COMPONENTELE AUTOMOBILULUI

 MOTOR
 (Motoarele termice cu piston, transformă
energia termică (caldura) rezultată prin
arderea combustibililor în lucru mecanic şi
în energie calorică disipativă (căldură
pierdută).

 SASIU

 CAROSERIE
 Motorul cu piston
 Mecanismul motor
 Mecanismul de distributie
 Instalatia de ungere
 Instalatia de alimentare
 Instalatia de racire
 Instalatia de aprindere
 Instalatia de pornire
 Alcătuirea unui motor

 Supapa de admisie (IV),

 Supapa de evacuare
(EV),
 Pistonul (P),
 Camera de combustie
(CC),
 Tija de conectare (CR),
 Roata (CS)
 Bujie (SP).
 1.1 Destinatia instalatiei de racire
Instalatia de racire are rolul de a evacua fortat o anumita cantitate de
caldura de la cilindrii si chiulasa motorului , transmitand-o aerului
inconjurator.Prin aceasta se asigura un regim termic corespunzator unei
bune functionari a motorului , cu randament ridicat.

1.2 Necesitatea instalatiei de racire

Este stiut ca nu intreaga caldura produsa prin ardere in interiorul

cilindrilor se transforma in lucru mechanic util. O parte din caldura se
pierde prin intermediul gazelor de evacuare , iar o alta parte este
absorbita de peretii camerei de ardere(chiulasa , piston), ceea ce face
necesara extragerea in mod constant a caldurii de la piesele invecinate
camerei de ardere , astfel incat temperature acestora sa se metina
constant in functionare
Piesele motorului care vin in contact cu gazelle de ardere se incalzesc
foarte puternic. Temperatura din intermediul cilindrilor este de 80-200 grd.
C ceea ce inrautateste ungerea , modifica proprietatile mecanice ale
pieselor , reducand jocurile normale dintre piesele conjugate , si poate
duce la urmari grave – griparea sau chiar deteriorarea lor . Prin sistemul
de racire se elimina in mediul ambient 20-30% din caldura pieselor
motorului , asigurand o temperature optima de 80 – 90 0 C
 1.3 Conditii impuse sistemelor de racire
 In ansamblu , sistemul de racire trebuie sa satisfaca urmatoarele
cerinte:
 sa nu permita supraincalzirea sau supraracirea motorului la toate
regimurile de functionare , prin exploatarea autovehiculului in diverse
conditii climatice si de drum ;
 sa necesite putere redusa pentru antrenarea agregatlor sale;
 compactitate cat mai mare , caracterizata prin raportul intre suprafata
de racire si volumul de gabarit ocupat ;
 siguranta si durabilitate cat mai mare in exploatarea , simplitate si
comoditate in executarea reglajelor si lucrarilor de intretinere ,
stabilitate cat mai mare a parametrilor functionali ai sistemului in
decursul unu ciclu de exploatare;
 simplitate a constructiei , a thnologiei de executie si montaj ,
materiale cat mai ieftine;
 masa cat mai mica.
 In functie de aceste cerinte ,diferitele motoare pentru automobile pot fi
racite cu aer sau cu lichid.
 1.4 Clasificarea instalatiilor de racire

 Dupa natura fludului folosit instalatiile de racire pot fi

instalatii de racire cu aer sau instalatii de racire cu lichid.
 Dupa modul de circulatie a fluidului de racire ,
instalatiile de racire pot fi cu circulatie naturala sau cu
circulatie fortata.
 Instalatia cu lichid poate fi cu circulatie naturala (prin
termofison) si cu circulatie fortata (la presiune
atmosferica sau presurizata la 0,5 pana la 1,1 bari peste
presiunea mediului ambient).
 Sistemele de racire cu aer cu circulatie naturala se
aplica la unele motoare in doi timpi , cum ar fi la scutere
si motociclete , iar cele cu circulatie fortata se utilizeaza
la autoturisme.
 2 INSTALATIA DE RACIRE CU AER
 Racirea cu aer este generalizata la motoarele de motociclete ,
aplicarea ei la motoarele de automobile fiind restransa .Exista o
oarecare tendinta de extindere a racirii cu aer la m.a.c deoarece
aceasta faciliteaza ridicarea temperaturii aerului la sfarsitul
comprimarii imbunatatind performantele motorului.
 In cazul motocicletelor racirea cu aer se face fara ventilator ,
circulatia aerului fiind asigurata numai prin deplasarea motocicletei.
Totusi , la motoarele cu incarcarea tehnica mare , respectiv la cele
cu raport de comprimare ridicat , se practica racirea fortata prin
ventilatorul chiulasei.
 La motoarele de autoturism , autocamioane sau alte autovehicule,
racirea cu aer se face numai cu ventilatoare, utilizandu-se fie
ventilatoare centrifugale , fie ventilatoare axiale antrenate de la
arboreal cotiti prin curele de transmisie.
 Ventilatorul are rolul de a trimite un curent puternic de aer peste
cilindri si chiulasa. Debitul acestuia este de 4 - 5 ori mai mare decat
al ventilatorului de la sistemul de racire cu lichid. Unele motoare au
ventilatoare cu palete cu pas variabil reglat automat prin termostat ,
in functie de temperature motorului.

