Contribuţia Domnitorilor

români la dezvoltarea
culturii naţionale
Ştefan cel Mare
Ştefan cel Mare a domnit aproape o jumatate de secol in
Moldova, timp in care tara a cunoscut o inflorire fara precedent si
s-a facut respectata de toate marile puteri din jur: Ungaria, Polonia
si Imperiul Otoman. Voievodul - pe care cronicarii il descriu ca pe
un barbat nu prea inalt, blond, cu o privire patrunzatoare si o
vointa puternica - a fost un razboinic viteaz si hotarat, un priceput
conducator de osti, dar si un om credincios, cu frica lui Dumnezeu,
care a zidit multe biserici si manastiri pe tot cuprinsul Stefan a
avut o domnie foarte lunga, de 47 de ani, timp in care a reusit sa
tina piept Imperiului Otoman si celorlalti vecini puternici, uneori
vrajmasi.
In epoca sa, Moldova a cunoscut cea mai mare intindere, intre
Carpati, Nistru si Marea Neagra. Capitala era in cetatea Sucevei,
pe care domnitorul a intarit-o cu ziduri puternice din piatra, pentru
a rezista oricarui atac.
Cetatea Sucevei
 De-a lungul intregii sale domnii, Stefan a fost un protector
al credintei crestine, un neobosit ctitor de manastiri - nu mai
putin de 44 de lacasuri de inchinaciune fiind ridicate din
porunca sa.
In timpul sau a luat nastere stilul “moldovenesc” in
constructia bisericilor, s-au scris primele letopisete (cronici) si
s-au facut daruri catre manastiri din afara tarii. Se spune ca
Stefan purta intotdeauna asupra sa un triptic, adica o icoana
tripla, reprezentand pe Mantuitorul Hristos, pe Maica
Domnului si pe Sfantul Ioan Botezatorul. Unul dintre marii sai
duhovnici a fost Daniil Sihastrul, caruia i-a cerut adesea sfatul
si care, dupa infrangerea de la Valea Alba, l-a indemnat sa
continue lupta impotriva paganilor.
Biserica Ortodoxa Romana l-a trecut in randul sfintilor,
impreuna cu Daniil Sihastrul, in anul 1992, cinstindu-l cu
numele de “binecredinciosul voievod Stefan cel Mare si
Sfant”.
Mănăstiri şi Biserici ctitorite de
Ştefan cel Mare
Mănăstirea Putna, Biserica cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului”
10 iulie 1466 – 3 septembrie 1469
Mormântul lui
Ştefan
de la Putna
Biserica „Sfântul
Procopie”, Milişăuţi
8 iunie – 13
noiembrie 1487
Biserica „Sfânta Cr
uce”, Pătrăuţi

13 iunie 1487
 Biserica
„Sfântul Ilie”,
Suceava
1 mai – 15
octombrie 1488
Biserica „Sfântul
Gheorghe”,
Mănăstirea Voroneţ
26 mai – 14
septembrie 1488
Biserica „Tăiera
Capului Sfântului
Ioan Botezătorul”,
Vaslui
27 aprilie – 20
septembrie 1490
Biserica „Sfântul
Nicolae”, Iaşi
iunie 1491 – 10
august 1492
Biserica „Sfântul Gheorghe”, Hârlău
30 mai – 28 octombrie 1492
Biserica
„Adormirea
Maicii
Domnului”,
Borzeşti
9 iulie 1493 –
12 octombrie
1494
Biserica episcopală
„Sfinţii Apostoli
Petru şi Pavel”,
Huşi
... – 30 noiembrie
1495
Biserica „Sfântul Nicolae”, Dorohoi
... – 18 octombrie 1495
Biserica „Sfântul Nicolae”, Popăuţi
... – 30 septembrie 1496
Biserica „Sfântul
Arhanghel Mihail”,
Războieni
... – 18 noiembrie 1496
Biserica „Naşterea Maicii Domnului”, Tazlău
4 iulie 1496 – 8 noiembrie 1497
Biserica „Înălţarea Domnului”, Mănăstirea Neamţ
... – 14 noiembrie 1497
Biserica
„Sfântul Ioan
Botezătorul”,
Piatra Neamţ
15 iulie 1497 –
11 noiembrie
1498
Turnul clopotniţă cu paraclisul „Sfântul Ioan cel Nou”,Mănăstirea
Bistriţa
Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci”, Volovăţ
2 aprilie 1500 – 29 august 1502
Biserica „Coborârea Sfântului Duh”, Mănăstirea
Dobrovăţ 27 aprilie 1503 – 1504
Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan
Botezătorul”, Reuseni
8 septembrie 1503 – 18septembrie1504