Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
RETICULUL ENDOPLASMIC
- SINTEZA PROTEICĂ -
CURS 1
Codul genetic
Principalele căi ale biosintezei
Organitele aparţinând unei căi biosintetice sunt interconectate
prin transportul vezicular.
Transportul vezicular. Un mecanism general al transportului
vezicular explică mişcarea proteinelor şi a fosfolipidelor între şi
prin organitele membranare ale unei căi de biosinteză.
Veziculele se formează şi se desprind dintr-un compartiment
membranar ajung la următorul compartiment membranar al căii
(ex. compartimentul ţintă), fuzionează cu acesta şi îşi eliberează
conţinutul.
Veziculele apoi se desprind din membrana ţintă şi se reîntorc
fuzionând cu membrana de origine pentru a prelua un alt transport.
În acest mod, organitele membranare reţin identitatea lor unică în
timp ce produsele de biosinteză trec prin acestea.
Calea de biosinteză proteică. Calea intracelulară pentru
sinteza şi secreţia proteică leagă reticulul endoplasmic rugos
(RER), aparatul Golgi şi reţeaua golgi trans (RGT). Anumite
proteine îşi încep sinteza în RER, sunt apoi transportate la
aparatul Golgi, unde sunt prelucrate şi sortate în reţeaua trans,
spre destinaţiile finale.
RIBOZOMII ȘI POLIZOMII
Toate sintezele proteice încep pe ribozomii liberi din
citoplasmă. ARN mesager, ARN de transport şi
subunităţile ribozomale ce au fost transportate în afara
nucleului, în citoplasmă, se asamblează în complexe
funcţionale de sinteză proteică.
Morfologia şi distribuţia
Ribozomii apar ca şi particule cu diametre între
15 nm şi 25 nm.
Se pot prezenta singulari (monoribozomi) sau ca
polizomi, în clustere, spirale, rozete sau elice.
Aceştia exista liberi în citoplasmă sau ataşaţi de
membranele RER. Celulele metabolic active
prezintă atât polizomi liberi şi ataşaţi.
Celulele specializate în secreţia proteică au o
proporţie mai mare de polizomi ataşaţi (ex.
fibroblastele).
Celulele nediferenţiate şi celulele ce sintetizează
cantităţi mari de proteine citoplasmatice au de obicei
mai mulţi poliribozomi liberi (ex. celulele musculare
netede).
Ultrastructura
Nemembranar!
Subunitatea mica
33 proteine + 1 ARN
Subunitatea mare
49 proteine + 3 ARN
Functia:
sinteza proteinelor
Eficienta: 2AA / sec.
Ultrastructura
Poliribozomii
formatiuni constituite dintr-o molecula de ARNm pe care se
fixeaza mai multi ribozomi
Microscopie electronica
Translatia - Initierea
Etapele translatiei
ARNm, ARNt,
ribozomi, proteine solubile
Locusurile ribozomului
Factor de eliberare
(peptidaza semnal)
Translocarea proteinelor
Pe măsură ce translaţia ARNm se continuă pe polizomii legaţi de
membrana RER, proteinele nou sintetizate sunt transferate prin
membrana RER în cisternele RER.
Proteinele secretorii. Urmând clivajului secvenţei semnal prin peptidaza
semnal, o proteină rezidentă RER, proteinele secretorii sunt eliberate în
interiorul cisternelor. Acestea sunt transportate prin vezicule de la RER la
aparatul Golgi.
Proteinele membranare. Proteinele membranare sunt de asemenea
inserate în membranele RER în timpul sintezei. Proteinele membranare,
însă rămân asociate cu membrana veziculelor în timp ce acestea sunt
transportate de la RER la aparatul Golgi.
Modificările proteinelor
Proteinele sintetizate pe RER suferă o varietate de modificări.
Acestea pot avea loc fie în timpul translocaţie prin membrane
sau după ce proteina a fost eliberată în cisterne.
Modificări cotranslaţionale implică modificări ale sau adiţia
de aminoacizi specifici la secvenţa primară a proteinei
nascente.
(a) Glicozilarea N-linkată
(i) Adiţia de zaharuri la reziduurile de asparagină (Asn) este cea mai
obişnuită modificare.
(ii) Cele mai multe proteine membranare şi secretorii sunt
glicoproteine. Glicozilarea acestor glicoproteine începe în RER.
Următoarele etape în procesarea oligozaharidelor N-linkate ale
glicoproteinelor are loc în aparatul Golgi.
(b) Hidroxilarea reziduurilor de prolină şi lizină în lanţurile pro-α
ale colagenului are loc în timp ce peptidul nascent este în tranzit
de-a lungul membranei RER.
(c) Clivarea secvenţei semnal este în sine o modificare
cotranslaţională a proteinelor secretorii.
Modificările post-translaţionale
Modificările post-translaţionale ale RER implică o pliere
adecvată a proteinelor şi asocierea subunităţilor proteice
pentru a forma largi complexe moleculare.
(a) Proteinele nou-sintetizate sunt reţinute în RER până când
acestea fie vor prezenta o conformaţie adecvată sau acestea se
asociază cu perechea unui complex oligomeric.
(b) Câteva proteine rezidente RER servesc pentru controlul
calităţii proteinelor (ex. proteina de legare (BiP), calnexina).
Transportul vezicular de la
RER la aparatul Golgi
a. Veziculele de transport ce conţin proteine nou-sintetizate se
desprind de pe regiunile netede ale RER. Aceste regiuni sunt
denumite elemente tranziţionale ale RER.
b. Veziculele de transport fuzionează cu membranele cis Golgi.
FUNCTIILE RE
Functii specifice REG
Sinteza proteinelor
Glicozilarea initiala a proteinelor
Plierea proteinelor, formarea de legaturi disulfurice,
asamblarea proteinelor alcatuite din mai multe subunitati
Functii specifice REN
Sinteza lipidelor
Degradarea glicogenului hepatic (glicogen-G1P-G6P-glucoza)
Detoxifierea (oxidare, hidroliza, reducere, conjugare):
metabolizarea sarurilor minerale, a steroizilor, degradarea
Hb, metabolismul medicamentelor (aspirina, fenobarbital)
Functii comune
“Aparat circulator intracitoplasmatic”
Rol de suport mecanic al citoplasmei si de compartimentare
Mediaza schimburi dintre citoplasma si lumen (prin
gradiente ionice transmembranare – reticulul
sarcoplasmatic)
Biogeneza membranelor si a organitelor celulare
Microscopia electronica (TEM)
Microscopia electronica (SEM)