Clapetele de aer se comanda automat prin placute bimetalice sau prin termostat
 Fig. 1 Instalatia de racire cu aer a motorului
autoturismului OLTCIT
 Pentru marirea intensitati racirii , suprafata
exterioara a cilindrilor si chiulasei se mareste
prin aripioare ajungand sa fie de circa 11 ori
mai mare decat suprafata interioara care preia
caldura de la gazelle de ardere .Aripioarele se
maresc in zonele cele mai puternic incalzite ,
conditionat insa ca forma exterioara a
elementelor nervurate sa fie convenabila
dispunerii deflectoarelor de dirijare a aerului ,
deoarece distante mai mari de 0,5 … 1,0 mm
intre varfurile aripioarelor si deflector conduc
la cresteri importante ale pierderilor de aer de
racire
 La unele motoare se intercaleaza
aripioare de inaltime mai mica printre cele de
inaltime normala , pentru ca prin turbionare sa
se faciliteze patrunderea aerului cat mai
repede la baza aripioarei. Comparand intre ele
motoarele racite cu aer si cu lichid se poate
observa ca masa specifica si costul sunt
practic aceleasi la folosirea acelorasi
materiale pentru piesele de baza.
 2.2 Avantajele si dezavantajele sistemelor de racire
cu aer
 Avantajele sistemului de racire cu aer sunt:
 - incalzirea mai rapida a motorului la pornire ;
 - constuctia mai simpla a chiulasei si a blocului motor (fara camasa
de apa);
 - evitarea neajunsului creat de depunerea de piatra;
 - intretinerea mai simpla - nu prezinta pericol de inghet ;
 - uzuri mai mici ale cilindrilor , ca urmare a unei incalziri mai rapide
dupa pornire;
 - cost mai redus.
 Dezavantajele sistemului de racire cu aer sunt:
 - imposibilitatea unui control precis al racirii;
 - racirea insuficienta a zonelor calde ca urmare a conductibilitatii
termice inferioare a aerului in comparatie cu apa;
 - zgomot puternic al ventilatorului ;
 - la putere egala, motorul policilindric racit cu aer este mai lung din
cauza aripioarelor de la cilindri si prin urmare este maig reu .
 Datorita celor mentionate , racirea cu aer se aplica mai frecvent la
M.A.C. grele , dat fiind ca aceasta lucraza mai bine la temperature mai mari
ale cilindrilor si la M.A.S. de cilindree mica.
 3. INSTALATIA DE RACIRE CU LICHID
 Instalatia cu lichid poate fi cu circulatie naturala (prin termofison), care
nu se mai utilizeaza la automobile , si cu circulatie fortata (la presiune
atmosferica sau presurizata la 0,5 …1,1 bar peste presiunea mediului
ambiiant ).
 Instalatia presurizata este instalatia in care lichidul circula sub presiune
intr-un circuit inchis si nu vine prin supapa vasului de expansiune

Fig.2 Schema sistemului de racire cu lichid:

a - cu termosifon ; b - cu circulatia fortata; c - combinata;
1-camasa de racire; 2-actionarea pompei de apa; 3-radiatorul; 4-ventilatorul; 5-pompa de apa
 Fig.3 Instalatia de racire a motorului autoturismului
Dacia 1300
In instalatia de racire circuitul din jurul
camasilor este urmatorul: lichidul din jurul camasilor
de racire din blocul motor(1) se ridica in camasile de
racire din chiuasa (2), evacuand caldura , apoi , prin
termostatul (3) este dirijat fie spre motor de catre
pompa de apa , cand temperatura este sub 70 de
grade Celsius (supapa termostatului fiind inchisa ),
fie spre radiator (5) printr-un racord (4) cand
temperature trece de 70 grade Celsius(supapa
termostatului fiind deschisa), pentru racire de catre
ventilator (8) , montat de arboreal pompei de apa.
Apoi, pompa (7) aspira lichidul din radiator prin
racordul pompei (6) si-l recircula prin camasile de
racire din bloc si chiulasa. Verificarea functionarii normale a
Preluarea variatiei volumului lichidului datorate instalatiei de racire se face prin bec de
diferentelor de temperature se face de catre vasul de control la bord (rosu), care se stinge la
expansiune (10); busonul cu supapa dubla (11) temperature optima, fie prin
asigura comunicarea cu atmosfera. termometru, sesizata de traducatorul
. (12) montat la chiulasa motorului
 Fig.4 Schema instalatiei de racire deschisa
- La sistemul de racire deschis ,
bazinul colector superior al
radiatorului
comunica permanent cu
atmosfera , iar la sistemul de
racire
inchis, a carui aplicare est
generalizata la
motoarele de automobile,
comunicatia bazinului
colector superior al
radiatorului
 cu atmosfera se realizeaza numai
 printr-o supapa speciala de tipul
In cazul sistemului de racire inchis, cand se lucreaza cu presiuni de (0,5 … 1,1) x 105 N/m2
 vapori
sau 0,5…1,1 - aer care are
kgforta/cm2 si functie
peste deatmosferica ,este bine sa se prevada un circuit
presiunea
supapa de siguranta
de compenasre. Rezervorul de compresare(R.D.C), avand un volum de 10…15% din
volumul total al sistemului de racire,este legat in paralel cu circuitul principal.Prin conducte se
deplaseaza vaporii si bulele de aer din circuitul principal spre R.D.C., iar printr-o conducta se
compenseaza pierderile prin vaporizare,lichidul revenind din R.D.C la canalul de aspiratiei al
pompei
 3.2 Circuitele instalatiei de racire cu lichid
- circuitul principal pentru racirea uleiului, blocului motor si
chiulasei;
- circuitul de completare-compensare a lichidului de racire din circuitul
principal;
- circuitul secundar de racire a apei prin incalzirea cabinei.
Circuitul principal: Circulatia fortata a apei este realizata de catre pompa
de apa. Antrenata de arboreal cotit al motorului, prin cureaua trapezoidala,
pompa de apa aspira apa racita din bazinul inferior al radiatorului, o refuza in
racitor printr-o conducta, racind uleiul, si o introduce, prin rampa de distributie a
apei, intre camasile de cilindri. Preluand caldura inmagazinata de cilindri, apa
este impinsa in chiulasa, de unde preia caldura calotelor camerelor de ardere,
a injectoarelor si a ghidurilor de supapa si, in stare fierbinte, iese din chiulasa
prin camera termostatului si ajunge in bazinul superior al radiatorului. Apoi, este
impinsa prin spatiile inguste ale fagurelui radiatorului, unde este racita de
curentul de aer provocat de ventilator. Apa rece se aduna in bazinul inferior,de
unde este absorbita iarasi de pompa de apa.
La pornirea motorului rece, radiatorul poate fi scurtcircuitat cu ajutorul
termostatului montat intr-un cot, pana cand apa din motor ajunge la
temperatura de 78 grade Celsius. Deoarece termostatul se deschide complet
cand apa atinge 91 grade Celsius, in perioada de timp limitata de crestere a
temperaturii de la 78 grade Celsius la 91 grade Celsius, apa de racire este
impinsa atat catre racitorul de ulei, cat si spre radiator
 Circuitul de drenaj si compensare este asezat deasupra
motorului si cuprinde: rezervorul de completare-condensare
cu doua conducte, una legatura cu pompa de apa;
indeplineste urmatoarele functii:
 colecteaza aburul din circuitele de apa, deoarece bulele de
abur pot provoca supraincalziri locale ale blocului carter si
chiulaselor, supraincalziri care, in final, pot provoca fisurarea
acestor piese;
 compenseaza lipsa de lichid in cazul inclinarii motorului;
 fiind asezat deasupra radiatorului, nu permite ca presiunea
apei in coloana de aspiratie, sa scada sub valoarea limita la
care se pot produce vapori.
 Circuitul secundar se realizeaza astfel: apa fierbinte
este impinsa in radiator pentru incalzirea cabinei si, dupa
cedarea caldurii aerului, este impinsa la pompa de apa.
 Scoaterea din circuit a intregii instalatii de inclzire a
cabinei se face cu ajutorul intrerupatorului, iar reglarea
incalzirii cabinei se face prin manevrarea ventilului de
incalzire.
 4. CONSTRUCTIA PARTILOR COMPONENTE ALE
INSTALATIEI DE RACIRE
 4.1 Pompa de apa serveste pentru recircularea lichidului in instalatia de
racire si este in general de tip centrifugal. La majoritattea motoarelor pentru
automobile pompa de apa este montata pe acelasi arbore cu ventilatorul si
se dispune in partea din fata sus, pe blocul cilindrilor, fiind actionata de la
