APARATUL LOCOMOTOR

Structuri musculare
Principii de organizare
ANATOMIA este stiința care se ocupă cu studiul formei și struc
turilor corpului omenesc viu în dinamica ontogenetică și funcț
ională.
 Principiul unității dintre structură și funcție
- funcția unui organ depinde de structura sa
 Principul – organismul este un tot unitar
- părțile componente ale organismului sunt în strânsă legă
tură și se influențează reciproc
 Principiul unității dintre organism și mediul înconjurător
- orice modificare survenită în mediul de viață aduce modi
ficări în structura și funcțiile organismului
Teritorii somatice și viscerale
Teoria sistemelor şi a nivelurilor de organizare.

 La nivel infrastructural corpul omenesc este format din st

ructuri chimice: atomi, ioni, molecule.
 Celula este unitatea de bază a materiei vii.
 Țesutul reprezintă un grup de celule asemănătoare, specia
lizate in realizarea unor funcții specifice (epitelial, co
njunctiv, muscular și nervos ).
 Organele – gruparea țesuturilor și funcționarea lor împre
ună.
 Sistem – gruparea de organe în care predomină un anumit
țesut (sistemul muscular).
 Aparat – grupare de organe care îndeplinesc o funcție fun
damentală a organismului ( aparat digestiv).
Generalități
Sistemul osos-comp
onenta pasivă
Sistemul muscular-
componenta activă
SISTEMUL OSOS

 Totalitatea oaselor di
n organism
 Osteologia- știința ce
se ocupă cu studiul oa
selor
 Sunt organe dure, rezi
stente de culoare alb-
gălbuie
 Legăturile osoase se r
ealizează prin articul
ații, ligamente
Generalități despre oase-clasificare

După dimensiuni – lungi,late,scurte,ner

egulate.
După formă
Geometrice-
Formă de obiecte- ciocan
Deosebite
Pneumatice-etmoid
Sesamoide
Suturale
ASPECT EXTERIOR - oase
Proemiențe – articulare, nearticulare
Cavităţile
Articulare – glenoidă, acetabulum
Nearticulare
Găuri şi canale
De trecere – foramen infraorbital
Nutritive – prin care trec vasele şi nervii
Articulații-clasificare
 SINARTROZE
 Articulații fibroase
Sindesmoza-ligament interosos (ligamentul coracoacromial)
Suturile – rezultă din osificarea unei sinfibroze (suturile craniului)
Gomfoza – dintre rădăcinile dinților și alveole
 Articulații cartilaginoase
 Sincondroze-articulații tranzitorii- sincondroza sfenooccipitală, ste
rnală
 Simfize- disc fibrocartilaginos
 DIARTROZE= ARTICULAȚII SINOVIALE
 Suprafețe articulare
 Cartilajul articular
 Capsula articulară cu membrana sinovială
 Ligamentele articulare
cuprins

definiție și generalități
mușchii scheletici- elemente componente
Conformația exterioară și clasificarea mușchil
or
structurile conjunctive organizate conexe muș
chilor striați
Mușchii striați- grupe musculare
 definiție și generalități
 Totalitatea mușchilor = siste
mul muscular
 Au proprietatea de a se cont
racta = organele active ale
mișcării Mușchi cardiac
 Trei categorii de mușchi:
 Scheletic=sunt legați de sch
elet (m. Striat)
Mușchi scheletic
 Cardiac = miocardul(m. Stri
at)
 Viscerali = pereții organelor
(m. Neted) Mușchi neted
 mușchii scheletici- elemente componente
I. CORPUL MUSCULAR
II.TENDONUL MUSCULAR
I. CORPUL MUSCULAR
 Fibre musculare striate: fascicule musculare primare (1
0-30 fibre musculare), fascicule musculare secundare(fo
rmate din mai multe fascicule primare), fascicule terțiare
( mai multe fasc. Secundare) perimisium Vas
 Țesut conjunctiv: os sanguin
 endomisium- acoperă fiecare fibră musculară
 Perimisium- acoperă fiecare fascicul muscular
 Epimisium-acoperă mușchiul la suprafață Fibră
II.TENDONUL MUSCULAR musculară
 Are culoare alb-sidefie
 Rezistent
 Inextensibil
 Conține fibre de colagen organizate în fascicule
 La mușchii lați tendoanele au forma unor lame care se n
umesc- aponevroze
fascicule
epimisium endomisium
mușchii scheletici- elemente componente

 Vase sanguine
 Vascularizația este foarte bogată
 Vasele se găsesc în țesutul conjunctiv al mușchiului
 În fiecare mușchi pătrunde una sau mai multe artere
 Arterele se ramifică și se anastomozează în perimisium for
mând o rețea bogată din care se desprind arteriole ce se cap
ilarizează în jurul fiecărei fibre musculare
 Venele au traiect invers: capilare – venule – vene ce părăse
sc mușchiul
 Lumenul capilarelor este mare în timpul contracției și se m
icșorează în timpul repausului.
mușchii scheletici- elemente componente

