.
 Modificări cotranslaţionale implică modificări ale sau adiţia
de aminoacizi specifici la secvenţa primară a proteinei
nascente.
 (a) Glicozilarea N-linkată
 (i) Adiţia de zaharuri la reziduurile de asparagină (Asn) este cea mai
obişnuită modificare.
 (ii) Cele mai multe proteine membranare şi secretorii sunt
glicoproteine. Glicozilarea acestor glicoproteine începe în RER.
Următoarele etape în procesarea oligozaharidelor N-linkate ale
glicoproteinelor are loc în aparatul Golgi.
 (b) Hidroxilarea reziduurilor de prolină şi lizină în lanţurile pro-α
ale colagenului are loc în timp ce peptidul nascent este în tranzit
de-a lungul membranei RER.
 (c) Clivarea secvenţei semnal este în sine o modificare
cotranslaţională a proteinelor secretorii.
Modificările post-translaţionale
 Modificările post-translaţionale ale RER implică o pliere
adecvată a proteinelor şi asocierea subunităţilor proteice
pentru a forma largi complexe moleculare.
 (a) Proteinele nou-sintetizate sunt reţinute în RER până când
acestea fie vor prezenta o conformaţie adecvată sau acestea se
asociază cu perechea unui complex oligomeric.
 (b) Câteva proteine rezidente RER servesc pentru controlul
calităţii proteinelor (ex. proteina de legare (BiP), calnexina).
Transportul vezicular de la
RER la aparatul Golgi
 a. Veziculele de transport ce conţin proteine nou-sintetizate se
desprind de pe regiunile netede ale RER. Aceste regiuni sunt
denumite elemente tranziţionale ale RER.
 b. Veziculele de transport fuzionează cu membranele cis Golgi.
FUNCTIILE RE
 Functii specifice REG
 Sinteza proteinelor
 Glicozilarea initiala a proteinelor
 Plierea proteinelor, formarea de legaturi disulfurice,
asamblarea proteinelor alcatuite din mai multe subunitati
 Functii specifice REN
 Sinteza lipidelor
 Degradarea glicogenului hepatic (glicogen-G1P-G6P-glucoza)
 Detoxifierea (oxidare, hidroliza, reducere, conjugare):
metabolizarea sarurilor minerale, a steroizilor, degradarea
Hb, metabolismul medicamentelor (aspirina, fenobarbital)
 Functii comune
 “Aparat circulator intracitoplasmatic”
 Rol de suport mecanic al citoplasmei si de compartimentare
 Mediaza schimburi dintre citoplasma si lumen (prin
gradiente ionice transmembranare – reticulul
sarcoplasmatic)
 Biogeneza membranelor si a organitelor celulare
Microscopia electronica (TEM)
Microscopia electronica (SEM)