arborele cotit printr-o curea de transmisie.
 Raportul de transmitere este in general de 0,98…1,95. In cazul
utilizarii ventilatoarelor decuplabile, arborele pompei de apa este separat de
cel al ventilatorului, deoarece rotorul pompei trebuie sa fie actionat tot timpul
cat functioneaza motorul.
 Elementele principale ale pompei sunt: carcasa cu canalul de aspiratie,
arborele cu flansa(pe care se fixeaza ventilatorul) montat de doi rulmenti;
rotorul montat pe capatul arborelui si dispozitivului de etasare. Rotorul se
poate executa din fonta, aluminiu sau masa plastica. Carcasa pompei se
inchide pe partea frontala cu un capac sau se monteaza pe blocul cilindrilor.
 Lichidul de racire este aspirat printr-un canal in carcasa si ajunge in
canalele formate de paletele rotorului, de unde este centrifugat spre canalul
de refulare sau spre doua conducte de refulare(la motoarele in V), fiind
trimis sub presiune mai departe spre camasile de racire ale motorului.
 Fig. 9 Partile componente ale pompei de apa:
 Placa de etansare se executa din textolit sau se
sinterizeaza din pulberi metalice si grafit pentru
asigura o mai buna pasuire a suprafetelor de
frecare si o uzura minima a pieselor in contact.
Dispozitivul de etansare se fixeaza pe butucul
rotorului printr-un inel elastic si se roteste impreuna
cu rotorul.
 1- inel de etansare rulmenti; 2-carcasa
pompei(partea de absortie); 3 - sistemul de
etansare a axului pompei; 4 -garnitura de etansare;
5 - fulie; 6 - manson de distantare; 7 - inel de
siguranta; 8 -axul roturului pompei; 9 - roturul
pompei;10 -spatiul de aspiratie; 11- conducta de
aspiratie;12 -spatiu de refulare; 13 - conducta de
refulare; 14 -carcas pompei(par d ref).
Rulmentii pe care se sprijina arborele sunt fixati in carcasa pompei , iar pe arbore sunt prevazute
inele de fixare axiala si la capete garnituri de etansare. Intre rulmenti se monteaza pe arbore o
bucsa de distantare.Introducerea unsorii consistente la rulmenti se prevede ungator,iar pentru
control se practica orificiul prin care iese unsoarea veche in timpul gresari. In corpul pompei se
mai gaseste si un orificiu de scurgere prin care se elimina lichidul in astfel de situatii.
Viteza curentului in canalele pompei de apa trebuie sa fie sub 2,5. . . 3m/s,deoarece la viteze mai
mari poate sa apara fenomenul cavitatiei
 4.2 Ventilatorul
Are rolul de a asigura marirea volumului de aer pentru
racirea apei din radiator. El este format din palete, in
numar de 4 - 6 bucati, cu lungime si inclinatie specifica
tipului de motor (35 – 450 ), fixate pe fulie, prin
intermediu suruburilor; aceasta este antrenata de la fulia
motorului prin cureaua trapezoidala, transmitand
miscarea prin acelasi ax si la pompa de apa. Paletele
ventilatorului pot fi din tabla de otel sau material plastic.
Fig. 10 Rad mic cu un sing vent
Paletele ventilatorului au un anumit profil sau sunt inclinate sub un
unghi de atac de 40…450 in asa fel incat sa se asigure aspiratia aerului cu
pierderi minime de lovire. Unghiurile de iesire ale profilului paletelor sunt in
general de 350. Latimea paletelor este de 30… 70 mm , iar grosimea tablei
din care se ambutiseaza este de 1,25 … 1,8 mm.
Comanda cuplarii si decuplarii ventilatorului se face automat prin cuplaj
electromagnetic sau pneumatic , de catre o supapa termostatica.
Ventilatorul este de tip axial , are rolul de a intensifica circulatia
aerului prin radiator si este construit din palete fixate printr-o flansa de
arbore. Pe aceeasi flansa se monteaza de obicei si fulia de antrenare.
Arborele se monteaza pe rulmenti in corpul pompei sau intr-o carcasa
separata.
 4.3 Radiatorul
 Radiatorul este organul prin intermediul caruia lichidul cedeaza aerului
inconjurator o cantitate de caldura preluata in timpul trecerii prin circuitul de
racire al motorului Fig.12
Este format din doua bazine-unul superior, de Fig. 13 Radiatorul
legatura cu chiulasa pentru aductiunea apei, si
altul inferior, de colectare a apei racite si care
este aspirata de catre pompa printr-un racord.
Intre bazine este lipit miezul(corpul de raciere)
de tip cu tevi sau figure, prin care apa calda este
dispersata in fasii. Bazinul superior este
prevazuta cu buson de supapa de comunicare
cu atmosfera, montat la gura de alimentare, si
un racord de comunicare cu vasul de
expansiune. Se confectioneaza din tabla de
alama sau otel de 0,4…0,5 mm, sau din
aluminiu
Fixarea radiatorului in fata motorului se face pe cadrul,
prin intermediul unor suporturi cu tampoane de cauciuc.
Radiatoarele au orificiul de umplere prevazut cu un 1 - bazin superior; 2 - bazin inferior; 3
buson, care, printr-o inchidere etansa, separa interiorul - tevi de circulatie a lichidului;
instalatiei de racier de atmosfera. Busonul este 4 - racord prin care iese lichidul din
prevazut cu o supapa de suprapresiune (o membrane radiator; 5 - racord prin care lichidul
intra in radiator; 6 - teava prin care
elastica),sub care se gaseste montata prin intermediul
se elimina vaporii; 7 - orificiu pentru
unuor rondele si a unui nit, supapa de depresiune(o completarea lichidului; 8 - cadru de
garniture de cauciuc) fixare a radiatorului; 9 - tampoane din
cauciuc
 Fig.14 Busonul radiatorului