 Nervi
 Nervul pătrunde împreună cu vasele la nivelul hilului neur
omuscular
 Formează un bogat plex intramuscular
 Se distribuie fibrelor musculare și receptorilor
 Nervii sunt micști- fibre motorii, senzitive și vegetative
 A. fibre motorii-au originea în motoneuronii medulari, con
tactul între fibra musculară și cea nervoasă se realizează la
nivelul plăcii motorii
O singură fibră nervoasa se ramifică și inervează mai multe f
ibre musculare, constituind împreună o unitate motorie.
mușchii scheletici- elemente componente

 Nervi
B. Fibre senzitive- se termină în niște organe receptoar
e numite fusurile neuromusculare, sau la nivelul ten
doanelor
 Asigură sensibilitatea propioceptivă- veriații de pres
iune și tensiune ce iau naștere în mușchi și tendoane
C. Fibre vegetative- urmează drumul perivascular pentr
u a ajunge în profunzimea mușchiului
 Provin din lanțul ganglionar paravertebral
 Se distribuie vaselor sanguine
 Conformația exterioară și clasificarea mușchilor

După dimensiuni și formă

 Mușchi scurți- dimensiuni mici și așezare profundă- mș.intertransversari
 Mușchi lungi- la membre
 Mușchi lați-la nivelul trunchiului- formează cavități
 Muschi orbiculari- sunt circulari, înconjură diferite orificii, având rol în închiderea lor
După numărul capetelor de origine-
 Biceps brahial
 Triceps brahial
 Cvadriceps femural
După așezare
 Superficiali - subcutanați, mușchii mimicii
 Profunzi- situați sub fascia segmentului respectiv
După modul de aranjare a fibrelor față de tendon
 Paraleli- fibrele musculare se continuă cu cele ale tendonului
 Oblici sau penați, unde fibrele musculare se prind oblic pe tendon
După formă
 Patrulater, Rombică- ms.romboizi, Triunghiular- deltoid, coborâtor al unghiului gurii ,Inelar- orbicularul gurii, D
reptunghiular- drept abdominal, Cu multe burți- ms.digastric, Cu multe capete- triceps
După numărul articulațiilor : monoarticulari, biarticulari, poliarticulari
 Conformația exterioară și clasificarea mușchilor- după
dimensiuni și formă

Mușchi lați

Mușchi scurți

Mușchi lungi

Mușchi orbiculari
Conformația exterioară și clasificarea mușchilor- du
pă capetele de origine

m. Triceps brahial
m. Quadriceps femural
m.Biceps brahial
 Conformația exterioară și clasificarea mușchilor- după
așezare

Mușchi superficiali –
mușchii mimicii Mușchi profunzi – mș.gambei sub
fascia crurală
 Conformația exterioară și clasificarea mușchilor-
după modul de aranjare a fibrelor

 Paraleli- fibrele
musculare se continuă
direct cu cele ale
tendonului=ms.
Drept abdominal

 Oblici sau penați, unde

fibrele musculare se prind oblic
pe tendon
 Unipenați- fibrele
musculare sunt prinse oblic pe
o parte a tendonului-
MȘ.EXTENSOR AL
DEGETELOR
 Bipenați-fibrele
musculare sunt prinse pe
ambele părți ale
tendonului- M. BRAHIAL
 Conformația exterioară și clasificarea mușchilo
r- după modul de aranjare a fibrelor

 Multipenați- fibrele sunt oblic

întinse între multe lame
aponevrotice- MS. SOLEAR,
MS.MASETER

 Circumpenați-fibrele se
prind oblic radial în jurul
unui tendon care este în
interiorul mușchiului-
MS.TIBIAL ANTERIOR
Conformația exterioară și clasificarea mușchilor d
upă formă

 Patrulater- ms.pătrat pronator

 Rombică- ms.romboizi

 Inelar- orbicularul gurii

Conformația exterioară și clasificarea mușchilor d
upă formă
 Triunghiular- deltoid,
coborâtor al unghiului gurii  Cu multe capete-
triceps

 Cu multe burți-  Dreptunghiular-

ms.digastric drept abdominal
Conformația exterioară și clasificarea mușchilor
după numărul articulațiilor
După numărul articulațiilor
 Mușchii scurți- monoarticulari - mș. Pătrat pronator
 Mușchi biarticulari- sartorius, biceps brahial
 Poliarticulari- flexor superficial al degetelor, extensor al degetelor
structurile conjunctive organizate conexe
 Fasciile și septurile intermusculare – sunt formațiuni fibroconjunctive care invelesc mușchii
și care trimit în profunzime septuri ce delimitează grupele musculare. În timpul contracției f
asciile mențin mușchiul în poziția normală

Fascia brahială
 structurile conjunctive organizate conexe
 Retinaculele – structura fibroconjunctivă care se atașează de oase

n. median

tendoane

 Burse sinoviale – formațiuni care

se găsesc în lungul mușchilor sau
tendoanelor unde acestea trec
peste proeminențe osoase
 structurile conjunctive organizate conexe