Busonul este prevazut cu o supapa de suprapresiune 1(o membrane elastica), sub

care se gaseste, montata prin intermediul unei rondele si al unui nit 2, supapa de
depresiune 3(o garniture din cauciuc). Supapa este fixate pe scaunul 5, prin intermediul
arcului 4.
In cazul formarii de vapori in instalatia de racire si cresterii presiunii pana la 1,28 – 38
daN/cm2, actiunea sa asupra supapei duce la comprimarea arcului 4, permitand vaporilor
sa treaca prin conducta 6 in atmosfera(Fig. 14, a).
Cand motorul se opreste, temperatura lichidului scade, ceea ce duce la formaarea
unei depresiuni in interiorul instalatiei. Aceasta depresiune actioneaza asupra membranei
elastice 1, pe care o deformeaza, departand-o astfel de garniture de cauciuc 3, care
deschide gaurile prin care aerul patrunde in interiorul instalatiei(Fig.14, b).
 4.4 Termostatul
 Are rolul de a asigura reglarea automata a temperaturii lichidului in instalatia
de racier a motorului si de a accelera incalzirea motorului dupa pornire.
 El consta de fapt intr-o supapa actionata automat in funcie de
temperatura, care regleaza circulatia lichidului de racire prin radiator
mentinand regimul termic al motorului la valori optime.
 Cea mai larga raspandire o areconsta
Acest termostat termostatul
dintr-uncu lichidgofrat
cilindru cu dubla supapa.
de alama
inchis ermetic ,in interiorul caruia de introduce o cantitate
mica de lichid cu punct de fierbere scazut de obicei un
amestec de 1/3 alcool si 2/3 apa distilata .Pe suprafata
superioara a cilindrului este prinsa printr-o placa cu cateva
lame, lateral de carcasa termostatului, care la randul sau
este montat intr-un racord. Acest racord este prevazut cu
o derivatie spre un canal care duce sper canalul de
aspiratie al pompei de apa.
Cand motorul este rece, cilindrul gonfrat
Fig.15 Termostatul cu comprimat si ambele supape sunt coborate , supapa
lichid principala inchide circuitul spre radiator si supapa
1 – cilindru gofrat; 2 – secundara deschide circuitul spre pompa de apa .Lichidul
jug; 3 – carcasa de raciere este recirculat in acest caz numai prin motor si
termostatului; pompa evitand radiatorul ceea ce favorizeaza incalzirea
4 – tija; 5, 6 - supape rapida a motorului
 Termostatul cu lichid este utilizat la unele motoare pentru automobile si
pentru modificarea automata a pozitiei jaluzelelor din fata radiatorului
pentru reglarea debitului de aer aspirat prin radiator.
 In ultimul timp a inceput sa se raspandeasca tot mai mult termostatul
cu pasta deoarece la marirea presiunii din sistemul de racire termostatul cu
lichid nu mai reprezinta suficienta siguranta in functionare. Un asfel de
termostat este construit dintr-un cilindru de cupru inchis cu un capac intre
care se fixeaza ermetic o membrana de cauciuc. In cilindru se introduce
pasta activa care consta din cerezina amestecata cu pulbere din cupru.
Cerezina este o ceara petroliera din hidrocarburi parafinice cu punct
de picurare ridicat(85….950 C) si este hidrofuga.
 Masa activa isi mareste volumul prin incalzire atingand maximul de
teperatura 75….850 C.
 Pe membrana de cauciuc se sprijina tija ghidata intr-un capac .Tija
este legata articulat cu o supapa care este montata la randul sau articulat
pe un bolt dispus dezaxat fata de tija termostatului pe doua reazeme in
gulerul racordului superior al instalatiei de racire. Supapa este normal
inchisa pe gulerul racordului sub actiunea unui resort.
 Cand motorul este rece masa activa din cilindru de solidifica si
supapa termostatului este inchisa de catre un resort,oprind circulatia
lichidului spre radiator. Pe masura ce motorul se incalzeste, masa activ se
inmoaie , si se mareste volumul si apasand prin intermediul membranei
asupra tijei deschide supapa. Cand lichidul de racire atinge 75…85 0 C se
produce deschiderea completa a supapei termostatului. Prin variatia
pozitiei supapei se regleaza circulatia lichidului prin radiator mentinand
regimul termic optim.
 5.1 Intretinerea instalatiei de raciere
Intretinerea acestei instalati cuprinde operati de control, verificare, ungere,
reglare si curatare, dupa cum urmeaza:
- Verificarea etansitati organelor componete ale instalatilor;
- Controlul nivelului lichidului din radiator (vasul de expasiune) zilnic care se
completeaza cu apa curate sau lichid antigel in timp ce motorul functioneza;
- Ungerea rulmentilor pompei de apa (daca nu sunt capsulati) cu unsoare
consistenta la 10,000 km;
- Verificarea intinderii curelei de ventilator, la 10,000 - 15,000km, care nu
trebuie sa faca o sageata mai mare de 15… 20 mm la o apasare cu forta de
30 - 40N la miJlocul distantei dintre doua fulii. In caz ca e mai mare se
regleaza prin modificarea pozitiei generatorului de current , dupa slabirea
piulitelor de fixare.
Dupa reglare, se strang din nou piulitele , o intindere insuficienta a curelei
duce la racirea insuficienta , iar o curea prea intinsa duce la uzarea rulmentilor
pompei de apa si a generatorului de curent.
- Spalarea cu jet de apa a radiatorilui pentru indepartarea inpuritatilor la
10,000km;
- Spalarea racitorului cu ulei cu jet de apa,la 60,000km sau anual;
- Controlul punctului de congelare a lichidului de racier cu ajutorul
termodensimertului anual;
 5.2 Defectele in exploatare a instalatiai de racier
 Functionarea corecta a instalatiei de racier asigura mentinerea unui
regim termic optim al motorului, prin evacuarea fortata a caldurii de la
piesele care se incalzesc intens datorita arderii amestecului carburant
(cilindri supape pistoane etc).
Majoritatea defectiunelor produse la instalatia de racire duc la
supraincalzirea motorului – fenomen care favorizeaza aparitia unui sir de
defectiuni ale organelor sale - si deci la oprirea lui imediata sau dupa un timp
relativ scurt. Defectiunile cele mai des intalnite au loc la :
- Radiator (infundarea , acoperirea celulelor sau deteriorarea lor;
infundarea tevilor cu inpuritati sau cu depuneti de calcar, infundarea sau
spargerea bazinului inferior al radiatorului inghetarea apei);
- Pompa de apa (ruperea paletelor desprinderea penei de asigurare a
sistemului de desprinderea rotorului de pe axul sau ,joc axial mare la rotor);
- Termostat(defectarea si blocarea lui) ;
- Ventilator(ruperea sau indoirea paletelor ruperea sau slabirea
curelei ventilatorului);
- Motor (inghetarea apei in motor ,depuneri de calcar pe pereti
camasilor de cilindri, fisuri ale blocului motor sau alei chiulasei, arderea
garniturilor de cauciuc care asigura etansarea camasilor de cilindri , arderea
garniturii pe chiulasa sau perforarea ei intre cilindru si camera de apa);
- Racorduri(deteriorarea sau indoirea lor ,slabirea colierelor
racordurilor, aparitia asa – numitelor clape in interiorul coductei de cauciuc);
 5.2.1 Defectiuni ale radiatorului
 Infundarea sau acoperirea celulelor: se datoreaza necuratarii acestora de
praful , de frunzele sau de noroiul depuse pe ele. Fenomenul poate avea loc si
la vopsirea automobilului , cand celulele sunt acoperite ce vopsea .Existenta
orcarei murdarii intrerupe circulatia curentului de aer , micsorand capacitatea
de racire a radiatorului.
 Remedierea : celulele se controleaza si se curata periodic cu ajutorul
jetului de abur , de aer, de apa incalzit la 80…90 0C sau prin sprituirea cu petrol
si apoi prin suflare cu aer sub presiune (in cazul acoperiri cu praf sau noroi).
 Deteriorarea celulelor: se produce in urma loviturii lor cu pietre , cu
obiecte de metal sau in urma accidentarii automobilului.
 Remedierea: se suspenda celulele sparte(in cazul in care deteriorarea
este mica) asfel incat sa fie posibila continuarea deplasarii pana la atelier ;
cand deteriorarea este mare , pentru a preveni supraincazirea motorului si
griparea lui, automobilul se remorcheaza pana la atelier.
 Daca spartura este mica se pote lipi provizoriu celulele sparte , prin
acoperirea locului deteriorate cu chit de geamuri , cu chit de zidarie sau
ciment ; in cazul ca se gaseste, se poate utilize faina de mustar(20-30 g).
 Infundarea tevilor cu inpuritati sau cu depuneri de calcar : are loc in
cazurile cand la alimentarea instalatiei se foloseste apa murdara din balti,
santuri, izvoare sau fantani. Infundarea tevilor ingreuneaza circulatia lichidului
de racire si schimbul de caldura cu exteriorul, ducand la supraincalzirea
motorului. cu exteriorul se mai datoreaza si crustei de calcar depuse pe partea
inferioara a instalatiei de racire , substanta care are un coeficient de
conductivitate termica de 30 - 50 de ori m mic dec cel a metal
 cu exteriorul se mai datoreaza si crustei de calcar depuse pe partea
inferioara a instalatiei de racire , substanta care are un coeficient de
conductivitate termica de 30 - 50 de ori mai mic decat cel al metalului

 La infundarea bazinului inferior al radiatorului : se va proceda pentru

remediere in mod similar ca la infundarea tevilor.
 Inghetarea apei in radiator: este o defectiune grava care are ca
urmari spargerea celulelor radiatorului si fisurarea blocului motor.I
nghetarea se poate produce in stationare in situatia care temperatura este
scazuta iar apa a fost lasata in instalatia de racire sau pe timpul deplasari ,
cand nu se foloseste husa in mod corespunzator.
 Fenomenul inghetarii duce la supraincalzirea motorului, deoarece apa
din instalatia nu mai trece prin radiatorul blocat; in majoritatea cazurilor
supraincalzirea are loc mai tarziu decat inghetarea ceea ce face ca
defectiunea sa nu mai poata fi prevenita .De aceea nu se porneste cu
automobilul de pe loc decat dupa ce conducatorul s-a convins ca in
instalatie se afla cantitatea de lichid necesara si ca acesta circula in
radiator (prin buson se vede cum unduieste) iar motorul este cald.
 Remedierea: cand se cansta ca apa a inghietat in partea inferioara a
radiatorului, se lasa motorul in functiune si se acopera radiatorul cu carpe
inmuiate in apa calda sau se sulfa ce aer cald. Nu se recomanda incalzirea
cu flacara, deoarece se pot dezlipi celulele radiatorului.
 In cazul ca se utilizeaza lichide speciale de racire(lichid antigel) este
indicat ca la doi ani sa se faca la laborator verificarea acestuia
 5.2.2 Defectiuni ale pompei de apa
 Ruperea paletelor pompei de apa este defectul cel mai des intlalnit si se
datoreaza fie unur cauze constructive ,fie inghetarii apei in instalatia de racire.
 Pentru prevenire , iarna ,dupa scoaterea apei , se mai lasa motorul in functiune
timp de cateva secunde pentru a evacua si restul de lichid dintre palete. In caz
contrar lichidul ramas acolo poate ingheta , iar la pornirea ulterioara a
motorului, ca urmare a blocari, paletele se vor rupe.
 Defectiunea este semnalata de termostatul de apa care indica o
temperatura ridicata a motorului. Descoperirea ei va incepe cu verificarea
existentei lichidului de racire in instalatie , a stari curelei ventilatorului(daca este
intinsa corect ,daca nu este rupta) a stari altor organe ale motorului care pot
conduce la supraincalzirea precum si urmarirea faptului daca la cresterea
turatiei se observa prin gura de umplere o unduire permaneta si de acceiasi
intesitate a apei.
 In cazul in care aceasta unduire nu se produce iar celelante organe sunt
bune inseamna ca pompa de apa este defecta.
 Remedierea: se demonteaza si se repara sau se inlocueste pompa de apa
, operati care se fa la statia de intretinere sau la atelelier .Pentru a ajunge aici
se va putea continua deplasarea, dar cu o viteza redusa si , din cand in cand,
cu opriri, pentru a permite racirea motorului.
 Desprinderea penei de asigurare a rotorului sau desprinderea rotorului de
pe axul sau se produce foarte rar si are drept cauza uzura penei, a axului sau
a bucsei rotorului. In aceasta situatie, axul pompei se invarteste , insa turbina
ramane pe loc; apa nu mai circula, iar motorul se supraincalzes
 5.2.3 Defectiuni ale termostatului
 Defectele ce apar la termostat se refera la perforarea burdufului
si pierderea lichidului volatil( la termostatul cu lichid volatil )
scurgerea parafinei din cutia de parafina , prin fisurarea cutiei
sau prin caderea dopului din cauciuc (la termostatul cu parafina) ,
ruperea sau piederea elascitati arcurilor etc..
 La ambele tipuri de termostate pierderea lichidului volatil
sau parafinei face ca burduful si respectiv dopul de cauciuc sa
nu mai actioneze asupra supapei care permite trecerea lichidului
spre radiator; in acest fel lichidul va circula numai in interiorul
motorului supraincalzindul-l.
 Descoperirea defectiuni dupa semnalarea de catre
termometru a supra incalzirii motorului si dupa aparitia vaporilor
de apa, va consta in verificarea prin pipaire a temperature
radiatorului si a motorului. Daca radiatorul este rece, daca
motorul si condesatorul termostatului sunt foarte calde, iar prin
gura de umplere nu se observa nici o unduire a apei, inseamna
ca termostatul este defect.
 Remediere: se inlocueste termostatul. Daca nu se va dispune de un
termostat de rezerva, iar deplasarea trebuie continuata se demonstreaza
termostatul(se deschide supapa de trecere la termostatul ce parafina) si se
continua cursa . Pe timpul deplasari se urmaresc in permaneta indic termost
 5.2.4 Defectiuni ale ventilatorului
 Ruperea sau indoirea paletelor ventilatorului nu are loc decat in cazul loviri cu
un obiect metalic. Desprinderea se mai poate produce ca urmare a unui
fabricatii nerecorespunzatoare; in aceasta situatie paleta rupta poate lovi un