 Tecile sinoviale ale tendoanelor –

membrane sinoviale care înconjură
tendoanele în anumite regiuni în care
acestea se mișcă pe oase

 Trohleea musculară
Mș. Oblic superior
Mușchii striați- grupe musculare

1. Mușchii capului
Mușchii masticatori se aseamană c
u restul mușchilor scheletici, a
vând 2 inserții osoase dintre ca
re una pe mandibula. Ei sunt m
ușchi motori ai mandibulei, rea
lizand mișcări de ridicare și co
borâre, proiecție anterioară (pr
otracție) ți posterioară (retracți
e), mișcări de lateralitate
 temporalul
 maseterul
 2 pterigoidieni medial si lateral
 Mușchii striați- grupe musculare

1. Mușchii capului
Mușchii mimicii sunt dispusi in jurul orificiilor fetei, au v
olum si forta redusa, sunt lipsiti de fascie si se misca
odata cu pielea, una din insertii fiind obligatoriu cut
anata. Se impart in :
 A. Mușchi ai bolții craniene (m. occipitofrontal, m. t
emporoparietal)
 B. Mușchii pleoapelor (m. orbicular al ochiului, m.
corugator al sprancenei, m.depresor al sprancenei,
m. depresor al sprancenei, m. procerus.
 C. Mușchii nasului (m. nazal, m. depresor al septulu
i)
 D. Mușchii regiunii gurii (m. orbicular al gurii, m. b
uccinator, m. ridicator al buzei superioare, m. ridicat
or al buzei superioare si al aripii nasului, m. Zigoma
tic mic, m. ridicator al unghiului gurii, m. zigomatic
mare, m. rizorius, m. coborator al unghiului gurii – t
riunghiularul buzelor, m. coborator al buzei inferioa
re, m. mental).
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii gâtului
Mușchii regiunii laterale cuprind:
 m. Platisma
 m. Sternocleidomastoidian
 m. scaleni
 m. drept lateral al capului.
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii gâtului
Mușchii regiunii mediane:
 suprahioidieni
 infrahioidieni
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii gâtului
 Mușchii prevertebrali
 Mușchii regiunii nucale
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii toracelui
Mușchii extrinseci – leagă membrul superior de torace
 Mare pectoral
 Mic pectoral
 Subclavicular
 Serratus anterior
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii toracelui
Mușchii intrinseci –
 Intercostali : extern, intern, intim
 Transvers toracic
 Subcostali
 supracostali

Mș. intercostali
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii abdomenului
Mușchii anterolaterali –
 Drept abdominal
 Piramidal
 Oblic extern
 Oblic intern
 Transvers abdominal
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii abdomenului
Mușchii peretelui posterior –
 Pătrat lombar
 Psoas iliac
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii abdomenului
Mușchii peretelui inferior –
 Perineul
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii abdomenului
Mușchii peretelui superior –
 diafragmul
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii spatelui

Mș. superficiali
Mș.
profunzi
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii membrului superior

Mușchii umărului
 Deltoid
 Supraspinos
 Infraspinos
 Rotund mare
 Rotund mic
 Subscapular
Mușchii brațului
 Anteriori : biceps brahial, coracobrahial, brahial
 Posteriori : triceps brahial
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii membrului superior

Mușchii antebrațului
 Anteriori : așezați pe 4 planuri – flexori și pronatori
 Posteriori : așezați pe 2 planuri – extensori
 Laterali : brahioradial, lung extensor radial al carpul
ui, scurt extensor radial al carpului, supinator
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii membrului superior

Mușchii mâinii
 Tenari
 Hipotenari
 Palmari mijlocii
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii membrului inferior

Mușchii șoldului
 Gluteu mare
 Gluteu mijlociu
 Gluteu mic
 Piriform
 Triceps coxal
 Pătrat femural
 Obturator extern
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii membrului inferior

Mușchii regiunii femurale
 Mușchi anteriori : qua
driceps femural, tensor
al fasciei lata, croitor,
psoas iliac, pectineu
 Mușchi posteriori: bic
eps femural, semitendi
nos, semimembranos
 Mușchi mediali: drept
medial, adductor lung,
adductor scurt, adduct
or mare
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii membrului inferior

Mușchii regiunii gambei
 Mușchi anteriori : tibi
al anterior, extensor lu
ng degete, extensor lun
g halucelui, peronier al
treilea
 Mușchi posteriori: tric
eps sural, plantar lung,
flexor lung degete, tibi
al posterior, flexor lun
g haluce, popliteu
 Mușchi laterali: peron
ier lung, peronier scurt
 Mușchii striați- grupe musculare

Mușchii membrului inferior

Mușchii regiunii piciorului
 Mușchi dorsali ai pici
orului : pedios
 Mușchi plantari: grup
lateral, grup mijlociu,
grup medial