alt organ(radiator, racord ) pe care il poate deteriora, provocand oprirea
motorului.
 Defectiunea se descopera prin zgomotul care il produce.
 Remedierea: se demonstreaza si se inlocueste ventilatorul. La aparitia
defectiunii pe parcurs, in situatia in care s-au deteriorat si alte organe,
deplasatea poate fi continuata cu viteza redusa pana la prima statie de
intretinere, unde se va efectua remedierea.
 Ruperea sau slabirea curelei ventilatorului : cureaua trapeizoidala este
construita din panza cauciucata , material care se uzeaza pe tipul folosiri si se
rupe . Defectiunea se consta prin disparitia zgomotului caracteristic pe care il
produce ventilatorul, prin incalzirea motorului(fenomenul indicat de termostat)
si prin functionarea lui cu detonatii etc…
 Remedierea: se monteaza o curea noua, se regleaza intinderea ei si se
incearca functionarea motorului. In cazul in care se dispune de o curea de
rezerva , cea deteriorata este cusuta cu sarma moale, dupa taierea capetelor
rupte.
 Daca cureaua este slabita(cand se apasa pe mijlocul distantei dintre roata de
transmisie a ventilatorului si cea a arborelui cotit, sageata sa este mai mare
decat cea normala ), ea patineaza, ventilatorul se roteste cu turatia redusa,
racirea este necorespunzatoare, iar motorul se supraincalzeste.
 Defectiunea se remediaza prin verificarea si se regl intinderi curel ventil
 5.2.5 Defectiuni ale racordurilor de cauciuc
 Deteriorarea sau indoirea racordurilor se produce in urma manevrarii
incorecte. Datorita imbatraniri cauciucului racordurile se pot fisuta ,
permitand scurgerea lichidului de racire. Racordurile indoite se distrug repede
si inpedica circulatia normala a lichidului. Un fenomen curios poate avea loc
la racordul inferior, la care dupa un timp de folosire, pereti se pot lipi din cauza
depresiuni create de pompa.
 Remedierea: se inlocueste racordul din cauciuc deteriorat. Pentru a putea
continua deplasarea cand nu se dispune de un racord de schimb se infasoara
locul deteriorat cu o banda izolatoare si se aplica peste ea cu un strat de
prenadez sau sapun.
 Slabirea colierelor care fixeaza racordurile se produce in urma desfacerii
suruburilor de prindere datorita vibratilor sau in cel mai frecvent caz, datorita
neasigurari lor. Ca urmare a slabiri colierelor de strangere a racordurilor pe
conductele metalice , se pierde lichidul de racire fapt ce determina o racire din
ce in ce mai proasta si deci o supraincalzire a motorului.
 Remedierea: se strang colierele si se asigura suruburile de strangere;
daca nu se mai poate realiza o strangere corespunzatoare a racordurilor,
datorita intinderii colierului, se introduce sub el un manson de cauciuc s tabla
 Aparitia clapei in interiorul racordului este o defectiune datorata
imbatranirii racordului si exfolierii straturilor interioare. Stratul de cauciuc
dezlipit lucreaza ca o clapa in interiorul tubului, impiedicand trecerea
lichidului de racire mai ales la turatii mari.
 Descoperirea se face similar celorlante cazuri de supraincalzire
observande-se prin gura de umplere daca exista unduirea lichidului.
 Remedierea: se inlocueste racordul; in lipsa unui record bun se
recupereaza cel defect, prin ruperea clapetei respective. In acest scop se
introduce in interiorul racordului un manson metalic
 5.3 Repararea instalatiei de racire
 Cele mai inportante defectiuni au loc la pompa de apa ,ventilator ,radiator si
termostat, dupa cum urmeaza:
 Pompa de apa se demonteaza de pe motor , desfacand colierele si
racordurile; apoi radiatorul si cureaua ventilatorului se dezansambleaza, se
constanta defectele si se repara indeosebi corpul de arbore:
 - fisuri sau ruptura se repara prin sudura si ajustare sau prin lipirea cu
rasini epoxidice,Dupa reparare se face proba hidraulica la 3-4 bar;
 - suprafata deformata se rediconditioneaza prin retificarea plana
admitandu-se o abatere de 0,05 mm;
 - filetele uzate , inclusive pentu cel gresor, se fac prin incalcarea cu
sudura,gaurire si refiletare la cota nominala ,sau se refileaza la cota majorata;
 - rulmenti uzati se inlocuiesc;
 - arborele incovoiat se indreapta la rece cu ajutorul presei, abaterea
maxima este de 0.05 mm;
 - arborele uzat se rectifica , se cromeaza si se rectifica la cota nominala;
 - canalul de pana largit se incarca cu sudura si se frezeaza cu altul
decalat la 180 grade, sau se rectifica si se inlocuieste pana.
 - fisurile sau rupturile paletelor rotorului se incarca prin sudura si se
rectifica ; daca sunt rupte mai mult de doua palete sau ruptura este prea
grava se inlocuieste intreg rotorul;

 - locasul pentru axul pompei de apa se reconditioneaza prin bucsare dupa
alezare , supa care se face rectificarea la cota nominala; dupa reparare, se
controleaza abaterea rotorului in locasul din corpul pompei, jocul axial al
rotorului (admis 0,08 mm), apoi se asambleaza componetele. Ca prima proba,
rotorul trebuie sa se invarta usor cu mana . Se probeaza apoi si pe standul de
proba.
 Ventilatorul poate prezenta ca defectiuni :
 - deformarea paletelor; se repara prin indreptare libera, sau folosind un
dispozitiv special;
 - fisurarea sau ruperea paletelor; se impune inlocuirea lor;
 - slabirea paletelor in locurile de inbinare; se sudeaza sau se nituesc;
 - deformarea orificilor suruburilor de fixare pe fulie; se incaarca cu
sudura si se gauresc la cota nominala.
 Radiatorul: se curata mai intai cu un jet de apa si aer comprimat , apoi se
fierbe in solutie de soda caustica 10% pentru indepartarea pietrei su
impuritatilor depuse, dupa care se supune controlului in baia de apa,
introducand in interior aer comprimat sub presiunea de 1,5 bar; se constata
defectiuni ca dezlipirea bazinelor de miez, spargerea corpului(miezului) sau
tevilor. Remedierea se face prin lipirea cu aliaje noi.
 Daca numarul tevilor sparte este sub 5% atunci se izoleaza.
 Termostatul se controleaza functional intr-o baie de apa incalzita
progresiv, urmarind, in acelasi timp, cu un termometru, ca inceperea
deschiderii supapei sa se faca la 70 0C iar la 85 – 90 0C sa fie complet
deschisa . Sub 70 0C supapa trebuie sa se inchida.
 Racitorul de ulei poate avea tevile sparte sau supapa defecta(D 2156HMN
 Tevile sparte se lipesc, iar supapa se regleaza; cand nu este etansa pe
scaun, se rodeaza cu pasta. Apoi se face proba de etansare a racitorului ca si
la radiator